BusinessMagazin

Tag: reparatii

  • Cronică – Alien: Covenant, un film pe care l-am mai văzut de cinci ori

    Primul lucru pe care îl aflăm e că acţiunea se desfăşoară la zece ani distanţă de întâmplările din Prometheus. Nava spaţială Covenant transportă 2.000 de colonişti şi câţiva membri ai echipajului către o nouă planetă. Urmează o defecţiune neaşteptată, reparaţiile de rigoare şi un semnal SOS venit de pe o planetă – cum altfel? – necunoscută.

    Toate filmele din seria Alien urmează acelaşi tipar: undeva în spaţiu, echipajul unei nave se trezeşte din starea de criogenare şi găseşte o creatură pe altă navă. Următorul pas este că mai mulţi membri aduc creatura înapoi pe prima navă – nu că ar avea vreun motiv să o facă –, iar apoi creatura omoară toţi oamenii care îi ies în cale. Pardon, am uitat de cei doi-trei astronauţi care trebuie să ducă creatura până la episodul următor. Sigur, e păcat să nu îl menţionăm şi pe căpitan: există întotdeauna unul care ţine morţiş să ducă nava în cele mai periculoase locuri din univers.

    Filmul încearcă să intre şi într-o zonă filosofică: androizii creaţi de oameni încep să-şi pună întrebări referitoare la propria existenţă. Este normal ca ei să fie servitorii zeilor sau sunt ei, de fapt, fiinţele superioare? Nu spun că n-ar fi o temă interesantă într-un film, dar nu în filmul ăsta. Nu într-un film în care jumătate din personaje mor atunci când extratereştrii le ies din burtă.

    Te-ai fi aşteptat de la Ridley Scott, de altfel un regizor de mare calitate, să schimbe direcţia poveştii după cinci filme aproape la fel. Nu e cazul aici, poate la partea a şaptea.

    Ca să fiu cinstit, trebuie să spun că efectele speciale şi cinematografia sunt destul de bune. Din punct de vedere tehnic, Alien: Covenant nu e un film slab. Problemele apar abia atunci când încerci să urmăreşti firul logic. Cu toate că doar primele trei părţi ar merita urmărite, e important de spus că toate cele cinci filme ale francizei au avut rezultate bune la box-office. Primul Alien, spre exemplu, a generat încasări de peste 200 de milioane de dolari la un buget de doar 11 milioane; vorbim de anul 1979, nu uitaţi. Prometheus, apărut în 2012, a adus 403 milioane de dolari contra unui buget de producţie de 125 de milioane de dolari. Până în prezent, franciza a ”vândut bilete“ de 1,11 miliarde de dolari.

    Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu franciza Alien, această nouă peliculă ar putea fi una interesantă. Pentru noi, cei care am văzut (de prea multe ori) filmele din anii ‘80, Covenant e doar o combinaţie de sequel şi prequel care nu satisface la niciun capitol.

    În concluzie, mă voi rezuma la a spune că Alien: Covenant e prima mare dezamăgire a acestui an.

    Nota: 6/10

     

  • De la instrumente muzicale la sute de cai putere: povestea omului de afaceri care a înfiinţat una dintre cele mai cunoscute mărci de motociclete

    Născut în 1851, Torakusu Yamaha a fost al treilea fiu al lui Takanosuke, astronom de profesie, care lucra şi ca inginer de proiecte. În acest mediu, el a fost inevitabil fascinat şi atras de maşinării şi tehnologie. În 1871 s-a mutat la Nagasaki şi a început să studieze producţia de ceasuri sub îndrumarea unui inginer englez. În câţiva ani a devenit un expert în ceasuri, motiv pentru care s-a îndreptat către o nouă provocare: echipamentele medicale. S-a mutat din nou, de această dată la Osaka, şi a studiat din greu, trăind din reparaţiile de echipamente medicale şi ceasuri. Până într-o zi.

    În 1887, directorul unei şcoli elementare din Jinjo trăia o mare dezamăgire că un armoniu scump (instrument muzical asemănător cu orga), importat din America şi donat de către un bogătaş şcolii respective, nu mai funcţiona. Acesta era un obiect rar la acea vreme şi faimos; dacă 20 kg de orez costau 1 yen, armoniul ajungea până la 45 de yeni. Directorul a făcut orice să îl repare, fără sorţi de izbândă, până când i-a încredinţat această sarcină lui Torakusu, pe care îl cunoştea ca bun meşter de reparaţii. În scurt timp, el a identificat cauza problemei şi a început să creeze un plan al structurii interioare a armoniului. ”Simt că pot construi astfel de instrumente pentru 3 yeni bucata, iar în viitor toate şcolile elementare din Japonia ar putea avea câte unul“, a declarat, încrezător, Yamaha.

