BusinessMagazin

Tag: retineri

  • Costin Berevoianu şi Vlad Moisescu, REŢINUŢI de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, după ce au fost audiaţi în dosarul în care este vizată Apa Nova

    Potrivit unor surse judiciare,Vlad Moisescu şi Cosmin Berevoianu ar fi promis unor oameni că pot interveni la o persoană cu putere de decizie atât la Primăria Capitalei, cât şi la Primăria Sectorului 1.

    Costin Berevoianu, fostul şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, şi Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, dar şi fost consilier al lui Sorin Oprescu, au fost reţinuţi pentru trafic de influenţă după ce au fost audiaţi de procurorii DNA Ploieşti timp de mai multe ore, în dosarul de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în care este vizată compania Apa Nova.

    Procurorii DNA Ploieşti au ridicat, joi, documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii, printre cei vizaţi în acest caz fiind şi fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu, declarau surse judiciare.

    Anchetatorii fac cercetări în acest caz cu privire la infracţiuni de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, dosarul vizând fapte comise în perioada 2008-2015 de către persoane din administraţia publică locală, respectiv de la Primăria Capitalei şi de la Primăria sectorului 1, dar şi de către reprezentanţi ai Apa Nova, în urma cărora a fost crescut, în mod nejustificat, preţul serviciului de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare în Bucureşti.

    De asemenea, procurorii DNA Ploieşti fac, joi, percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate.

    Directorul general adjunct al Apa Nova, Epsică Chiru, declara că procurorii DNA au cerut ”anumite contracte pentru perioada 2008-2015” şi a adăugat, referitor la contractul de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în Bucureşti, că acesta a fost ”făcut în toată transparenţa”.

    ”În ceea ce ne priveşte nu am fost anunţaţi în legătură cu nicio audiere a vreunei persoane din cadrul Apa Nova Bucureşti. Nu se fac verificări în birouri, domnii au fost invitaţi într-una din sălile de întâlniri din sediu şi aşteaptă să li se pună la dispoziţie documentele”, a afirmat Epsică Chiru.

    Întrebat dacă fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu are legătură cu contractul de concesiune apă-canal, el a răspuns: ”A fost un contract de concesiune care a fost făcut în toată transparenţa, sub consultanţa International Finance Corporation, care face parte din grupul Băncii Mondiale”.

    Epsică Chiru a precizat Berevoianu a fost directorul general al predecesorului Apa Nova, respectiv Regia Generală de Apă Bucureşti, şi care la vremea respectivă a fost alături de persoane din conducerea municipiului Bucureşti în Comitetul de pilotaj.

    De asemenea, întrebat dacă în ultimii opt ani Berevoianu a mai avut legătură cu Apa Nova, el a spus: ”Din câte ştiu eu, numai dacă presupunem o legătură ipotetică, în sensul că dânsul a fost consilierul primarului general pentru probleme de utilităţi publice, Apa Nova fiind una dintre utilităţile publice din Bucureşti”.

    Costin Berevoianu a fost şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, înainte de concesionarea acestui serviciu către compania franceză Veolia, iar ulterior a fost consilier al primarului general Sorin Oprescu şi reprezentant în Consiliul de Administraţie al RADET.

    După concesionarea serviciilor de apă şi canal, Berevoianu a ocupat funcţii de conducere în cadrul Apa Nova.

    Costin Berevoianu, fostul consilier al lui Sorin Oprescu, are 13 terenuri, 11 locuinţe, un ponton la Tulcea, unde are şi casă de vacanţă, trei firme şi acţiuni de peste 350.000 de lei, iar multe dintre proprietăţi sunt deţinute împreună cu Valentin Feodorov, acţionar la Iridex Group, potrivit ultimei sale declaraţii de avere.

    Vlad Moisescu este cercetat în dosarul primarului suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, aflat sub control judiciar, privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care aceştia ar fi primit “comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate. În acest caz mai sunt cercetaţi consiliera personală a lui Chiliman, Ioana Costescu, şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad.

    Compania Apa Nova face parte din grupul Veolia şi furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare în Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, între care municipiul Ploieşti.

    Apa Nova a încheiat, în anul 2000, un contract de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în municipiul Bucureşti, contract valabil pe o perioadă de 25 de ani.

