BusinessMagazin

Tag: retail

  • C&W Echinox: Stocul de retail modern din Bucureşti este mai mare decât cel din Transilvania şi dublu faţă de cel din Moldova

    O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 judeţe, fără Bucureşti – Ilfov), unde stocul de retail modern se ridică la 735.000 de metri pătraţi, astfel că suprafaţa cumulată a mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale la nivel naţional se situează la 3,71 milioane de metri pătraţi, determinând o densitate de 191 de metri pătraţi/1.000 de locuitori.

    Ţinând cont de proiectele aflate în prezent în construcţie, livrările de spaţii comerciale vor accelera în acest an spre nivelul de 140.000 de metri pătraţi, Sibiul, Timişoara şi Bucureştiul urmând să atragă 70% din livrări. La Sibiu vor fi livrate mallul Festival Centrum şi extinderea proiectului Shopping City Sibiu, în Timişoara va fi extins proiectul Iulius Mall, în timp ce în Bucureşti sunt aşteptate extinderile proiectelor Colosseum şi Veranda. Spaţii comerciale moderne noi vor fi livrate şi în Zalău, unde este planificată inaugurarea proiectului Zalău Value Center, dar şi în Satu Mare şi Buzău, unde vor fi extinse proiecte existente.

    Cei mai activi dezvoltatori vor fi şi în acest an NEPI Rockcastle, Iulius Group şi Prime Kapital, trei din cei mai mari dezvoltatori şi proprietari de spaţii comerciale din piaţa locală.

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 104.000 de metri pătraţi, în timp ce în Bucureşti nu a fost finalizat niciun nou proiect de retail.

    La nivel de oraş, localităţile cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (1.014 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/ 1.000 de locuitori în Craiova şi 692 mp/ 1.000 de locuitori în Timişoara.

    Rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 3% la 2%, în timp ce la nivel regional aceasta se situează în jurul valorilor de 4% în zonele de sud şi de est şi 6% în partea central-vestică a ţării. Este, astfel, de aşteptat ca rata de neocupare scăzută din cadrul centrelor comerciale dominante sa pună presiune pe nivelul chiriilor.

    „Anul acesta vor fi livrate cu 40% mai multe spaţii comerciale moderne comparativ cu 2018, iar anul viitor ne aşteptăm la o creştere a livrărilor de 60% faţă de 2019, dacă toate termenele de inaugurare anunţate vor fi respectate. În următoarea perioadă, vom vedea inaugurarea unor centre comerciale noi ȋn Sibiu şi Braşov, ȋn timp ce restul dezvoltărilor vor fi reprezentate de extinderi ale unor scheme existente sau proiecte situate ȋn oraşe secundare şi terţiare”, a spus Bogdan Marcu, partener, Retail Agency.

  • Flanco, afaceri de peste 1 miliard de lei în 2018

    La finalul lui 2018, reţeaua de magazine Flanco număra 135 de unităţi, cu o suprafaţă totală de vânzare de peste 70.000 mp. Cifra a fost atinsă în urma a 18 deschideri şi a 8 închideri desfăşurate pe parcursul anului, completate de 13 magazine reamenajate potrivit conceptului nou lansat, Simplu-Uşor-Sigur, care şi-a propus să ofere o experienţă de cumpărare mai bună şi mai facilă clienţilor Flanco.

    Prezent în 95 de oraşe ale ţării, cu 8 oraşe mai mult decât în 2017, retailerul s-a concentrat pe tipurile de spaţii care şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului – magazine amenajate în galerii comerciale şi parcuri de retail (40%), urmate de magazinele stradale (40%), restul de 20% fiind reprezentat de magazinele din centre comerciale, în special în marile oraşe. O altă premieră marcată de retailer în 2018 o reprezintă deschiderea primului outlet electro-IT din retailul autohton – magazinul Flanco Mihai Bravu din capitală.

    Online-ul, şi mai cu seamă canalul de mobile, ocupă o pondere tot mai mare din totalul vânzărilor. 70% din traficul online provine din mobile, iar vânzările generate de pe dispozitive mobile au crescut cu 58% faţă de 2017. La succesul vânzărilor online a contribuit şi serviciul de creditare, care poate fi accesat direct pe flanco.ro, cu o creştere spectaculoasă, de 74%.

    Valoarea investiţiilor companiei a crescut cu 25% faţă de anul 2017, până la un total de 10 milioane de lei. Două treimi din această sumă au mers către reţeaua de magazine, iar restul s-a împărţit în mod egal între investiţiile în infrastructura IT şi în programele HR.

