BusinessMagazin

Tag: relansare

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • XC90 – Volvo vrea să se reinventeze mizând pe cartea care l-a dus odată la masa bogaţilor

    Suedez este cuvântul de ordine la Volvo odată cu lansarea noilor modele precum V40 şi, recent, cea de-a doua generaţie a XC90. Mai mult, suedezii insistă pe faptul că de această dată platforma noului model este una „100% Volvo“, subliniind ruptura definitivă de Ford şi de tot ceea ce au însemnat americanii care au vândut compania în 2010 către chinezii de la Geely.

    „Am continuat transformarea ce a început în 2010 când compania a fost vândută. Spre exemplu, numai în noul proiect al XC90 am investit 75 de miliarde de coroane suedeze (8,1 mld. euro – n. red.). De la o simplă divizie, am devenit acum o companie de sine stătătoare“, a spus Hakan Samuelsson, preşedintele şi CEO al Volvo Cars.

    La 12 ani de când Volvo a prezentat primul său SUV, XC90, constructorul suedez a lansat cea de-a doua generaţie a unuia dintre cele mai bine vândute modele din portofoliul său, model care acum vine să relanseze marca pe segmentul premium şi să o readucă în competiţie directă cu Audi, BMW şi Mercedes-Benz. Realizat în urma unui proiect ce s-a derulat pe o perioadă de trei ani, noul XC90 marchează începutul unui nou capitol în istoria Volvo, prezentând direcţia viitoare în design, integrând propria gamă de tehnologii noi şi utilizând noua tehnologie SPA (Arhitectură Dimensionabilă de Produs) a companiei.

    „SUV-ul este primul model dintr-un brand reinventat. Am reinventat fiecare componentă a sa. Mai mult, în următorii patru ani vom reînnoi întreaga gamă. Viitorul se bazează pe electrificare pentru a obţine putere mai mare şi consum mai scăzut. A treia piatră de hotar o reprezintă planul Vision 2020 prin care ne propunem ca până în 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident major, iar dincolo de acest prag, vrem ca după 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident“, a spus Lex Kerssemarkers, senior vice president pe strategie de produs şi managementul liniei de vehicule în cadrul Volvo Cars.

    Marcând cei 87 de ani de existenţă ai Volvo, noul XC90 este primul automobil al grupului ce va purta noua emblemă a companiei, mai proeminentă, având bine cunoscuta săgeată aliniată în mod elegant cu diagonala grilei. Împreună cu luminile de întâlnire faţă în formă de T şi denumite artistic „Ciocanul lui Thor“, emblema introduce o imagine nouă, distinctivă şi încrezătoare a generaţiei viitoare de automobile ale mărcii Volvo. „Tehnologia SPA ne-a permis să creăm primul SUV fără compromisuri din lume“, a spus Peter Mertens, senior vice president pe cercetare şi dezvoltare în cadrul Volvo Cars.

    Noul XC90 oferă o gamă de motorizări Drive-E de doi litri în patru cilindri, iar XC90 Twin Engine este primul din gama sa care combină un motor pe benzină de doi litri în patru cilindri supraalimentat cu un motor electric ce dezvoltă în total 400 CP, dar emite în atmosferă numai 60 de grame de dioxid de carbon per kilometru, echivalentul unui model mic hibrid cu cel mult 80 CP.

    „SUV-ul XC90 a fost un game changer în 2002 şi ne dorim acelaşi lucru de la noul model. Nu dorim neapărat să îl comparăm cu Range Rover, dar vrem să oferim ceva mai bun în comparaţie cu ce găsesc acum clienţii pe piaţă“, a spus Peter Mertens. În opinia sa, presiunea este şi mai mare având în vedere că vechiul  model a avut o viaţă de 12 ani, cu patru sau chiar cinci ani mai mult decât era normal, lucru care nu se va mai întâmpla de acum înainte.

    Noul XC90 oferă cele mai noi standarde de siguranţă disponibile în industria auto, potrivit celor de la Volvo. Acesta include două tehnologii în premieră mondială: un pachet de protecţie antipărăsire accidentală a carosabilului şi funcţia de frânare automată în intersecţie.