    Potrivit site-ului companiei, acţionarii societăţii Apa Nova Bucureşti sunt Municipiul Bucureşti, care deţine 16,31% din capitalul societăţii, Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux, cu 73,69%, şi salariaţii societăţii, prin Asociaţia ESOP, cu 10%. 

  • Dosarul reţetelor false: 13 persoane au fost reţinute şi alte cinci cercetate sub control judiciar

    În urma percheziţiilor făcute luni, în Bucureşti, Brăila, Constanţa şi Vrancea, care au vizat 25 de medici şi farmacişti suspectaţi că au decontat reţete false de medicamente pentru boli incurabile, iar după introducerea cardului de sănătate au eliberat prescripţii pe numele unor copii cu handicap, procurorii DIICOT au reţinut 13 persoane, iar pe numele altor cinci au dispus măsura controlului judiciar.

    Anchetatorii urmează să ridice, de la societăţile comerciale vizate, documente care pot constitui mijloace materiale de probă, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă transmis marţi.

    Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au emis ordonanţe de reţinere pentru Liliana Sgîrcitu, administratorul firmei Ahmeya Pharm, prin intermediul căreia erau decontate reţetele false, Mirela Boboc, Gela Gavrilă, Mihaela Irina Mătăringa, Alina Gabriela Dragu, Andreea Baciu, Paul Creţu, Cosmin Boldeanu, Sorica Vasile, Eugenia Muja, Iolanda Ionica Serghiev, Elena Dumea şi Cozeti Niculescu.

    Conform anchetatorilor, gruparea era formată din 25 de membri – reprezentanţi şi ‎angajaţi ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL şi medici de familie sau medici specialişti din Brăila şi Constanţa. Aceştia sunt suspectaţi că în perioada 2011-2015 au decontat fraudulos sume importante de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, provocând un prejudiciu de nouă milioane de lei.

    Anchetatorii mai spun că membrii reţelei au întocmit şi decontat prescripţii medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preţ de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar după introducerea cardului de sănătate aceştia au eliberat prescripţii medicale pe numele unor copii cu handicap psihic, majoritatea aflaţi în plasament.

    Membrii grupării sunt acuzaţi de înşelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum şi de constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită şi şantaj.

    În anchetă este vizat şi Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focşani, unde este încarcerat Titi Sgîrcitu, patronul firmei, acesta fiind condamnat pentru infracţiuni cu violenţă, într-un alt dosar. Anchetatorii au făcut percheziţii şi la la locuinţa lui Adrian Iacob, având indicii privind comiterea unor posibile infracţiuni de corupţie, legate de un eventual transfer al deţinutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focşani într-o altă unitate.

    Potrivit unor surse judiciare, SC Ahmeya Pharm SRL a fost înfiinţată în 2009, de Titi Sgîrcitu, în prezent încarcerat în Penitenciarul Focşani, administratorul firmei fiind soţia acestuia, Liliana Valentina Sgîrcitu.

    Prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor de la cele două puncte de lucru ale societăţii, aceştia au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri, în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane de lei.

    Surse din rândul anchetatorilor au precizat că, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, care a vizat perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2012, a rezultat că Liliana Sgîrcitu ar fi fost sprijinită de medicii specialişti oncologi Cosmin Boldeanu şi Daniela Vasile, de medicii de familie Paul Creţu şi Sorica Vasile, care ar fi eliberat scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripţii medicale fictive pentru medicamentul “Voriconazolum”. Ulterior, aceste prescripţii au fost decontate cu celeritate la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila, prin SC Ahmeya Pharm, cu sprijinul unor angajaţi ai Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie a acestui medicament.

    Liliana Sgîrcitu ar fi dezvoltat şi în judeţul Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL, deschise din 12 aprilie 2013, beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor şi a unor medici şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa.

    În judeţul Constanţa, activitatea era coordonată de Mirela Boboc, care, sub stricta îndrumare a Lilianei Sgîrcitu, căuta să “atragă la colaborare” atât medici care să asigure reţetele fictive, cât şi funcţionari de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Constanţa, pentru a facilita şi accelera decontarea prescripţiilor, spun surse medicale.

