BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Sphera Group, care deţine KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, restrânge operaţiunile în restaurantele din România

    Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, anunţă închiderea unor restaurante din portofoliul său în România, ca urmare a ordonanţei dispuse de Ministerul de Interne prin care se suspendă activitatea de servire şi consum a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice şi care are drept scop prevenirea răspândirii noului tip de coronavirus.

    Astfel, restaurantele Pizza Hut şi Taco Bell vor fi închise până la noi decizii ale autorităţilor, iar KFC şi PizzaHutDelivery vor continua să servească produse clienţilor numai prin serviciul de livrare al celor două branduri, precum şi pe liniile de acces autoturisme ale restaurantelor KFC de tip Drive Thru din Bucureşti şi din ţară, informează compania într-un anunţ pe bursă.

    “Siguranţa clienţilor a fost întotdeauna prioritară pentru Sphera Franchise Group şi, de aceea,toate brandurile din portofoliu au implementate  proceduri bazate pe principiile HACCP,care impun analize de risc stricte în punctele critice pe întreg  lanţul de aprovizionare.Pe lângă acestea, dat fiind contextul actual, Grupul a decis implementarea de măsuri de siguranţă suplimentare în toate restaurantele funcţionale din ţară.Astfel, au fost intensificate procedurile de igienă şi siguranţă deja existente,pentru a se conforma tuturor protocoalelor medicale prevăzute în cazul epidemiei.În aceste condiţii fără precedent, Grupul ia toate măsurile necesare pentru a asigura în continuare operaţiuni de calitate, menţinând sănătatea angajaţilor săi, contribuind în societate şi protejând valoarea pentru acţionarii  săi”, spune Georgios Argentopoulos, director general Sphera Group.

  • Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC, despre măsurile Guvernului: Noi am cerut ca valoarea şomajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile

    Antreprenorul Radu Dumitrescu, fondatorul şi acţionarul majoritar al businessului SHC din domeniul restaurantelor, spune că speră ca toate companiile închise din cauza stării de urgenţă, deci care nu mai au venituri, să reuşească să supravieţuiască.

    Grupul de restaurante Studio Hospi­ta­lity Concept (SHC) reu­neş­te sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmi­giu Bistro la Etaj. Recent, a fost preluate şi localul 18 Lounge din zona Piaţa Presei Libere.

    SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.

    “Din câte am înţeles din declaraţia premierului, măsurile ne avantajează şi ne ajută într-o anumită măsură. Sunt companii cu foarte mulţi salariaţi care vor fi trecuţi în şomaj tehnic, iar noi am cerut ca valoarea somajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile”, afirmă antreprenorul.

    El adaugă că unele companii nu îşi permit să plătească, nu au atât de mult cash disponibil, având în vedere că nu au venituri.

    “Aşteptăm să vedem forma finală a HG.”

    Radu Dumitrescu a fost printre primii care a închis reţeaua SHC, încă de luni, înainte de anunţul guvernului. Înainte de criză el afirma că localuril SHC au circa 2.000 de clienţi pe zi şi anunţa ca vrea în 2020 media să ajungă undeva la 3.000. Avansul urma a fi susţinut de achiziţii, precum 18 Lounge.

     

     

     

     

  • Industria din România care are cel mai mult de suferit din cauza coronaviruslui: sute de angajaţi au fost trimişi acasă în concedii fără plată

    În Bucureşti, conform informaţiilor de la Registrul Comerţului citate de Dragoş Panait, fondatorul fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. „Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cashflow care nu le permit să se susţină pentru o perioada mai mare de 1-2 luni”, a spus Dragoş Panait.

    Solicitarea a fost trimisă anterior deciziei recente a autorităţilor de suspendare a activităţilor restaurantelor şi cafenelelor, iar răspunsurile lui Dragoş Panait au venit pe 17 martie, când câteva dintre restaurante şi cafenele funcţionau cu resurse minimale. Cei care îşi închiseseră deja restaurantele şi-au trimis angajaţii în concediu fără plată: „Situaţia în sine, împreună cu măsurile luate până în acest punct şi ordonanţa de urgenţă care interzice evenimentele mai mari de 50 de persoane au pus multe localuri în imposibilitatea de a-şi acoperi costurile fixe, necesare operării. Astfel, proprietarii au luat hotărârea de a închide pe termen nedeterminat, iar unul dintre primele efecte a fost că angajaţii lor au intrat în concediu fără plată.”