    Imediat după aceea, Torakusu i-a cerut lui Kisaburo Kawai, un meşter de bijuterii, să îşi unească forţele cu el pentru a începe să construiască un astfel de instrument. Două luni mai târziu, după câteva încercări eşuate, cei doi au reuşit să creeze primul armoniu, care nu a primit aprecierile la care se aştepau. Fără a cunoaşte muzică, lucrul său era incomplet, aşa că a decis să studieze teoriile muzicale, timp de o lună, cu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din Tokio. S-a întors acasă şi a lucrat zi de zi până a construit cel de-al doilea instrument, care de data aceasta s-a dovedit a fi perfect. În 1887, Torakusu Yamaha punea bazele companiei sale Yamaha Fukin Seizojo (Fabrica de Instrumente Yamaha), care a crescut treptat până a ajuns în punctul de a exporta instrumente în Asia de Sud-Est. În 1897, într-o perioadă înfloritoare pentru populaţia japoneză, Yamaha a înfiinţat Nippon Gakki Co., Ltd, fiind instalat ca primul său preşedinte.

    Deşi structura unui pian este mult mai complicată decât a unui armoniu, Yamaha nu a renunţat până când nu a reuşit să producă piane pentru folosinţa de zi cu zi, unul dintre instrumentele de bază ale muncii şi brandului său. Astfel, în 1899 Torakusu a mers singur în SUA şi a vizitat cu entuziasm fabrici de pian pentru a învăţa în detaliu metodele de producţie şi instrumentele necesare, iar începând cu anul următor a scos pe piaţă şi primul pian Yamaha. În 1902 a finalizat cel mai mare şi mai impozant pian, care, împreună cu armoniul, au primit premiul onorific la Louisiana Purchase Exposition din Missouri, SUA. În această perioadă, Torakusu a început să ofere programe de ucenicie, care au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea multor ingineri bine calificaţi. În 1911, el a devenit primul vicepreşedinte al consiliului municipal Hamamatsu.

    Torakusu Yamaha, care a pus bazele industriei instrumentelor muzicale la Hamamatsu şi care şi-a dedicat viaţa cercetării şi muncii în domeniu, a decedat la vârsta de 65 de ani. A rămas în memoria tuturor ca ”regele instrumentelor muzicale“ şi, în acelaşi timp, un om modest şi muncitor. Nici după ce compania a crescut nu a devenit arogant şi a fost foarte apropiat de angajaţii săi; spre exemplu, când erau bolnavi îi vizita foarte des şi le adăuga bani în plus la salariu pentru cheltuieli medicale. Însă, pe de altă parte, Yamaha era un om rece, sobru, care nu zâmbea prea des şi nici nu vorbea mai mult decât strictul necesar.

    Yamaha Corporation este astăzi, 130 de ani mai târziu, o corporaţie multinaţională japoneză, cu o gamă foarte largă de produse şi servicii, în special instrumente muzicale, instrumente electronice, motociclete şi echipamente sportive. Yamaha Motor Corporation, cea mai populară divizie a conglomeratului, a apărut pe piaţă în 1995 şi a început, iniţial, să imite motocicletele europene.

  • De la instrumente muzicale la sute de cai putere: povestea omului de afaceri care a înfiinţat una dintre cele mai cunoscute mărci de motociclete

    Născut în 1851, Torakusu Yamaha a fost al treilea fiu al lui Takanosuke, astronom de profesie, care lucra şi ca inginer de proiecte. În acest mediu, el a fost inevitabil fascinat şi atras de maşinării şi tehnologie. În 1871 s-a mutat la Nagasaki şi a început să studieze producţia de ceasuri sub îndrumarea unui inginer englez. În câţiva ani a devenit un expert în ceasuri, motiv pentru care s-a îndreptat către o nouă provocare: echipamentele medicale. S-a mutat din nou, de această dată la Osaka, şi a studiat din greu, trăind din reparaţiile de echipamente medicale şi ceasuri. Până într-o zi.