    Astfel, în activitatea infracţională ar fi fost atraşi medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă şi Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 – februarie 2015, mai multe prescripţii despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum şi Maria Bănăţeanu, asistent în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care trebuia să faciliteze şi să intermedieze accesul la medicii dispuşi să emite reţete fictive.

    Anchetatorii au probe din care rezultă că reprezentanta şi angajaţii SC Ahmeya Pharm SRL s-au înţeles cu funcţionari de la CAS Constanţa să le dea informaţii despre data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii, iar aceştia ar fi intervenit pentru ca firma să nu fie sancţionată contravenţional. Totodată, în urma anchetei s-a stabilit că angajaţi ai aceleiaşi instituţii coordonau activitatea unor societăţi comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiei, în scopul obţinerii de avantaje sau foloase pentru aceste firme, inclusiv prin folosirea abuzivă a funcţiei.

    Anchetatorii au mai stabilit că decontările obţinute de SC Ahmeya Pharm SRL în baza prescripţiilor fictive s-au realizat prin introducerea în Platforma informatică din asigurările de sănătate de date informatice nereale, din reţetele fictive, fiind astfel prejudiciat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

  • Şefa Serviciului de expertiză medicală din Brăila şi alte două cadre medicale, reţinute de DNA

    Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Livia Săplăcan, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că şefa Serviciului de Expertiză Medicală Brăila, Ana Boală, şi alte două cadre medicale au fost reţinute de procurorii DNA Galaţi pentru luare de mită în formă continuată.

    Cele trei persoane urmează să fie prezentate Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 16, respectiv 17 iunie 2015, a inculpatelor Ana Boală, medic specializat în medicina muncii, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (73 de acte materiale), Rodica Ţone, medic specializat în medicina muncii în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (72 de acte materiale) şi Cristinel Andreicuţ, medic specializat în medicina muncii în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (8 acte materiale).

    Sursa citată arată că, în perioada aprilie – iunie 2015, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, Ana Boală, medic specialist de medicina muncii, având ajutorul altor cadre medicale din subordine, dar şi al altor persoane, a acordat grade de handicap în schimbul unor sume de bani (între 50 şi 500 de lei de pacient), persoanelor care nu se încadrează în diagnosticele necesare, astfel încât acestea să poată să obţină pensii de handicap.

    Concret, în perioada 27 aprilie – 16 iunie 2015, Ana Boală a primit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de la 73 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă, diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare. Banii şi produsele au fost primite în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale ale pacienţilor, pentru a stabili gradul de invaliditate al acestora, astfel încât aceştia să beneficieze de pensie de invaliditate ori pentru revizuire medicală sau pentru prelungirea concediului medical peste 180 de zile.

    Conform sursei citate, în aceeaşi perioadă şi în acelaşi scop, Rodica Ţone a primit de la 72 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare.

    Marţi, inculpata Cristinel Andreicuţ a primit suma totală de 1.250 de lei, de la opt pacienţi examinaţi în ziua menţionată (între 50 şi 200 de lei de pacient), în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale, în vederea obţinerii pensiei de handicap.

    Tot marţi, Ana Boală a primit suma de 500 de lei de la un pacient, în scopul anterior menţionat, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante.

    În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, se arată în comunicatul DNA.

    Procurorii DNA au făcut, marţi, percheziţii la Serviciul de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă Brăila, într-un dosar de corupţie, şefa instituţiei, dr. Ana Boala, fiind vizată de anchetă, spuneau surse judiciare.

    “Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2013-2015”, se arăta într-un comunicat de presă de marţi al DNA.

    Percheziţiile s-au desfăşurat în zece locaţii situate în municipiul Brăila, “din care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice”, conform sursei citate.

    În acest caz, procurorii anticorupţie au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • A deosebi modestia de capacul de canal

    De aceea a fost o surpriză pentru mine să citesc undeva despre o schimbare interesantă, zic eu. Este vorba de modul în care Google îşi angajează acum oamenii; veţi fi ţinând minte articolele pe care le întâlneai prin mai toate publicaţiile despre întrebările-capcană care sunt puse la interviul de angajare de la Google, de la forma capacelor de canal la numărul blonzilor din lume. Or’ Laszlo Bock, senior vice president of people operations la Google, vorbea despre lipsa de relevanţă a punctajelor obţinute în şcoli sau la teste, care nu prezic mare lucru despre evoluţia ulterioară a angajatului.