    De asemenea, Dragoş Panait a spus că printre costurile fixe cele mai mari ale unui restaurant este chiria, care reprezintă, conform studiilor lor, aproximativ 6-8% din cifra de afaceri. De aceea, mulţi operatori au deschis încă de la început discuţiile cu proprietarii spaţiilor şi au încercat diminuarea valorii sau negocierea unor condiţii mai avantajoase. 

    „În căutarea unor surse adiacente de venituri, restaurantele care dau dovadă de flexibilitate s-au axat pe livrări, atât în regim propriu, cât şi prin platformele dedicate, însă nici aici lucrurile nu sunt simple. Lipsa materiei prime începe să afecteze activitatea de zi cu zi, aşa că operatorii sunt nevoiţi să dedice timp valoros identificării de noi furnizori, care să le respecte specificaţiile, standardele de calitate şi să se încadreze în limitele lor de costuri”, a spus Panait.

     

     

  • Un chelner a ajuns să câştige mai mult decât un bancher

    1.000 de euro pe lună net (adică 4.800 de lei) înseamnă cât câştigă un bancher, pe medie. 2.000 de euro pe lună, adică aproape 9.600 de lei, înseamnă peste 30% faţă de salariul mediu al unui IT-ist.
    La mijlocul lunii februarie am fost la Cluj şi ce mi-a atras atenţia intrând în trei cafenele şi două restaurante a fost tinereţea chelnerilor, fete şi băieţi, mult mai tineri decât în Bucureşti.
    Aproape toţi erau studenţi şi unul era chiar absolvent de facultate. Nu cred că ei ar fi câştigat mai puţin de 1.000 – 1.100 de euro pe lună, adică salariul la minimum plus bacşişul.
    Clujul este cel mai scump oraş din România din punctul de vedere al chiriilor şi al preţului apartamentelor, situându-se cu 10-20% peste Bucureşti, la un salariu mediu de uşor sub cel din Bucureşti de 3.500 de lei pe lună, adică 730 de euro pe lună.
    Ca să-ţi poţi permite să stai în Cluj, trebuie să lucrezi mai degrabă într-un restaurant sau într-o cafenea decât să lucrezi într-o bancă, având în vedere că în bănci salariul de intrare se situează între 2.000 şi 2.500 de lei net pe lună.
    Un chelner, un ospătar îţi vinde o ciorbă, o friptură, o cafea, în timp ce un funcţionar bancar poate să-ţi vândă un credit ipotecar sau produse de economisire mai sofisticate, cum ar fi fondurile mutuale, ceea ce ar implica mai multe cunoştinţe.
    Nu critic salariile care sunt în industria HoReCa sau salariile din sectorul bancar, ci doar constat această anomalie.
    În Silicon Valley, San Francisco, IT-iştii, programatorii, cei care se ocupă cu marketingul digital câştigă mult mai mult decât profesorii lor de la facultate, care îi învaţă tot ce ştiu ei.
    În aceste condiţii, când IT-iştii au ajuns să câştige de patru, cinci ori mai mult decât profesorii lor, piaţa chiriilor şi a locuinţelor a luat-o razna. Facebook, Google au ajuns să investească sute de milioane sau chiar miliarde de euro pentru a construi locuinţe pentru cei care lucrează în învăţământ şi care nu îşi pot permite preţurile locative din San Francisco.
    Conform unor date prezentate în conferinţa „Joburi noi, meserii vechi”, organizată de Business MAGAZIN împreună cu OLX, trei din zece angajaţi din România vor ajunge să lucreze în industria colaborativă în următorii cinci ani. Noile joburi sunt livrator, şofer de ride-sharing, vlogger, freelancer, youtuber. Conform studiilor prezentate, un curier livrator, partener al Glovo, poate ajunge să câştige până la 3.000 de lei pe săptămână, în funcţie de cât lucrează: „Din calculele mele, faci circa 25 de lei pe oră, la care se mai adaugă şi tips de la clienţi”, a declarat Filip, un curier-livrator de la Glovo, în revista OLX Indexul locurilor de muncă – o nouă eră a muncii.
    Piaţa de HoReCa este în creştere, pentru că veniturile românilor, în special ale corporatiştilor, au crescut susţinut în ultimii ani.
    Dar acest lucru va provoca la un moment dat o criză, pentru că prima opţiune a studenţilor şi a absolvenţilor de facultate va fi de a lucra acolo unde câştigă mai bine, pentru a putea să-şi plătească chiria, dacă stau în Cluj sau în Bucureşti.
    La polul opus, companiile vor rămâne fără candidaţi, fără ofertă de muncă, ceea ce le va îngreuna mult situaţia.
    Să vedeţi ce va fi când se vor „albi” câştigurile chelnerilor din restaurante, respectiv dacă va intra în vigoare legea privind declararea şi impozitarea diferenţiată a bacşişului.

