Reuniunea extraordinară pe tema crizei nord-coreene a fost solicitată de ambasadorii Statelor Unite, Japoniei şi Coreei de Sud, urmând să se desfăşoare cu uşile închise.
Regimul Kim Jong-Un a lansat marţi dimineaţă o rachetă care a survolat Japonia la altitudinea de 550 de kilometri, înainte de a cădea în Oceanul Pacific.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Declaraţia finală a reuniunii miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale desfăşurată în orăşelul german Baden-Baden nu a menţinut promisiunea tradiţională de susţinere a comerţului internaţional liber, în contextul atitudinii protecţioniste a Administraţiei SUA. Comunicatul final nu include nici angajamentul finanţării acţiunilor pentru contracararea modificărilor climatice.
În campania electorală, Donald Trump, actualul preşedinte al Statelor Unite, a exprimat scepticism privind schimbările climatice, calificând “escrocherii” teoriile în acest sens.
“Regret că discuţiile nu au reuşit ajungerea la o concluzie satisfăcătoare asupra a două priorităţi absolut esenţiale pe care oamenii din întreaga lume şi Franţa ar fi vrut să observe în agenda G20 de acţiuni ferme”, a reacţionat Michel Sapin, ministrul francez de Finanţe.
El a arătat că liderii europeni ”au rămas impresionaţi” de faptul că sute e mii de români au ieşit în stradă pentru a transmite un mesaj anticorupţie.
”Toţi ar regreta profund dacă România ar face paşi care ar îndepărta-o de la statutul de stat de drept”, a subliniat şeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa joia şi vinerea viitoare la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles unde se va discuta despre relaţia UE – Rusia, dar şi de spre migraţie şi politica comercială.
”Preşedintele va participa joi, 20 octombrie, şi vineri, 21 octombrie, la reuniunea la nivel înalt a Consiliului european de la Bruxelles. Subiectele aflate pe agenda reuniunii vor fi: gestionarea migraţiei, politica comercială, dar şi relaţiile externe şi aş vrea să subliniez faptul că din acest punct de vedere al relaţiilor externe, discuţiile se vor axa pe relaţia dintre UE şi Rusia”, a anunţat purtătorul de cuvând al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi.
Discuţia în cadrul Consiului pe tema Rusiei vine după ce în ultimele zile relaţia dintre Paris şi Moscova a cunoscut o deterioarare accentuată.
Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe, a anunţat luni că va cere Curţii Penale Internaţionale să ancheteze posibile crime de război comise de Rusia în Siria, asta după ce sâmbătă, Rusia a blocat o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, propusă de Spania şi Franţa, care prevedea încetarea ostilităţilor.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a anulat o vizită oficială la Paris planificată pentru data de 19 octombrie.
Această decizie sugerează faptul că Banca Centrală are nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană asupra economiei din zona euro.
Investitorii şi economiştii vor asculta îndrumări cu privire la posibilele acţiuni pe care ar putea să le ia Banca la următoarea reuniune în septembrie, când vor avea loc prognoze trimestriale şi vor vedea cât de mult va cântări Brexitul asupra economiei din zona euro.
De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.
BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.
Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.
Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.
Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.
BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.
Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“
Europa se confruntă cu cel mai mare flux de imigranţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile în călătorii periculoase pentru a ajunge în state occidentale.
“Situaţia fenomenului migraţiei în afara şi în interiorul Uniunii Europene a luat proporţii fără precedent”, a precizat preşedinţia luxemburgheză a UE într-un comunicat.
Discuţiile se vor concentra pe procedurile de repatriere a imigranţilor în cazul respingerii solicitărilor de azil, pe cooperarea cu ţări terţe şi pe măsuri de prevenire a traficului de imigranţi, se arată în comunicat.
Anterior, miniştrii de Interne din Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut, într-un comunicat comun, o reuniune de urgenţă privind criza refugiaţilor în următoarele două săptămâni.
“Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situaţia curentă cere acţiune imediată şi solidaritate în Europa”, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere. “Situaţia curentă necesită acţiune imediată şi solidaritate în cadrul Europei”, a adăugat el.
Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve şi Theresa May au solicitat de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “ţări de origine sigure”, care să diferenţieze persoanele ameninţate de război şi persecuţii de cele care emigrează din motive economice, din ţări stabile din punct de vedere politic.
În plus, reprezentanţii celor mai mari state membre UE au cerut înfiinţarea unor centre în Grecia şi Italia, unde autorităţile să ia amprentele imigranţilor şi să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înfiinţate până la sfârşitul anului, au precizat miniştrii.
Europa se confruntă cu cel mai mare flux de imigranţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile în călătorii periculoase pentru a ajunge în state occidentale.
“Situaţia fenomenului migraţiei în afara şi în interiorul Uniunii Europene a luat proporţii fără precedent”, a precizat preşedinţia luxemburgheză a UE într-un comunicat.
Discuţiile se vor concentra pe procedurile de repatriere a imigranţilor în cazul respingerii solicitărilor de azil, pe cooperarea cu ţări terţe şi pe măsuri de prevenire a traficului de imigranţi, se arată în comunicat.
Anterior, miniştrii de Interne din Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut, într-un comunicat comun, o reuniune de urgenţă privind criza refugiaţilor în următoarele două săptămâni.
“Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situaţia curentă cere acţiune imediată şi solidaritate în Europa”, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere. “Situaţia curentă necesită acţiune imediată şi solidaritate în cadrul Europei”, a adăugat el.
Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve şi Theresa May au solicitat de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “ţări de origine sigure”, care să diferenţieze persoanele ameninţate de război şi persecuţii de cele care emigrează din motive economice, din ţări stabile din punct de vedere politic.
În plus, reprezentanţii celor mai mari state membre UE au cerut înfiinţarea unor centre în Grecia şi Italia, unde autorităţile să ia amprentele imigranţilor şi să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înfiinţate până la sfârşitul anului, au precizat miniştrii.
Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve şi Theresa May au cerut “preşedinţiei luxemburgheze (a UE) să organizeze o reuniune specială a miniştrilor Justiţiei şi Internelor în următoarele două săptămâni, pentru a găsi măsuri concrete”.
Miniştrii au cerut de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “ţări de origine sigure”, care să diferenţieze persoanele ameninţate de război şi persecuţii de cele care emigrează din motive economice, din ţări stabile din punct de vedere politic.
În plus, reprezentanţii celor mai mari state membre UE au cerut înfiinţarea unor centre în Grecia şi Italia, unde autorităţile să ia amprentele imigranţilor şi să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înfiinţate până la sfârşitul anului, au precizat miniştrii.
“Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situaţia curentă cere acţiune imediată şi solidaritate în Europa”, a declarat de Maiziere.
Germania este principalul susţinător al listei cu ţări sigure, care ar face mii de solicitanţi de azil din ţările balcanice mai uşor de deportat. Germania ar urma să primească până la 800.000 de refugiaţi până la sfârşitul anului şi se străduieşte să le ofere adăpost.
Oficialii speră că reducerea numărului de persoane care imigrează din motive economice ar elibera resursele pentru a ajuta oamenii din zonele de criză, ca Siria şi Irak. Germania a cerut de asemenea altor state UE să preia mai mulţi imigranţi. “Provocările pot fi depăşite doar cu o politică de azil europeană comună”, a subliniat de Maiziere.
Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a cerut de asemenea Europei, duminică, să îşi asume responsabilităţile faţă de refugiaţi. “Când văd unele ţări europene, în special din est, care nu acceptă cotele (de imigranţi), mi se pare scandalos”, a declarat el pentru postul de radio Europe 1.
Fabius a criticat în special Ungaria, pentru gardul de sârmă ghimpată ridicat la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi. Gardul “nu respectă valorile comune ale Europei”, a apreciat ministrul francez.
Primarul general Sorin Oprescu a participat joi, la Paris, la lucrările Reuniunii Primarilor Capitalelor şi Marilor Oraşe Europene pentru Combaterea Schimbărilor Climatice, alături de reprezentanţi din 30 de oraşe europene, arată Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX.