    Mai mult, Bock vorbea despre o creştere a numărului de angajaţi fără studii superioare la Google, care sunt acum 14% din total. Sigur, spune senior vice president, studiile şi rezultatele bune la teste nu fac rău, iar aptitudinile de programare şi cunoştinţele matematice sunt, pentru zona tehnică, ceva absolut necesar. Dar pentru orice fel de slujbă, primul lucru la care se uită acum angajatorii companiei este abilitatea cognitivă (nu IQ-ul, să fim înţeleşi), capacitatea de a învăţa, puterea de a procesa lucrurile rapid, din zbor, ştiinţa de a combina părticele disparate de informaţie.

    În continuare pe lista companiei se află leadershipul, şi nu într-o abordare tradiţională; vor colaborare cu echipa sau tăria de a preda conducerea cuiva mai potrivit într-un moment critic. Şi asta nu este totul. Vor modestie şi implicare. Simţ al responsabilităţii, al comuniunii cu echipa, ce poate face echipa în întregul ei, ştiinţa de a contribui fără să îţi însuşeşti merite. Modestia de a admite că mai ai de învăţat. Mulţi oameni comit o eroare de atribuire, zice senior vice president: dacă lucrurile merg bine este din cauză că sunt un geniu, dar dacă merg rău, este din cauza unui alt idiot.

    Pe scurt, Bock spune că excepţionalitatea fiinţei umane nu ţine cont musai de pregătire, ci trebuie descoperită şi pusă la lucru.Mi se pare o reţetă interesantă, într-o lume cu apucături din ce în ce mai hedoniste şi care uită de fleacuri burgheze precum cumpătarea, prudenţa, munca tenace, o idee bună şi o marfă folositoare celorlalţi. Credem că banii rezolvă totul, şi uităm de alte atribute menite să mişte societatea – credinţa în valorile enumerate mai sus, manierele, statutul.

    Ne lipseşte o autodefinire a conştiinţei de sine. Aplaudăm comportamente haotice sau deviante, fără o ordine şi o segmentare de obiceiuri, năzuinţe şi aspiraţii. Acesta este şi unul din motivele pentru care a devenit aproape o modă să ne văităm: când nu prea ştii ce-ţi doreşti şi cum să ajungi acolo, nici nu ştii când să fii mulţumit că ţi-ai atins obiectivul.

    Puterea de a deosebi între modestie şi forma capacului de canal.
    Tabloul pe care vi-l prezint este un autoportret al Laviniei Fontana, prima pictoriţă recunoscută a lumii, prima femeie care a pictat nuduri feminine şi mamă a 11 copii, dintre care a îngropat, din păcate, opt. Autoportretul, una din capodoperele sale, a fost realizat pentru contele Zappi din Imola, socrul ei, dar înainte de mariaj. Puteţi deosebi mesajul ascuns al tabloului: în partea dreaptă, sus, se vede şevaletul care acoperă cumva lada de zestre din colţ. Lavinia îi spunea contelui că este bogată, dar nu în valori lumeşti, ci în talente; era, dacă vreţi, un soi de interviu de angajare.
     

  • Când vrei să impozitezi ceea ce nu te-a preocupat

    Natura umană este uluitoare; modul în care oamenii aleg să acţioneze, ignorând realitatea şi alegând orice altceva în afara soluţiei logice, este o manifestare fascinantă şi, dacă nu ar avea efecte asupra societăţii, ar fi distractiv. Dar de multe ori efectul este distructiv.

    Să încerc să explic: crowdfundingul este o industrie care a ajuns să valoreze miliarde de dolari, înregistrând în ultimii 4 ani o creştere de 167%. Principalele calităţi sunt eliminarea distanţelor şi testarea produselor sau ideilor chiar înainte de a prinde viaţă. Distanţele: am citit un studiu care releva că în general între un antreprenor sau un artist începător, care ar avea nevoie de finanţare, şi un potenţial investitor există în medie o distanţă de 5.000 de kilometri. Chiar în epoca internetului 5.000 de kilometri este o distanţă prohibitivă, în măsură să stingă orice elan investoricesc.