  • Mâncare expirată de 4 luni, în 5 restaurante controlate la Cluj. Amenzi de 350.000 lei

    Potrivit unui comunicat al CJPC Cluj transmis, joi, sancţiunile au fost aplicate în urma a cinci reclamaţii depuse în cursul lunii februarie.

    „În urma depunerii a cinci reclamaţii în cursul lunii februarie, care vizau unităţi de alimentaţie publică, comisarii CJPC Cluj desemnaţi să cerceteze aspectele semnalate au descoperit mai multe deficienţe, printre care produse cu data limită de consum şi data durabilităţii minimale depăşite cu una până la 120 de zile, produse depozitate necorespunzător sau la care a fost schimbată starea termică sau produse fără elemente de identificare/ caracterizare. Ca urmare a deficienţelor, operatorii economici prestatori de servicii au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în cuantum de 350.000 de lei”, se arată în comunicat.

    De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 315 kg de produse neconforme şi oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor.

    Controlul comisarilor de la Protecţia Consumatorilor Cluj a vizat 5 restaurante de pe raza municipiului Cluj-Napoca, acestea fiind amendate şi închise temporar.

    „Având în vedere că deficienţele constatate pun în pericol sănătate şi intereselor economice ale consumatorilor, comisarul şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor pe Regiunea de Nord-Vest a dispus un control tematic regional care să cuprindă toate unităţile de alimentaţie publică”, se mai arată în comunicat.

  • Servirea rapidă devine şi mai rapidă. Ce planuri de dezvoltare are McDonald’s’ România anul acesta