    Investiţiile şi programele implementate de retailer la nivelul resurselor umane s-au tradus, în 2018, printr-o îmbunătăţire cu 20% a retenţiei de personal, retenţie care se află de altfel pe un trend ascendent de la an la an. Veniturile angajaţilor au crescut, în medie, cu 14% faţă de anul anterior, iar 85% din echipa din magazine a accesat bonusul lunar.

    Printre programele derulate se numără migrarea eforturilor de training către e-learning, cu rezultate foarte bune – 98% dintre angajaţi au fost activi în platforma de e-learning, fiecare parcurgând, în medie, 9 cursuri, care au însumat peste 14.500 de ore de training. Un alt element de noutate îl reprezintă campaniile de recrutare pentru persoane cu dizabilităţi desfăşurate de retailer, care au avut drept rezultat integrarea a 20 de oameni în organigrama companiei.

    Pentru 2019, Flanco îşi propune un ritm de creştere de 12% şi o extindere a reţelei cu alte 20 de magazine, pregătind investiţii în valoare de 12 milioane lei. 

  • Lanţurile de retail au zdrobit micii comercianţi. Analiză ZF: Marile reţele de retail au acaparat în 20 de ani 60% din piaţa de consum a României şi nu se opresc aici

    Românii cheltuie anual 20 mld. euro pe alimente şi alte bu­nuri de larg consum, din care 62% sunt lăsaţi la ca­sele de marcat ale maga­zi­nelor moderne, în frunte cu hiper­mar­keturile şi supermarke­tu­rile. Cei 70.000 de chioşcari îşi împart restul de 38% din bani, arată datele pe 2018 oferite de compania de cercetare de piaţă GfK.

    Prin comparaţie, în 2013 exista un raport echilibrat între modern şi tradiţional, iar în ur­mă cu circa un deceniu, balanţa înclina în sens invers. Mai exact, micii comercianţi erau ma­jo­ritari cu circa 60% cotă de piaţă, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele străine au început dezvoltarea în România acum două decenii, dar au accelerat ex­pansiunea după 2005 când mai multe nu­me mari şi-au făcut intrarea pe pia­ţă. Apoi, an de an au fost des­chise zeci şi ul­terior sute de maga­zi­ne mo­derne care au mâncat trep­tat din cota de piaţă a micilor co­mer­cianţi. Doar pentru acest an sunt pla­ni­ficate circa 300 de noi uni­tăţi – în special pe suprafaţă mică – ceea ce ar duce universul de co­merţ mo­dern spre 3.000 de unităţi operate de zece reţele străine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucur Retail Park găzduieşte prima unitate KiK din Bucureşti

    Investiţia în deschiderea primului spaţiu ocupat de KiK în Bucureşti se ridică la aproximativ 200.000 euro. Unitatea se întinde pe o suprafaţă de 632 mp şi comercializează produse vestimentare la preţ redus pentru adulţi şi copii, cosmetice, jucării şi decoraţiuni interioare. Diversitatea produselor şi costurile mici au atras, în primul weekend de funcţionare, peste 2.000 de clienţi. KiK se alătură astfel altor nume importante, care au închiriat spaţii în Bucur Retail Park, printre care se numără: Penny Market, PEPCO, JYSK sau DM Drogerie Markt. Compania de consultanţă imobiliară CBRE este responsabilă de serviciile de închiriere de spaţii comerciale pentru acest proiect.

    Bucur Retail Park este un proiect de spaţii comerciale şi rezidenţiale care va ocupa 28.000 mp şi a cărui finalizare este preconizată pentru 2022. Parcul comercial este situat în zona Drumul Taberei – Militari din capitală, beneficiind de un trafic intens datorat numărului mare de unităţi rezidenţiale şi de clădiri de birouri construite în apropiere. Complexul comercial este situat în una dintre zonele capitalei care se află într-un proces intens de dezvoltare imobiliară, atât pe segmentul rezidenţial cât şi pe cel de birouri. Bucur Retail Park este poziţionat strategic, pe unul dintre cele mai mari bulevarde ale oraşului, care leagă centrul cu partea de vest a capitalei şi este foarte aproape atât de staţiile de tramvai şi autobuz, cât şi de metrou.