    Într-un scenariu de părăsire automată a carosabilului, noul Volvo XC90 detectează ce se întâmplă şi blochează centurile de siguranţă ale scaunelor din faţă pentru a menţine ocupanţii într-o poziţie sigură. Pentru a contribui la prevenirea leziunilor coloanei vertebrale, dispozitive de absorbţie a energiei plasate între scaun şi cadrul acestuia amortizează forţele verticale ce pot apărea la aterizarea maşinii pe o suprafaţă dură în afara drumului.

  • Banii publici, ultima speranţă

    Pe vremea guvernărilor Boc, în 2010 şi 2011, România se lăuda cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB din UE; anul acesta, guvernul Ponta vrea să relanseze economia prin creşterea investiţiilor publice, iar partidele de opoziţie au programe economice cu o componentă solidă de investiţii publice şi majorări salariale.

    În toate cazurile, susţinătorii puterii lăudau/laudă statul că ia măsuri de redresare a economiei şi finanţează crearea de locuri de muncă, iar criticii acuzau/acuză statul că nu susţine suficient economia, că nu dă şi mai mulţi bani. Numai căutătorii de nod în papură îşi mai aduc/eau aminte că biblia ideologiei cere ca un guvern de dreapta să ajute economia strict prin reducerea fiscalităţii şi a birocraţiei, iar un guvern de stânga să crească implicarea statului, cu programe de investiţii publice şi subvenţii.

    Acum, aceşti căutători de nod în papură sunt mult mai puţini, nu doar din cauza anului electoral cu confuziile sale de criterii, ci mai ales pentru că distincţiile ideologice nu mai sunt niciunde în Europa la mare preţ. Pe piaţa ideilor s-a întors roata, aproape pe nesimţite, de la speranţa clar afirmată într-o creştere sănătoasă a economiilor, cu companii private şi bănci private care renasc după ce au fost salvate de state şi s-au restructurat, spre speranţa doar pe jumătate recunoscută că poate dacă statele renunţă la ortodoxia pieţei libere şi se implică voiniceşte în economie, ieşirea din criză ar veni mai repede – sau ar veni pur şi simplu.

    Punerea în discuţie a ortodoxiei economice a apărut încă din 2010, de când Banca Centrală Europeană începea să sară peste propriile ei reguli şi să inaugureze şirul de decizii “neortodoxe” care ameninţă acum să culmineze cu lansarea unui program de relaxare monetară cantitativă identic cu cele promovate de Rezerva Federală a SUA. Anul acesta, preşedintele francez Hollande a propus un “plan Marshall” sau “New Deal” pentru economia UE, respectiv alocarea a 2% din PIB european pentru programe de infrastructură energetică, de transporturi şi comunicaţii, cercetare-dezvoltare, educaţie şi sănătate, cu cofinanţare de la BEI. Noul şef al CE, Jean-Claude Juncker, a anunţat şi el un plan de investiţii de 300 mld. euro în aceleaşi sectoare, cofinanţat de BEI şi, în măsura posibilităţilor, de sectorul privat.

    Institutul German pentru Cercetare Economică propune un fond european de investiţii care să facă direct plasamente în sectoarele şi firmele care au nevoie de bani, ocolind băncile. Fondul ar urma să fie finanţat din contribuţiile statelor membre şi din obligaţiuni garantate de ele, funcţionând ca un fel de fond de salvare pentru economia reală, după exemplul celui înfiinţat pentru salvarea băncilor. Însuşi FMI, ştiut la noi ca promotorul reducerii ponderii statului în economie, a cerut în mod repetat Germaniei să-şi majoreze investiţiile publice cu câte 0,5% pe an.