    Doi, publicul decide ce îi place sau nu, ce îl atrage sau nu, iar reacţia oamenilor este crucială pentru orice idee, afacere sau antreprenor. În cazul în care ideea prinde, ai deja o bază de plecare, o mulţime care îţi poate asigura resursa iniţială de hype.

    În al treilea rând, fără legătură cu cele de mai sus, banii. Crowdfundingul este o industrie în plină expansiune; am văzut estimări, poate mai vechi, de peste 5 miliarde de dolari şi altele, recente, de peste 16 miliarde de dolari; chiar şi varianta pesimistă, de 5 miliarde, tot este extrem de relevantă – toate acele mici afaceri şi proiecte au obţinut finanţări facile, fără bătaie de cap, acte şi evaluări bancare. Dar Europa nu înseamnă chiar aşa de mult: fără Marea Britanie, unde crowdfundingul, influenţat, desigur de Statele Unite, este în plină expansiune, iar numărul platformelor este dublu faţă de a doua clasată europeană, Franţa, bătrânul continent contabilizează doar 620 de milioane de euro (iar Marea Britanie, singură, 2,3 miliarde de euro). Piaţa pe care vor europenii să o impoziteze, aşa-numita “reward-based crowdfunding”, a adunat anul trecut 120 de milioane de euro. 

    Cred că avem aici un soi de dimensiune culturală, fragmentarea restului Europei contrastând cu pragmatismul anglo-saxon. Şi cu moduri diferite de a privi lucrurile: Congresul american a ales să sprijine prin măsuri legale strângerea de fonduri de acest tip, în timp ce, iată, europenii se gândesc să impoziteze ceea ce nu i-a preocupat.
    Fără crowdfunding, proiecte importante, de genul Nest, Oculus sau Pebble Watch (care a adunat 30 de milioane de dolari), poate că nu ar fi fost posibile. Punând o piedică de genul taxării, câte proiecte europene vor fi eliminate, câţi investitori descurajaţi şi câte start-up-uri de potenţial succes se vor prăpădi? Cât va pierde Europa în ansamblu impozitând 120 de milioane de euro acum şi renunţând la efectul pe care cele 120 de milioane l-ar avea în timp asupra economiei şi pieţei muncii?

    La un moment dat un economist, un fizician şi doi studenţi au emis o parabolă, cea a maimuţelor şi copacilor, pe care am mai prezentat-o cu ceva vreme în urmă. Şi-a păstrat actualitatea: spaţiul de producţie este pădurea, fructele copacilor sunt bunurile, antreprenorii sunt maimuţele. Ţările, pădurea, se dezvoltă pe măsură ce maimuţele trec dintr-un copac în altul, din zonele sărace ale pădurii în cele mai productive, cu fructe mai mari. Dar, pentru a uşura mersul maimuţelor, ar trebui ca pădurea să aibă o anume densitate, iar distanţele dintre copaci să permită maimuţelor să facă salturi uşoare. Echipa de cercetători crede că tocmai în nordul bogat al lumii pădurea are o dispunere inegală, există zone unde concentraţia de arbori este mult prea mare şi alternează cu „luminişuri” ce blochează drumul maimuţelor (gândiţi-vă aici la tot ansamblul de control, birocratic, ce funcţionează în Europa).

     

  • Poker pe dezbrăcate cu maşinile

    Cercetătorii de la Carnegie Mellon University au pus la punct un program numit Claudico, iar acesta a jucat 80.000 de mâini cu patru jucători profesionişti de poker, Doug Polk, Dong Kim, Bjorn Li şi Jason Les. Premiul pentru oameni a fost de 100.000 de dolari; pentru maşină, nu ştiu.