    Prima fază de dezvoltare a proiectului este dedicată exclusiv spaţiilor comerciale, ocupă 4.200 mp şi a fost finalizată în decembrie 2018. Cea de-a doua fază va fi destinată segmentului agroalimentar, iar construcţiile vor începe în 2020 şi se vor finaliza la începutul lui 2021, când vor fi livraţi 13.500 mp. A treia etapă va demara cel târziu în 2021 şi va include doar spaţii rezidenţiale.

  • Topul celor mai mari salarii şi americanizarea României

    Pe datele statistice din 2017 – masa salarială plătită de o companie împărţită la numărul de salariaţi – cele mai mari salarii din România, pe medie, au fost la Romatsa, companie de stat – 21.800 de lei net pe lună, Microsoft – 10.000 de lei net pe lună, Nuclearelectrica, companie de stat – 7.700 de lei net pe lună, Ericsson Telecommunications – 7.600 de lei, IBM – 7.500 de lei, Endava Cluj – 7.400 de lei pe lună, Pro TV – 7.300 de lei pe lună, Oracle – 7.000 de lei, Honeywell România – 6.800 de lei, Softvision din Cluj – 6.800 de lei.
    Dacia, cea mai mare companie din România ca cifră de afaceri, a avut în 2017 un salariu mediu net pe lună de
    4.700 de lei.
    Petrom, cea mai valoroasă companie din România şi care are cea mai mare masă salarială din economie, plăteşte 6.000 de lei. La polul opus, departe de cele mai mari salarii din România, cele mai mari şi cele mai valoroase companii antreprenoriale româneşti care activează în retail şi producţie au salarii mult mai mici: RCS&RDS a avut în 2017 un salariu mediu net de 2.800 de lei, în timp ce Dedeman – cea mai mare companie antreprenorială românească, deţinută de fraţii Pavăl –, care are venituri anuale de 1,4 miliarde de euro şi un profit net de peste 200 de milioane de euro, a avut un salariu mediu net de 2.989 de lei; Altex a avut un salariu de 2.567 de lei, Arabesque – 2.425 de lei, FAN Courier – 2.395 de lei; Aramis Baia Mare, cel mai mare exportator antreprenorial român, a avut un salariu mediu net de 1.659 de lei; Romaqua (Borsec) a avut 3.120 de lei, iar Compa Sibiu, producător de componente auto, 3.130 de lei.
    Salariul mediu net în 2017 a început anul cu 2.300 de lei şi a ajuns la aproape 2.700 de lei net.
    Aceste salarii, topul lor, arată exact cum este şi businessul din România: oraşele mari, unde sunt localizate firmele de IT, plătesc cele mai mari salarii, în timp ce în oraşele mici şi mijlocii, care multe dintre ele au pierdut bătălia economică cu viitorul, au business mic şi salarii mici.
    Nu este de mirare că avocaţii, bancherii, consultanţii, furnizorii români de servicii vor să lucreze, ca primă opţiune, cu statul şi cu multinaţionalele şi mai puţin cu firmele româneşti antreprenoriale. 
    Companiile de stat şi multinaţionalele sunt clienţi bancabili şi solvabili, iar salariaţii pot să cumpere fără probleme la ce salarii au credite ipotecare, credite de consum sau carduri. Bineînţeles că în firmele antreprenoriale româneşti cei mai buni oameni pot câştiga mai bine decât omologii lor din multinaţionale sau de la stat, dar aceştia sunt excepţii. Pentru că sunt în retail, în FMCG, în producţie, domenii cu o valoare adăugată mică, şi salariile sunt mici, de multe ori sub media pe economie.
    Un absolvent de facultate, mai răsărit, nici nu se uită să se ducă să se angajeze la firmele antreprenoriale româneşti, prima lui opţiune fiind multinaţionalele. Dacă are norocul să termine Cibernetica sau Automatica, Calculatoarele, Matematica, Microsoft, Oracle, Orange, Vodafone de-abia aşteaptă să-i dea de la 5.000 de lei la 10.000 de lei net pe lună, adică de la 1.200 la peste 2.000 de euro pe lună.
    Ca să intri în companiile de stat, familia trebuie să fie acolo, sau să fii recomandat de partid.
    În America, lucrurile stau la fel: cel mai bine plătiţi, pe medie, sunt cei din IT şi telecom, cei care lucrează în băncile de investiţii, cei din farma, cei din industria de înaltă tehnologie sau cei de la stat.
    Pentru companiile româneşti, care de cele mai multe ori au un număr dublu de salariaţi la aceeaşi cifră de afaceri obţinută de o multinaţională, este foarte greu să atragă talente, să recruteze oameni. Mai degrabă reuşesc să atragă aceşti oameni în oraşele mici şi mijlocii, unde nu prea sunt alternative, unde nu prea au venit investiţiile străine, decât în oraşele mari.
    Piaţa nu se va schimba în următorii ani.
    Cei din IT, cei din centrele de cercetare şi dezvoltare, care sunt cel mai bine plătiţi, au ca misiune să creeze roboţi sau aplicaţii care să înlocuiască numărul mare de oameni din retail sau de pe banda de producţie, care oricum aveau cele mai mici salarii.
    România are cea mai scăzută proporţie a absolvenţilor cu studii superioare în total forţă de muncă, numai 14%.
    Când forţa de muncă are mai puţină şcoală, şi valoarea adăugată este mult mai mică şi de aceea salariile sunt mult mai mici. Va fi foarte greu pentru capitalul antreprenorial românesc să ţină pasul cu salariile din multinaţionale sau de la stat.