    În 1887, directorul unei şcoli elementare din Jinjo trăia o mare dezamăgire că un armoniu scump (instrument muzical asemănător cu orga), importat din America şi donat de către un bogătaş şcolii respective, nu mai funcţiona. Acesta era un obiect rar la acea vreme şi faimos; dacă 20 kg de orez costau 1 yen, armoniul ajungea până la 45 de yeni. Directorul a făcut orice să îl repare, fără sorţi de izbândă, până când i-a încredinţat această sarcină lui Torakusu, pe care îl cunoştea ca bun meşter de reparaţii. În scurt timp, el a identificat cauza problemei şi a început să creeze un plan al structurii interioare a armoniului. ”Simt că pot construi astfel de instrumente pentru 3 yeni bucata, iar în viitor toate şcolile elementare din Japonia ar putea avea câte unul“, a declarat, încrezător, Yamaha.

    Imediat după aceea, Torakusu i-a cerut lui Kisaburo Kawai, un meşter de bijuterii, să îşi unească forţele cu el pentru a începe să construiască un astfel de instrument. Două luni mai târziu, după câteva încercări eşuate, cei doi au reuşit să creeze primul armoniu, care nu a primit aprecierile la care se aştepau. Fără a cunoaşte muzică, lucrul său era incomplet, aşa că a decis să studieze teoriile muzicale, timp de o lună, cu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din Tokio. S-a întors acasă şi a lucrat zi de zi până a construit cel de-al doilea instrument, care de data aceasta s-a dovedit a fi perfect. În 1887, Torakusu Yamaha punea bazele companiei sale Yamaha Fukin Seizojo (Fabrica de Instrumente Yamaha), care a crescut treptat până a ajuns în punctul de a exporta instrumente în Asia de Sud-Est. În 1897, într-o perioadă înfloritoare pentru populaţia japoneză, Yamaha a înfiinţat Nippon Gakki Co., Ltd, fiind instalat ca primul său preşedinte.

    Deşi structura unui pian este mult mai complicată decât a unui armoniu, Yamaha nu a renunţat până când nu a reuşit să producă piane pentru folosinţa de zi cu zi, unul dintre instrumentele de bază ale muncii şi brandului său. Astfel, în 1899 Torakusu a mers singur în SUA şi a vizitat cu entuziasm fabrici de pian pentru a învăţa în detaliu metodele de producţie şi instrumentele necesare, iar începând cu anul următor a scos pe piaţă şi primul pian Yamaha. În 1902 a finalizat cel mai mare şi mai impozant pian, care, împreună cu armoniul, au primit premiul onorific la Louisiana Purchase Exposition din Missouri, SUA. În această perioadă, Torakusu a început să ofere programe de ucenicie, care au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea multor ingineri bine calificaţi. În 1911, el a devenit primul vicepreşedinte al consiliului municipal Hamamatsu.

    Torakusu Yamaha, care a pus bazele industriei instrumentelor muzicale la Hamamatsu şi care şi-a dedicat viaţa cercetării şi muncii în domeniu, a decedat la vârsta de 65 de ani. A rămas în memoria tuturor ca ”regele instrumentelor muzicale“ şi, în acelaşi timp, un om modest şi muncitor. Nici după ce compania a crescut nu a devenit arogant şi a fost foarte apropiat de angajaţii săi; spre exemplu, când erau bolnavi îi vizita foarte des şi le adăuga bani în plus la salariu pentru cheltuieli medicale. Însă, pe de altă parte, Yamaha era un om rece, sobru, care nu zâmbea prea des şi nici nu vorbea mai mult decât strictul necesar.

    Yamaha Corporation este astăzi, 130 de ani mai târziu, o corporaţie multinaţională japoneză, cu o gamă foarte largă de produse şi servicii, în special instrumente muzicale, instrumente electronice, motociclete şi echipamente sportive. Yamaha Motor Corporation, cea mai populară divizie a conglomeratului, a apărut pe piaţă în 1995 şi a început, iniţial, să imite motocicletele europene.

  • Top 10 reperaţii costisitoare pe care poţi să le eviţi simplu. Nu ignora semnalele de alarmă pe care ţi le dă maşina!