    În urmă cu trei ani, ca parte a unei strategii desfăşurate la nivel global, reprezentanţii McDonald’s România au luat una dintre cele mai importante măsuri pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu clienţii: implementarea unui sistem numit „Experience of the future“, care include amplasarea unor staţii de comandă digitale în restaurantele companiei, prin care clienţii îşi pot comanda singuri produsele şi îşi pot personaliza comanda, eliminându-se totodată timpul de aşteptare la cozile de la casele de marcat. Ulterior, la sfârşitul anului 2018, în cadrul sistemului „Experience of the future” a fost introdusă o nouă facilitate, şi anume servirea la masă. Astfel, în urma plasării comenzii, fie la kiosk, fie la casă, clientul nu mai este nevoit să aştepte ridicarea produselor, acestea fiindu-i aduse la masă de către un angajat McDonald’s, dacă a optat pentru această variantă. „Primeşti un dizpozitiv, eşti localizat şi ţi se aduce comanda”, explică Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania malteză care operează businessul McDonald’s pe plan local. În plus, dacă până acum produsele servite erau pregătite dinainte, aşteptându-se doar fluxul de clienţi pentru a fi vândute, în prezent, în restaurantele în care noul sistem este implementat, fiecare produs este pregătit abia după ce clientul face comanda la kiosk. Astfel, după ce comanda este înregistrată în sistem şi ajunge pe ecranele angajaţilor din bucătărie, aceştia o pregătesc pe loc pentru servire.
    „Avem restaurante care depăşesc numărul de 1 milion de clienţi pe an. Aici ai nevoie de foarte multe kioskuri”, notează executivul importanţa noii strategii a grupului. Potrivit lui, ecranele de comandă sunt folosite de peste 60% dintre clienţi, de toate vârstele, „pentru că avem colege care îi asistă pe cei care poate nu se descurcă aşa uşor, care au încă dificultăţi sau care învaţă. Avem inclusiv pentru copiii care au o înălţime mică un buton special’’. Implementarea tehnologiei ecranelor de comandă într-o unitate McDonald’s costă peste 100.000 de euro. „În primul rând trebuie să iei un restaurant care este renovat, asta fiind o investiţie separată. Trebuie să fie un restaurant modern, iar în schimbarea modului de producţie şi de interacţiune cu clienţii investiţia e de cel puţin 100.000 de euro”. Până în prezent kioskurile au fost implementate în 40 de restaurante, restaurantul din Gara de Nord fiind unitatea cu cele mai numeroase ecrane – 12, iar planurile companiei sunt ca până la sfârşitul anului 2021 să le implementeze în toate restaurantele. „Anul acesta vrem să ajungem cu noul sistem de operare în 75% dintre restaurante şi obiectivul este ca la sfârşitul anului viitor toate restaurantele din România să fie convertite la noul mod de a interacţiona cu clienţii”, spune Boaje.
    Implementarea noilor sisteme vine atât pe fondul unei digitalizări din ce în ce mai accentuate a tuturor industriilor, al tendinţei clienţilor de a se îndepărta de mijloacele tradiţionale de achiziţie, cât şi a unei pieţe tot mai dinamice: cu toate că şi-a păstrat în continuare poziţia de lider al pieţei locale de restaurante, pe lângă vechii competitori, printre care se numără nume străine ca Subway sau KFC (Sphera Franchise Group) şi reţele locale precum Salad Box sau Spartan, jucătorul împarte acum harta şi cu nume mai noi, dintre care s-au evidenţiat în ultimii ani Taco Bell şi Burger King.
    „Pentru noi «Experience of the future» este o schimbare semnificativă de strategie a McDonald’s. Este mai uşor pentru clienţi să comande, toate produsele sunt făcute la comandă, folosim foarte multă tehnologie pentru a uşura felul în care informăm clienţii, felul în care aceştia comandă şi plătesc. În urmă cu şapte ani, cam 5-6% din plăţi erau făcute cu cardul. Astăzi, peste 30% din plăţile din restaurantele noastre sunt făcute cu cardul”, spune Daniel Boaje.
    În restaurantele în care nu a fost implementat serviciul complet „Experience of the future”, clienţii care comandă prin intermediul kioskurilor pot ridica singuri comanda când aceasta este finalizată, fără a fi nevoiţi să aştepte la cozi. Timpul efectiv de livrare a comenzii nu s-a micşorat, spune Boaje, şi asta pentru că, în timp ce înainte produsele erau pre-pregătite în aşteptarea fluxului de clienţi pentru a reuşi să le vândă, astăzi pregătirea acestora începe abia după ce clientul apasă pe buton şi finalizează comanda. „Ca să menţii acelaşi timp de servire e o performanţă pentru care ne-am pregătit foarte mult, suntem cei mai rapizi”, susţine el. Pe viitor executivul nu crede că vor exista, la nivel de grup, restaurante care să funcţioneze doar prin intermediul kioskurilor, fără casieri, deoarece facilitatea de case este pentru cei care plătesc cash, sau pentru comenzi speciale. „Probabil că vor rămâne tot timpul şi casele de marcat.”