  • Cât sport mai fac corporatiştii?

    “În comparaţie cu alte ţări din regiune, noi şi bulgarii suntem codaşi”, spune Andrei Creţu, cofondator al 7card, abonamentul unic lansat în urmă cu şapte ani de compania Benefit Seven, care oferă acces la o reţea de peste 650 de centre sportive angajaţilor companiilor care includ acest beneficiu în oferta salarială.

    Citând un studiu al Eurostat, Creţu adaugă că doar 5% dintre români practică o activitate sportivă cu regularitate, faţă de ţările nordice, unde peste 45% din populaţie face sport. Totuşi, previziunile sunt optimiste, deoarece rata anuală de creştere a numărului celor care fac sport este de peste 10-15% în ultimii cinci ani, adaugă el.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aprox. 7 mil. euro, în creştere cu 50% faţă de anul 2017, iar pentru anul în curs reprezentanţii Benefit Seven se aşteaptă la venituri de aproximativ 10 milioane de euro. O creştere asemănătoare a fost înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi, care a evoluat de la 24.000 la aproximativ 40.000 de abonaţi; în acelaşi timp, numărul firmelor şi instituţiilor care oferă ca beneficiu salarial abonamente 7card a crescut cu 60%, ajungând la 1.500 de companii, impulsionat de faptul că anul trecut reprezentanţii businessului au introdus în portofoliu şi instituţii publice.

    Printre acestea se numără o serie de primării, ministere, spitale, şcoli şi universităţi. Totuşi, „numărul de abonaţi din rândul instituţiilor publice nu a ajuns la o medie pe care o aveam pe întreg portofoliul”, a spus Iulian Cîrciumaru, celălalt cofondator al 7card.

    Principalul obiectiv al companiei pentru anul acesta se leagă în continuare de creşterea numărului de clienţi care, speră cei doi antreprenori, va ajunge cât mai aproape de 50.000 de abonaţi până la sosirea verii.

    Prezentă în 55 de oraşe, compania are incluse în ofertă 660 de locaţii, care acoperă un procent de 70% din numărul centrelor sportive şi de relaxare din România; dintre acestea, aproape jumătate dintre locaţii – 300 – sunt în Capitală. Chiar dacă „au existat cereri şi de la companii mari, mai ales din retail, care ne-au rugat să ne extindem şi în oraşele mici”, momentan cei doi nu au planuri de extindere, cu atât mai puţin în alte pieţe,  pas „care intră mai degrabă în obiectivele Sodexo”, companie care a preluat în februarie 2016 un procent de 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

    La nivel naţional, reprezentanţii 7card spun că numărul persoanelor care au abonamente la sală se ridică la aproximativ 550.000, valoarea pieţei fiind de circa 250 mil. euro. În ceea ce priveşte abonaţii 7card, pe perioada anului trecut s-au activat în jur de 70.000 de abonamente (53% abonaţi-femei şi 47% bărbaţi); la finalul anului mai erau 40.000 de abonamente active. Media de vârstă a utilizatorilor a fost de 30 de ani, iar vârsta abonatului cu cele mai multe vizite la centrele de relaxare şi sport a fost de 26 de ani, „mai mică cu trei ani faţă de 2017, iar vârsta medie a scăzut cu un an, la 30, ceea ce arată că sportul a devenit o prioritate în viaţa tinerilor. Sunt încurajaţi, în acelaşi timp, şi de angajatori, care vor să îşi fidelizeze angajaţii tineri”, a precizat Creţu. În vreme ce în unele companii care au incluse în oferta salarială abonamentele 7card chiar şi 35-40% din angajaţi şi-au făcut abonament, media este însă mult mai mică, de 6-7%, iar una dintre explicaţii este că „nu există o dispersie a informaţiilor în cadrul instituţiilor, iar angajaţii nu află de acest beneficiu”, spune reprezentantul businessului.