    Oamenii de ştiinţă spun că pokerul a devenit un soi de benchmark pentru studiile privind inteligenţa artificială, „ceea ce a fost odată şahul“, zice unul dintre ei şi asta e o afirmaţie cu multe înţelesuri, care ar trebui să dea de gândit. Întrecerea a început pe 25 aprilie şi s-a terminat pe 8 mai; oamenii, trebuie să spun din capul locului, au câştigat, înregistrând un plus de 730.000 de dolari. Pare o sumă importantă, dar în timpul celor 80.000 de mâini jucate valoarea totală a mizelor a ajuns la 170 de milioane de dolari, bani virtuali, desigur, aşa că valoarea premiului se înscrie, în aceste condiţii, mai degrabă în marja de eroare. De fapt se poate spune că victoria este a maşinii; computerul a blufat şi a jucat în aşa fel încât cei patru profesionişti nu au putut descoperi în strategia sa vreo slăbiciune pe care să o exploateze.

    Ceea ce înseamnă, iarăşi spun, o victorie a computerului. Şi este acesta semnalul că se dezvoltă ceea ce economistul şi profesorul universitar Alex Tabarrok numeşte „inteligenţa opacă“, cu algoritmi care devin atât de sofisticaţi încât oamenii nu pot înţelege ce fac aceştia de fapt şi unde diferenţa dintre logică şi imbecilitate nici nu mai poate fi deosebită. În jocul de poker au fost mâini pe care Doug Polk spunea că nu le-a înţeles: „să mizezi 19.000 de dolari ca să câştigi 700 este ceva ce niciun om nu ar face“.

    Riscul de a pierde suma aceea mare de bani este prea mare, iar posibilitatea de a câştiga câteva sute nu justifică acţiunea. Dar asta este gândire tipic umană.

    Şi mai pot da un exemplu: este vorba de curierii de la UPS care sunt îndrumaţi de un algoritm pe numele său Orion. Iar experienţa este frustrantă pentru oameni, care nu pot înţelege logica software-ului, de ce sunt puşi să facă o livrare într-un cartier dimineaţă, să meargă apoi în alte zone şi să se întoarcă spre seară în primul cartier pentru o altă livrare. Probabil că sunt aici câştiguri în timp şi bani accesibile maşinii, dar pe care omul nu le înţelege. Şi din nou ne putem întoarce la diferenţa infimă dintre logică şi imbecilitate.

    În 1985 Gari Kasparov învingea fără probleme 32 de computere la şah. 11 ani mai târziu, învingea supercomputerul Deep Blue. Un an mai târziu, în 1997, IBM dubla puterea de calcul al lui Deep Blue şi Kasparov pierdea. Astăzi există în magazine programe care pot învinge un mare maestru fără probleme. Asta pentru că numărul de mutări posibile este, în şah, de 10 la puterea 40, iar numărul jocurilor posibile 10 la puterea 120. Imens dar limitat, totuşi. Puterea imensă de calcul a maşinii a depăşit talentul jucătorului uman. Iar şahul nu mai este acum un joc tocmai la modă, pentru că maşinile l-au dezbrăcat de mister; pentru că maşina te poate anunţa, rece, că te face mat în 10, 100 sau 200 de mutări. Gândirea tipic umană nu a mai avut loc.

    Şi mă gândesc că oamenii au ratat ţinta reală, o maşină care să joace şah sau poker nu ca o maşină, ci ca un mare maestru sau ca un profesionist.

    „Îndrăgostiţii“ lui René Magritte îmi par a ilustra bine tema.

  • Unsprezece reţinuţi în dosarul privind încasarea ilegală de idemnizaţii pentru creşterea copilului

    Potrivit unor oficiali din Poliţia Capitalei, cele 11 persoane reţinute – cinci femei şi şase bărbaţi – urmează să fie duse miercuri la Judecătoria Sectorului 1, cu propunere de arestare preventivă, celelalte 20 de persoane fiind cercetate în continuare în libertate, pentru înşelăciune.

    Poliţiştii au făcut, marţi, 21 de percheziţii în Bucureşti şi Galaţi şi au pus în aplicare 68 de mandate de aducere, într-un dosar în care mai multe persoane sunt suspectate că au încasat ilegal indemnizaţii pentru creşterea copilului, în valoare de 1,1 milioane de lei, după ce au prezentat la Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială adeverinţe false emise de trei firme ”fantomă”. Din cele 68 de persoane audiate, 31 au calitatea de suspecţi, restul fiind audiate ca martori.

    Conform anchetatorilor, suspecţii, care nu au locuri de muncă, foloseau adeverinţe de venit falsificate, pe care le prezentau apoi Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pentru a obţine indemnizaţia de creştere a copilului.