    În prezent, în restaurantele McDonald’s valoarea bonului mediu depăşeşte 20 de lei. Din volumul total de comenzi, circa 6% sunt înregistrate prin intermediul platformelor de livrare, businessul colaborând în piaţa locală cu doi jucători – Glovo şi FoodPanda, fără a lua în calcul momentan lansarea unei platforme proprii de livrare. „Am ajuns la un volum de peste 100.000 de livrări pe lună şi cred că există foarte mult potenţial – înseamnă că urmăm trendurile în comportamentul clienţilor, care îşi doresc ca masa să fie gata mai repede, mai la îndemână, mai aproape, mai convenabil, şi să reuşeşti să trimiţi produsele proaspete şi fierbinţi. Nu doar că suntem un jucător important în piaţa de restaurante cu servire rapidă, dar avem chiar una dintre cele mai scurte perioade de livrare din momentul în care a comandat clientul până primeşte livrarea. E un efort foarte mare pe care îl depunem împreună cu partenerii în a restrânge zonele de livrare cât mai aproape de restaurante, în a pregăti angajaţii noştri şi pe ai partenerilor să facă lucrurile mai repede”, spune Boaje. La momentul actual 60 dintre cele 84 de restaurante ale grupului includ serviciul McDelivery. „Nu percepem taxe suplimentare, pentru client produsele au acelaşi preţ ca în restaurant”, adaugă executivul. Un rezultat foarte bun, spune el, a avut şi aplicaţia de mobil: „Avem astăzi peste 700.000 de descărcări şi, din estimările noastre, sunt aproape 300.000 de clienţi activi în aplicaţie”.
    În 2019 peste 83 de milioane de vizitatori au trecut pragul restaurantelor grupului, faţă de 80 de milioane de clienţi în 2018, cu o medie de peste 200.000 de oameni în fiecare zi. În prezent echipa businessului numără peste 5.500 de angajaţi, dar pentru următorii trei ani compania intenţionează să angajeze alte 2.000 de persoane. În privinţa cifrei de afaceri Boaje spune că în 2019 s-a păstrat acelaşi ritm de creştere din anul precedent, +10%, în 2018 Premier Restaurants România înregistrând, potrivit datelor publicate pe Ministerul Finanţelor Publice, venituri de peste 765 de milioane de lei. Pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o evoluţie similară. În paralel cu creşterea veniturilor, anul trecut a adus pentru grupul McDonald’s România şi şapte unităţi noi. „Astăzi avem 84 de restaurante în plan local, în 26 de oraşe, şi 39 de McCafé.” Obiectivele pentru anul acesta includ deschiderea a încă opt unităţi, inclusiv în Bucureşti, unde există deja 37 de restaurante McDonald’s, deschiderile din Capitală urmând să aibă loc în special în sectorul 4, în zona de nord şi la ieşirea spre Militari. Bugetul de investiţii este de 80 de milioane de lei. Deschiderea unui restaurant de tip drive-thru, despre care Boaje spune că este  „cel care reuşeşte să ofere întreaga experienţă McDonald’s, flagshipul companiei”, incluzând achiziţia echipamentelor, fără teren, depăşeşte 9 milioane de lei (aproape 2 mil. euro). Târgu-Mureş, Craiova şi Constanţa sunt, la rândul lor, pe listă. „Deschidem şi în foarte multe oraşe din ţară. Anul trecut am fost foarte bine primiţi la Slatina, Alba Iulia, Satu Mare, în oraşele noi. Ne aşteptăm ca anul ăsta să depăşim 90 de restaurante.” O altă bornă a anului trecut a fost şi implementarea primei staţii de încărcare electrică, în unitatea de la Valea Cascadelor din Bucureşti, cu o investiţie de 4.000-5.000 de euro.
    Pe segmentul inovaţiilor, Boaje spune că cele mai reprezentative sunt cele venite pe liniile de produse, prima gamă nouă de sandvişuri urmând să fie lansată în luna martie. „Probabil că vor fi cel puţin şase-opt sandvişuri noi anul acesta, dar şi deserturi şi băuturi noi. McCafé e un loc care ne permite multe inovaţii – şi aici suntem în plin proces de schimbare.” Potrivit lui, peste 40% din produsele folosite la prepararea meniurilor sunt locale. „Colaborăm cu Titan, Tonelli, Râureni, Albalact, Angst, avem produse proaspete de la Iceberg, majoritatea produselor din pui sunt produse la Transavia. Acesta este exemplul nostru de patriotism sau felul în care ne uităm cu responsabilitate la piaţa românească.”