    Un alt impediment apare în procesul de adoptare de către cât mai multe companii a ofertelor salariale de acest tip, descurajat de impozitele mari aplicate de stat: „Acest beneficiu nu este tratat separat, cum sunt bonurile de masă, şi astfel companiile care îl oferă plătesc taxe de 70%. În eventualitatea în care nivelul de taxare ar scădea, mult mai mulţi oameni ar beneficia de acest serviciu, iar statul ar colecta mult mai mulţi bani, pentru că deşi scazi taxa, volumul de persoane pentru care companiile plătesc aceste taxe creşte”, a subliniat Andrei Creţu. „În vest, ba chiar şi în ţările din est, cum ar fi Polonia, sistemul fiscal încurajează adoptarea facilităţilor sportive ca beneficiu salarial”, adaugă el.

    Potrivit lui Creţu, la nivel naţional, costul unui abonament la sală este, în medie, de circa 170 de lei pe lună, cu acces nelimitat, în vreme ce preţurile abonamentelor 7card sunt cuprinse între 110 şi 115 lei, cu mici diferenţe între Capitală (110-130 de lei) şi provincie (90-110 lei).

    Care sunt însă cele mai active oraşe? Un studiu realizat de reprezentanţii 7card arată că topul oraşelor cu cei mai mulţi sportivi, care cumulează circa 50% din baza de abonaţi ai companiei, este condus de Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Clujul fiind oraşul cu cele mai multe centre sportive raportate la populaţie: 27 de locaţii / 100.000 de locuitori. Industriile cu cele mai multe companii care oferă angajaţilor abonamente 7card sunt: software & services (303 companii), public sector (266 companii), consulting & professional services (127 companii), capital goods (101 companii) şi retail (86 companii), iar cei mai mulţi sportivi vin din industriile software services, urmată de automotive components, capital goods, public sector şi retail. Fitnessul şi aerobic, cyclingul şi pilatesul au fost activităţile cele mai practicate, iar activităţile cu cea mai mare creştere a numărului de participanţi au fost dansurile, yoga şi squash-ul.

  • C&W Echinox: Marii retaileri au reuşit să menţină ritmul de creştere a cifrei de afaceri la 12%, dublu faţă de avansul consumului

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 88 de companii de retail care operează magazine sub mai mult de 100 de branduri internaţionale şi locale din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Articole pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librării.

    Retailerii analizaţi aveau la începutul anului 2018 peste 5.054 de magazine, iar de-a lungul anului şi-au extins reţelele cu 487 de unităţi noi, comparativ cu un număr de 522 de deschideri în 2017. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, rulajul cumulat al acestor companii este estimat pentru 2018 la 15,37 miliarde de euro, având o cotă de piaţă de aproape 40% din cifra de afaceri totală a companiilor specializate în comerţ cu amănuntul.

    Faţă de anul 2017, ritmul de extindere a reţelelor de magazine a încetinit în majoritatea sectoarelor, atât ca urmare a opţiunilor limitate de spaţii, cât şi pe fondul continuării procesului de optimizare derulat de o serie de retaileri. Cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri sunt preconizate pentru retailerii care comercializează articole pentru copii (39%), articole vestimentare (17%) şi produse din categoria Home & Deco (16%).

     

     

  • Ce malluri se deschid în 2019: Doar trei proiecte complet noi ar trebui să fie gata anul acesta, restul fiind extinderi

    Dezvoltatorii imobiliari au în plan să pună pe harta mallurilor din România încă 250.000 mp până la sfârşitul lui 2019. Doar trei proiecte complet noi ar trebui să fie gata anul acesta, la Sibiu, la Târgu Mureş şi la Baloteşti (judeţul Ilfov), aceasta din urmă fiind singura localitate de mici dimensiuni în care se livrează un proiect comercial în 2019.

    „Aproape 60% din spaţiile moderne de retail programate spre livrare în 2019 reprezintă extensii ale centrelor existente şi, cu excepţia a două extinderi, totalizând 22.500 de metri pătraţi – Veranda Mall şi Colosseum Retail Park, investiţiile merg în oraşe secundare şi terţiare”, spune Mariana Stamate, head of property management în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.
     