    Suspecţii apelau în acest sens la persoane care aveau trei societăţi de tip “fantomă”, cu obiect de activitate pază şi consultanţă, şi care îi angajau în mod fictiv în funcţii de manageri, cu salarii de aproximativ 4.000 de lei. Cu adeverinţele de salarii se prezentau apoi la Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi încasau lunar 80% din aceste sume, cu titlul de indemnizaţie pentru creşterea copilului, în total obţinând aproximativ 1,1 milioane lei.

    Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti (APISMB) a anunţat, marţi, că a sesizat DIICOT şi Poliţia Capitalei cu privire la faptul că 34 de persoane încasează în mod ilegal indemnizaţia pentru creşterea copilului.

    “În urma unei sesizări primite de către Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti (APISMB) din partea Agenţiei Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Braşov, cu privire la o posibilă tentativă de fraudă, s-a procedat la încrucişări de baze de date ale Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti referitoare la beneficiarii de indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului/stimulent de inserţie, cu bazele de data relevante ale altor instituţii publice (CNPP, Inspecţia Muncii)”, se menţiona într-un comunicat emis de APISMB.

    Potrivit sursei citate, în urma acestor încrucişări, au fost identificate 34 de persoane care luau indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, deşi nu figurau cu contracte de muncă active cu un an înainte de naşterea copilului, aşa cum cere legea.

    Ulterior, APISMB a anunţat DIICOT şi Poliţia Capitalei, iar dosarele beneficiarilor identificaţi în urma verificărilor au fost trimise ofiţerilor din cadrul Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

  • Opt persoane, reţinute într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani

    Surse din rândul anchetatorilor au precizat, luni seară, că opt persoane au fost reţinute în dosarul de evaziune fiscală în care a fost percheziţionat şi biroul unei firme de avocatură.

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, peste 150 de poliţişti au făcut, luni, 50 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Dâmboviţa şi Ialomiţa, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Conform unor surse din rândul anchetatorilor, percheziţii au avut loc şi la firma de avocatură “Mirela Radu, Valentin Tudor şi Asociaţii”, însă avocata Mirela Radu nu a fost reţinută.

    “În urma documentării activităţii infracţionale, s-a stabilit că bănuiţii se foloseau de o firmă de avocatură şi de un lichidator judiciar pentru înfiinţarea şi ulterior lichidarea şi radierea mai multor firme, prin intermediul cărora încheiau tranzacţii fictive, în scopul deducerii ilicite de TVA”, se arăta în comunicatul citat.

    Prejudiciul în acest caz este estimat la suma de cinci milioane de euro, rulajul total al circuitului evazionist fiind de aproximativ 12 milioane de euro.

    Potrivit anchetatorilor, suspecţii eliberau facturi fictive pentru firme care activau în domenii precum publicitate, tehnologia informaţiilor, construcţii, pază sau consultanţă, pe care reprezentanţii acestor societăţi le foloseau ulterior pentru a-şi deduce TVA în mod ilegal.

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, din verificările efectuate rezultă că pe parcursul unei perioade de aproximativ trei ani, persoanele vizate au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale, transferând sume importante de bani în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă sau în conturile unor societăţi aparent la vedere.

    De asemenea, a fost identificat un lanţ de fraudare tip carusel, conceput de unul dintre bănuiţi,în vârstă de 46 de ani, în scopul de a transfera, prin tranzacţii succesive, obligaţiile fiscale colectate de societăţile sale de la societăţile beneficiare ale tranzacţiilor fictive către societăţi tip fantomă controlate în fapt tot de acesta.

    Pentru a face acest lucru, bănuitul a întocmit contracte de consultanţă fictive cu fiecare societate în parte, a controlat conturile societăţilor fantomă şi ale administratorilor acestor societăţi, gestionând o activitate de tranzacţii fictive prin documente fiscale şi financiare întocmite în fals.

    Ancheta în acest caz este coordonată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

  • Vărul şi şoferul lui Vanghelie, directorul Economat S5 şi soţul ei, reţinuţi în dosarul primarului

    Vanghelie a fost reţinut, joi seară, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani.