Participanţii la reuniune au convenit asupra importanţei împărtăşirii bunelor practici în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi au adoptat în unanimitate Declaraţia de la Paris privind Combaterea Schimbărilor Climatice, prin care s-au angajat să contribuie împreună la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu minim 20 la sută până în 2020 şi cu cel puţin 40 la sută până în 2030. Declaraţia mai cuprinde un set de acţiuni programatice şi de măsuri vizând colaborarea şi schimburile între entităţile non-statale în domeniul bunelor practici relevante.
“Noi, primarii capitalelor şi principalelor oraşe europene, reprezentând peste 60 de milioane de locuitori şi 2.000 miliarde de euro produs intern brut, afirmăm următoarele: Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru teritoriile noastre şi pentru bunăstarea cetăţenilor noştri. Mai mult de 6.000 de oraşe din Europa, structurate în reţele, şi-au unit forţele prin Acordul Primarilor şi s-au angajat prin acesta să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu minim 20 la sută până în 2020”, se arată în Declaraţia de la Paris.
Preşedintele Republicii Franceze, Francois Hollande, a arătat că modificările climatului sunt evidente, iar viitorul cetăţenilor şi securitatea acestora sunt puse în pericol, modificările radicale de climă putând conduce la migrări ale populaţiei şi chiar la conflicte armate.
Totodată, Francois Hollande a remarcat că, deşi asemănătoare, problemele schimbărilor climatice la nivelul oraşelor şi regiunilor europene nu permit întotdeauna adoptarea unor soluţii unice şi nu ar trebui impuse reguli.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a vorbit despre nevoia elaborării unor strategii de dezvoltare urbană integrate şi durabile, cu master-planuri fundamendate, în strictă compatibilitate cu particularităţile fiecărei structuri urbane.
“Ne aflăm aici pentru că nimeni nu a reuşit, încă, să identifice acea soluţie universal valabilă, care să ne furnizeze creşterea calităţii vieţii cetăţenilor noştri, simultan cu eliminarea costurilor de mediu. Ne străduim să promovăm soluţii alternative de transport, să creştem eficienţa energetică, să identificăm modalităţi concrete de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, iar Bucureştiul nu face excepţie. Poate că a venit însă momentul să evaluăm în mod obiectiv costurile şi beneficiile. Schimbările climatice reprezintă o problemă fundamentală pentru noi toţi, însă soluţia valabilă într-un oraş cu un milion de locuitori, cu siguranţă nu este valabilă în cel cu 10 sau 100 de milioane de locuitori”, a declarat Oprescu la Paris.
Reprezentanţii a peste 60 de milioane de locuitori au atras atenţia asupra necesităţii implementării cât mai rapid cu putinţă a Directivei Uniunii Europene 2014/24/EU care încurajazează iniţierea de proiecte pilot pentru achiziţii sau investiţii comune în bunuri publice şi servicii “verzi”.
Primăria Capitalei a precizat că, tot joi, primarul Sorin Oprescu a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său, Anne Hidalgo, cei doi subliniind importanţa rolului administraţiilor locale în rezolvarea unor probleme naţionale precum migraţia.
În cadrul întrevederii, Sorin Oprescu şi Anne Hidaldo au stabilit domeniile în care cele două municipalităţi urmează să colaboreze: urbanismul, serviciile medicale, schimburile educaţionale şi culturale, toate acestea urmând să facă obiectul reactualizării Protocolului de colaborare existent între Bucureşti şi Paris, începând cu 1996.
“Dialogul iniţiat între cele două municipalităţi urmează să fie continuat la Bucureşti, Anne Hidalgo acceptând invitaţia primarului Sorin Oprescu de a efectua o vizită oficială la Bucureşti, în perioada următoare”, se mai arată în comunicat.
Reuniunea Primarilor Capitalelor şi Marilor Oraşe Europene pentru Combaterea Schimbărilor Climatice a avut ca scop crearea unui dialog mai strâns între oraşe, prin schimburi frecvente de studii şi bune practici, dar şi semnarea Declaraţiei Comune în pregătirea Conferinţei ONU privind schimbările climatice, care va avea loc tot la Paris, în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie 2015.