  • Amazon, cel mai sigur pariu din sectorul de retail în 2019? Unde recomandă analiştii să investiţi banii

    Consumul este încă puternic la finalul lui 2018, iar asta oferă perspective bune de început de an pentru companiile din retail, potrivit Fortune.

    Spre exemplu, în SUA, consumul a adus circa trei sferturi din creşterea economică din ultimul trimestru.

    Cu toate acestea, Melda Mergen, deputy global head o equities în cadrul Columbia Threadneedle Investments, se aşteaptă la o încetinire a consumului în 2019 faţă de 2018.

    Când economia apasă pedala de frână, investitorii s-au refugiat în mod istoric tot timpul în acţiunile companiilor cu activitate bazată pe consum – companii care produc pastă de dinţi, cereală şi alte produse pe care clienţii le vor cumpăra mereu.

    Aceste acţiuni au crescut semnificativ în ultimii ani şi au atras investitorii dornici de câştiguri.

    Acţiunile Coca-Cola, spre exemplu, se tranzacţioneză la 76x, cu o performanţă aproape la fel de bună ca cea a Amazon. Aceste creşteri însă sunt considerate „prea mari” pentru a mai oferi un refugiu sigur investitorilor.

    „Într-un declin prelungit, suntem îngrijoraţi că aceste acţiuni nu îţi vor da genul de protecţie pe care ţi-o ofereau în mod tradiţional”, spune Tom Hancock, managerul fondului GMO Quality Fund, cu un portofoliu de 6,8 miliarde de dolari.

    În schimb, investitorii se uită mai atent la câţiva discounteri care sunt legaţi atât de nevoile consumatorilor cât şi de trecerea înspre piaţa de comerţ electronic.

    Discounterii au dezvoltat o relaţie de simbioză atât cu clienţii care cumpără exclusiv online, cât şi cu cei care vor să meargă în magazin să cumpere.

    Barbara Miller, care gestionează 10,3 miliarde de dolari în cele trei fonduri Federated Kaufmann, susţine compania TJX, compania-mamă a unor discounteri americani precum T.J. Maxx şi Marshalls. Miller susţine că TJX are potenţialul de a depăşi atât creşterea sectorului de retail cât şi creşterea pieţei.

    Dan Chung, CEO şi CIO al Fred Alger Investments, crede că Burlington Stores – un discounter cu venituri de şase ori mai mici decât TJX – poate creşte chiar mai rapid, după ce a anunţat că va deschide 50 de locaţii noi pe an, pe lângă cele 650 existente deja şi că va folosi o strategie imobiliară bazată pe analiză de date.

    Chung se aşteaptă ca veniturile Burlington să crească la o rată anualizată de 10% pe an în următorea perioadă şi să îşi extindă marja operaţională de 8%.

    CEO-ul Fred Alger Investments este încrezător, de asemenea, şi în capătul de lux al spectrului. „Cred că în retail cel mai greu este să fii în linia de mijloc”, spune el.

    Acesta consideră că Tiffany, legendarul brand de diamante care are un nou CEO, ar putea avea perspective bune.

    Inelele de logodnă reprezintă peste 25% din vânzările de 4,2 miliarde dolari ale Tiffany – un business la care Chung se aşteaptă să nu încetinească chiar dacă economia globală încetineşte.

    Astfel, retailerii cu cele mai bune perspective de creştere pe bursă pentru 2019 aleşi de analiştii şi managerii de fonduri de investiţii chestionaţi, sunt TJX Companies, Burlington Stores, Tiffany, Home Depot, Amazon, Constellation Brands.

                                                                                 

     

  • Alexandru Iancu, fondator / RodBun Grup

    Carte de vizită
    ¶ Alexandru Iancu a înfiinţat împreună cu Daniel Muntean compania RodBun în 2002, având ca principal obiect de activitate distribuţia de seminţe
    ¶ RodBun exploatează 10.000 de hectare de teren agricol, în 12 ferme
    ¶ Grupul de firme RodBun a încheiat anul 2017 cu afaceri de
    76 milioane euro, bani proveniţi din producţia de seminţe şi cereale în fermele proprii, distribuţia de materii prime agricole, retail – prin 75 de fitofarmacii – şi tradingul cu cereale
    ¶ În prezent, grupul are în jur de 500 de salariaţi