    CONTEXT:
    Digitalizarea din Revoluţia Industrială 4.0 nu ocoleşte nici domeniul HoReCa, iar o investiţie în această direcţie devine esenţială pentru jucătorii acestuia, în contextul competiţiei tot mai ridicate. 

    DECIZIE:
    Implementarea sistemului „Experience of the future“, care include trei piloni: amplasarea unor staţii digitale de comandă denumite kioskuri în restaurantele McDonald’s, posibilitatea primirii comenzii la masă, precum şi prepararea pe loc a produselor. Implementarea tehnologiei kioskurilor de comandă într-o unitate McDonald’s necesită o investiţie de peste 100.000 de euro. 

    CONSECINŢE:
    Clienţilor le este mai uşor să comande, să se informeze şi să plătească. Spre exemplu, dacă în urmă cu şapte ani cam 5-6% din plăţile erau făcute cu cardul, în prezent peste 30% din plăţile din restaurante sunt realizate astfel.

  • Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru lanţul de restaurante Subway

    Rezultatele înregistrate anul trecut de lanţul de restaurante cu servire rapidă Subway par să dezvăluie o pasiune comună a românilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului şi Islandei: sandvişurile. Cum a ajuns piaţa locală să fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane?

    „Încă de la lansarea Subway în România am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. În prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România, rezultatele înregistrate pe piaţa locală. Brandul cu origini americane a intrat pe piaţa din România în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012. De atunci, lanţul de restaurante cu servire rapidă a crescut până la 40 de unităţi pe piaţa locală, iar potrivit celor mai recente informaţii comunicate de reprezentanţii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un număr de vizitatori care depăşeşte cu 74% media restaurantelor din celelalte pieţe ale Europei. Totodată, valoarea bonului mediu în restaurantele Subway din România a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, în 2019, restaurantele Subway şi-au crescut afacerile, în medie, cu 18% faţă de anul anterior, în timp ce profitul brut a înregistrat un avans de 25% în perioada analizată. „2019 a fost un an excepţional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de creşterea cererii pentru produsele noastre, dar şi de implementarea unui nou design în restaurantele noastre, atractiv şi prietenos cu clienţii. Avem cea mai bună şi cea mai profitabilă piaţă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai profitabile din Europa, clasându-se pe locul 4 după Islanda, Luxemburg şi Liechtenstein. În medie, profitul înregistrat în restaurantele româneşti a crescut cu 99% faţă de media europeană”, a spus Rumen Radev într-un comunicat de presă. Reprezentanţii companiei sunt discreţi însă în ceea ce priveşte valoarea veniturilor cumulate înregistrate de Subway prin francizele deschise pe piaţa locală.
    În ceea ce priveşte investiţiile, Radev spune că acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. „În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investiţiile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient. După deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”. „Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atrăgătoare pentru antreprenorii români dornici să îşi deschidă o afacere la cheie; or Rumen Radev consideră că aceasta ţine de o oarecare familiaritate a oamenilor faţă de genul acesta de afaceri. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mâncăm conform preferinţelor noastre. Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de exemplu”, explică reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”, conchide Rumen Radev.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta plănuieşte să se extindă în continuare în România, atât prin deschiderea unor restaurante noi, cât şi prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.

    Sandivşuri în familie, de 55 de ani
    Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani, şi prietenul său de familie, dr. Peter Buck. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar în prezent este cel mai mare vânzător de sandvişuri din Statele Unite, care generează pe piaţa americană venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi.

  • Taco Bell angajează manageri cu salarii de 100.000 de dolari. Proprietarii americani încep să ia decizii disperate pe fondul unei rate mici a şomajului şi a lipsa forţei de muncă din sectorul restaurantelor de tip fast food

    Salariul de şase cifre nu este oferit de un restaurant sofisticat, ci de lanţul de fast food-uri Taco Bell. În timp ce piaţa muncii din Statele Unite devine tot mai dură, compania pariază pe faptul că salariile tot mai mari vor atrage angajaţi noi şi îi vor menţine pe termen lung în interiorul echipei, conform Bloomberg.

    Lanţul de fast-food-uri, deţinut de The Yum! Brands, va iniţia un proiect de creştere a salariului pentru mai multe restaurante selecte din Statele Unite şi va încerca să implementeze o poziţie pentru angajaţii ce vor să acumuleze experienţă de leadership, dar nu vor să se afle într-o poziţie de management. Salariile actuale pentru managerii generali din cadrul Taco Bell variază între 50.000 şi 80.000 de dolari, potrivit companiei.

    Iniţiativa luată de conducerea companiei reflectă rata de influenţă pe care o are nivelul scăzut al şomajului asupra lanţurilor fast food, văzute timp de decenii drept chintesenţa job-urilor cu salarii mici. Mai mulţi proprietari de lanţuri de acest gen au declarat că lipsa forţei de muncă le răneşte din plin afacerile.

    În noimebrie 2019, rata şomajului în Statele Unite scădea la 3,5%, egalând un record vechi de 50 de ani, în timp ce creşterile salariale raportate la orele de muncă lucrate au continuat să crească şi să întreacă aşteptările pieţei.

     

     

     

  • Povestea tânărului care a dat lovitura şi a deschis peste 100 de restaurante după ce a părăsit Wall Street-ul la 30 de ani

    Steven Marks este un american care a ajuns la doar 23 de ani în echipa fondului de investiţii condus de legendarul investitor american Steve Cohen – unul dintre joburile de vis pentru cei care încearcă să lucreze în „jungla” de pe Wall Street – însă el a părăsit echipa câţiva ani mai târziu şi a fondat Guzman y Gomez, unul dintre cele mai mari lanţuri mexicane de restaurante din Australia, potrivit CNBC.