    Alături de el, au mai fost reţinuţi: Mircea Niculae, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, acuzat de complicitate la luare de mită şi de spălare de bani, Adrian Murgoci, Laura şi Sorin Ciocan, pentru favorizarea făptuitorului şi mărturie mincinoasă.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – prezent, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, a ajutat un om de afaceri să obţină, pentru societăţile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, contracte în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de lei.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, respectivul om de afaceri este Marin Dumitru.

    Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice, Vanghelie a perceput un “comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între primăria Sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

    “Comisionul” respectiv a fost plătit de către omul de afaceri, inculpatului Vanghelie Marian-Daniel, prin intermediul inculpatului Niculae Mircea-Sorin şi a unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuţ, potrivit documentelor citate.

    Acest comision a fost plătit, în parte, şi sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace S.R.L. (societate controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru) şi societăţi comerciale controlate, prin interpuşi, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

    Din datele existente în cauză a reieşit că beneficiare a unor astfel de contracte (şi a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele şi societăţile Bucureşti S.A. şi Fashion Brand Management S.R.L., la care era asociat Mircea Niculae, şi Economat Sector 5 S.R.L., al cărei director general este Laura Ciocan.

    O parte a “comisionului” a fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

    De asemenea, pentru garantarea plăţii “comisionului” de 20% din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăţi comerciale unor apropiaţi ai lui Vanghelie.

    Altă modalitate de plată a “comisionului” de 20% a constat în achitarea de către societăţile controlate de către aceeaşi persoană a cheltuielilor de renovare şi amenajare a unor spaţii utilizate de către societatea controlată de Fashion Brand Management S.R.L..

    În aceeaşi perioadă, Vanghelie şi Niculae (acţionar majoritar la societatea comercială Bucureşti S.A. şi asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management S.R.L.) au transferat sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de luare de mită, sub forma achiziţionării de bunuri mobile şi imobile şi sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăţilor comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

    Totodată, cei doi au disimulat adevărata natură a provenienţei cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăţi comerciale, spun procurorii.

    De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei a părţilor sociale la societatea Eurowest Imob Consulting S.R.L., părţi sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

    Potrivit documentelor citate, Marin Dumitru ar fi cedat controlul societăţii comerciale Splai S.A., care are în proprietate numeroase clădiri şi terenuri, unor persoane apropiate lui Vanghelie. Astfel, părţile sociale ale firmei Eurowest S.R.L. (care deţine majoritatea acţiunilor la Splai S.A.) ar fi fost cedate în favoarea şoferului lui Vanghelie, Adrian Murgoci.

    Adrian Murgoci, Laura Ciocan şi soţul ei, Sorin Ciocan, au făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu fapte şi împrejurări esenţiale, acţionând cu scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a lui Vanghelie, sub aspectul comiterii infracţiunilor menţionate anterior, mai scriu procurorii în comunicat.

    Vanghelie, Niculae, Murgoci şi soţii Ciocan vor fi prezentaţi, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Constanţa: Zece persoane reţinute în urma percheziţiilor la suspecţii de contrabandă cu ţigări

    Peste 50 de poliţişti constănţeni au făcut, marţi, 17 percheziţii domiciliare, în municipiul Constanţa, la persoane suspectate de contrabandă cu ţigări.

    Anchetatorii spun că, în perioada iulie 2014 – martie 2015, în repetate rânduri, suspecţii ar fi achiziţionat, depozitat şi comercializat importante cantităţi de ţigarete netimbrate sau având aplicate banderole de marcare emise de autorităţile străine, pe care le-au achiziţionat în mod fraudulos, în scopul de revânzare, cunoscând faptul că respectivele bunuri proveneau din alte state şi fuseseră introduce în România în condiţii ilicite.

    În timpul descinderilor, oamenii legii au ridicat peste 70.000 de ţigarete netimbrate, în valoare de aproximativ 50.000 de lei, 17 persoane fiind conduse ulterior la sediul Poliţiei Judeţene Constanţa pentru audieri.

    Ca urmare a acestor percheziţii, 15 persoane sunt cercetate penal pentru colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

    Zece dintre suspecţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând ca aceştia să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, în cazul celorlalte persoane implicate fiind luată măsura controlului judiciar.