    Aşa cum avem nevoie de apă şi aer, aşa are nevoie şi maşina de ulei, de aer curat şi de energie ca să funcţioneze. De multe ori suntem atât de conectaţi la viteza din jurul nostru încât uităm să ne îngrijim maşina. Uităm că din când în când are nevoie de lucruri minore ca să ne ducă departe, poate chiar o viaţă. Am identificat 10 reparaţii pe care le-am evita simplu dacă am fi un pic atenţi.

    IATĂ AICI CELE 10 REPARAŢII COSTISITOARE PE CARE LE PUTEM EVITA ATÂT DE SIMPLU

  • Cine plăteşte reparaţiile maşinii când o faci praf în gropi?

     Iar acum, că tocmai a trecut o iarnă destul de agresivă şi lungă, drumurile sunt din nou pline de gropi din cauza îngheţului care măreşte volumul apei în craterele din asfalt. Toţi dăm în gropi şi ne doare. Iar pe maşină o doare cel mai rău, apoi pe noi la portofel. De multe ori ne-am pus întrebarea “oare nu ar trebui să plătească primăriile aceste daune”. Clujenii au răspunsul după ce societăţile de asigurări s-au judecat cu Primăria.

    IATĂ AICI CINE PLĂTEŞTE PAGUBELE MAŞINII TALE DIN CAUZA GROPILOR

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • Lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% în 2016 comparativ cu 2015

    Potrivit INS, pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%.

    Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 11,2%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%.

    În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,4%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 37,4% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 12,3%. Scădere a avut loc la lucrările de construcţii noi cu 2,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Credeai ca nu are nicio valoare? Cum economiseşti chiar şi mii de lei cu o monedă de 5 bani?

    Mereu am intrat în service-uri sau în alte unităţi pentru reparaţii cu gânduri ca „ne fură, nu ne fură, o fi corect ce ne spun, oare vor sa ne ia banii degeaba?”. Pentru unele reparaţii sau diagnoze există însă trucuri care ne ajută să ne dăm singuri răspunsurile. Iar cum cauciucurile sunt nişte componente scumpe, e cazul să fim siguri dacă le mai ţinem sau dacă e timpul să ne luăm altele. Dacă nu ştiaţi la ce foloseşte o monedă de 5 bani, avem noi utilizarea prefectă.

    IATĂ AICI CUM VERIFICI CU O MONEDĂ DE 5 BANI DACĂ TREBUIE SĂ SCHIMBI CAUCIUCURILE

     

  • Depanero a anunţăt că a depăşit 1 milion de clienţi

    Depanero a depăşit 1 milion de clienţi care au beneficiat de servicii de consultanţă şi reparaţii pentru produse defecte. Compania estimează că va trece de 1,1 milioane de clienţi până la finalul anului.

    Depanero are în portofoliu 62 de branduri şi oferă lunar servicii de consultanţă şi reparaţii pentru o medie de 30.000 de clienţi .De la începutul anului, compania a adăugat 15 branduri noi în portofoliu.

    „Avem în permanenţă discuţii cu nume importante din piaţă şi cu branduri care acum intră în România pentru a extinde baza de clienţi, însă numărul acestora nu reprezintă un target în sine. Important este să construim un portofoliu cât mai cuprinzător, astfel încât să le oferim clienţilor siguranţa că Depanero are expertiza să le ofere cele mai bune servicii”, declară Cristina Crangus, director comercial Depanero.

    „Pentru 9 din 10 români din mediul urban, timpul de remediere a defecţunilor este principalul argument în alegerea service-ului. De aceea am investit continuu în eficientizarea acestui indicator, prin extinderea echipei şi specializarea tehnicienilor”, spune Adrian Antohi, director general Depanero.

    Pentru a susţine activitatea în teren a tehnicienilor care oferă servicii la domiciliu destinate reparaţiilor echipamentelor electrocasnice mari, Depanero operează propria flotă auto de peste 50 de autovehicule, în sistem de leasing operaţional.
    „Suntem singura companie de service cu prezenţă naţională şi angajaţi în fiecare judeţ, iar flota de maşini este folosită deechipele care asigură intervenţii la domiciliile clienţilor”, declară Irina Mincinopschi, director general adjunct Depanero.

    Pe lângă cei 50 de tehnicieni de teren, Depanero mai arepeste 100 de tehnicieni care lucrează în sediul central din Bucureşti, precum şi o echipă de customer care formată din 50 de persoane, incluzând angajaţii din call center.În total, Depanero are aproximativ 300 de angajaţi.