    După doar patru ani în echipa lui Cohen, Marks activa într-unul dintre birourile de tranzacţionare din Londra, însă până a ajuns la vârsta de 30 de ani a realizat că vrea să îşi schimbe jobul sau să înceapă un business pe cont propriu.

    „Oamenii cred că trebuie să alegi o singură carieră şi să o păstrezi toată viaţa, însă nu este aşa”, spune Steven Marks.

    Astfel, Marks a decis să se mute în Australia, unde avea să îşi încerce visul.

    De la manager de fond la fondator

    Acum, 17 ani mai târziu, Marks este co-fondatorul şi CEO-ul Guzman y Gomez, unul dintre cele mai mari lanţuri de restaurante cu specific mexican din Australia, care încearcă să concureze de la egal la egal cu Chipotle.

    „Iniţial, voiam să construiesc un hotel pe plajă”, îşi aminteşte Marks, povestind cum a dat peste ideea lanţului de restaurant din greşeală.

    Marks a pus bazele businessului în 2006, iar de atunci s-a extins cu 115 locaţii în Australia, Singapore şi Japonia.

    „Îmi era dor de mâncarea mexicană, iar în Australia nu prea aveau mâncare mexicană de calitate. Majoritatea oamenilor confundau fasolea neagră cu măslinele”, spune Marks.

    El a decis să investească tot ce a agonisit pe Wall Street în crearea unui brand despre care credea că va fi un success garantat.

    „Am atras cei mai buni angajaţi de la restaurantele din zonă şi am adus bucătari din Mexic”, spune Marks.

    Între timp, el a decis să colaboreze cu Robert Hazan, un prieten vechi de-al său din SUA, pentru a lansa împreună businessul.

    „Am crescut cu o atitudine foarte înclinată spre antreprenoriat şi ştiam că nu vreau doar să copies pe cineva. Motivul pentru care devii antreprenor este pentru că tu crezi că poţi face un anumit produs sau serviciu mai bine decât ce există deja în piaţă”, adaugă el.

    Astăzi, Marks vrea să extindă lanţul în SUA. Guzman y Gomez va deschide primul restaurant din SUA în Chicago la începutul anului 2020.

    Pentru asta, Marks spune că brandul se va concentra pe locaţii drive-through, încât trebuie să concureze în mod direct cu Chipotle şi Taco Bell.

    Însă antreprenorul american are încredere în brandul său – mai ales după ce a primit o investiţie de 44 milioane de dolari de la fondul TDM Partners în august 2018 pentru a-şi susţine expansiunea.

    „Când oamenii construiesc ceva, de obicei le este teamă de competiţie. Mie nu îmi este. Ştiu care sunt punctele tari ale businessului şi pe ce trebuie să mizez”, adaugă Steven Marks.

     

     

  • O afacere după o reţetă transmisă din tată în fiu


    „E o poveste de familie care depăşeşte cinci generaţii. În Argeş se face ţuică dintotdeauna, străbunicul, bunicul au avut cazanul satului. Ne-am gândit că e un produs pur românesc, autentic şi e păcat să nu îl scoatem în faţă, să-l vindem într-o sticlă premium”, a povestit Irina Mărăşoiu, implicată în business alături de fratele şi de tatăl ei.

    Elementele de brand, de la nume până la etichetă, au fost create de un designer, antreprenorii dorindu-şi să prezinte conceptul de familie.
    În portofoliul Pater sunt în prezent trei produse – ţuica de prună, rachiul de pere şi rachiul de struguri, iar planurile antreprenorilor sunt să lanseze şi un rachiu de gutui. În afară de struguri, care vin de la alţi furnizori, restul fructelor sunt produse în livezile familiei sau vin de la producători din zona Argeşului, una renumită pentru fructe. În 2018, producţia Pater a fost de 3.600 de sticle de ţuică de prune. Preţul unei sticle este de peste 160 de lei, înscriindu-se în segmentul premium.

    Pentru că familia avea deja cazanul de ţuică, dar şi livezile de pomi, investiţia iniţială a fost în jurul a 50.000 de euro şi a presupus crearea brandului şi a sticlelor. Irina Mărăşoiu povesteşte însă că dacă nu ar fi existat deja toată această infrastructură a producţiei, investiţia ar fi fost mult mai mare.

    Întreaga familie Mărăşoiu este implicată în business, inclusiv copiii, care aduc sticlele pentru îmbuteliere sau ajută la culesul fructelor.