    Numai că reintrarea statului în economie se petrece şi pe alte căi şi cu alte motivaţii decât unificarea economică a Europei. Guvernul polonez a anunţat recent că vrea să păstreze controlul asupra marilor companii rămase în portofoliul său şi că nu va mai derula nicio vânzare importantă de active. Alegerile anticipate din Slovenia, ţară grav afectată de criza bancară, au fost câştigate în iulie de un partid nou-nouţ al cărui şef a anunţat că se opune vânzării activelor importante ale statului şi că opreşte procesele de privatizare începute de guvernul trecut. Atât Ungaria, cât şi Polonia au naţionalizat parţial fondurile de pensii private, spre a-şi reduce datoria publică, iar guvernul Viktor Orban a început să-şi aplice programul de readucere în proprietatea statului ungar a companiilor din energie, utilităţi publice şi a băncilor, majoritatea privatizate cu investitori străini.

    Naţionalismul economic, protecţionismul şi pragmatismul fiscal primează în aceste cazuri, iar dacă ele şi încep să dea roade (economia ungară a avut în T2 cel mai bun trimestru în opt ani), etatismul asumat are toate şansele să nu mai fie condamnat sau să fie doar dojenit de formă de către CE sau FMI, atâta vreme cât cel mai urgent pariu pentru Europa este obţinerea pe orice cale a creşterii PIB, într-un moment când conflictul din Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei au început deja să ameninţe UE cu o nouă recesiune. În analizele folosite de pieţele financiare, nu numai democraţia şi statul de drept, dar nici măcar reformele structurale nu mai par să conteze aşa de tare.

    Indiferent că e vorba de Turcia autocratului Erdogan, de Grecia, campioana şomajului european, sau de Bulgaria cu criza ei bancară, evaluările din ultimele luni ale agenţiilor de rating s-au uitat strict la stabilitatea sau la instabilitatea politică, adică la capacitatea guvernelor de a ţine în frâu economia şi de a-şi aplica politicile dorite. N-am enumerat toate acestea în chip de lecţie de urmat pentru România, unde oricum toate partidele abia aşteaptă ocazia să scuture chingile FMI, ci spre a clarifica momentul economic şi politic unde se află Europa. Încolo, fiecare trage concluziile pe care le doreşte.

  • Ce resurse are politica monetară să relanseze economia Europei

    O dobândă negativă pentru depozitele băncilor la BCE este o opţiune, fie şi pentru că trebuie ţinut cumva ritmul cu reducerea continuă a dobânzii de referinţă la credite, sugera în iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, când dobânda de referinţă fusese redusă la 0,75%, iar dobânda la depozite ajunsese la zero.

    „Nu e clar dacă pieţele pot funcţiona la dobânzi negative. Unele pieţe pot“, reflecta Coure, adăugând că BCE va studia ce se întâmplă în Danemarca, ţară din afara zonei euro, dar a cărei bancă centrală introdusese atunci în premieră o dobândă negativă la depozite ca să se apere de invazia de capitaluri speculative care căutau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana daneză a însemnat o apreciere excesivă.

    Anul acesta, în aprilie, experimentul danez a luat sfârşit, iar banca centrală a majorat dobânda respectivă de la -0,1% la 0,05%, ca să stimuleze o apreciere a coroanei, depreciată între timp până la minimul ultimilor opt ani faţă de euro. În luna mai, acelaşi Coeure sugera că a venit momentul şi pentru BCE să acţioneze, fiindcă un euro prea puternic şi inflaţia prea mică subminează relansarea zonei euro.

    O comparaţie cu situaţia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru că şi cu dobânda negativă, şi cu coroana depreciată, inflaţia în ţara nordică n-a făcut decât să scadă continuu, de la peste 2% în 2012 la 0,3% în mai 2013, faţă de 0,5% în zona euro, reflectând aceeaşi greutate a economiei reale de a depăşi urmările crizei financiare ca şi în zona euro. Anul trecut, economia daneză a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), în timp ce în zona euro economia a scăzut cu 0,4%.

    Faptul că aprecierea euro contribuie la dificultăţile de redresare a zonei euro este însă o realitate. De la o medie anuală de 1,47 dolari/euro în 2008, cursul a evoluat la 1,39 în 2009, 1,32 în 2010, 1,39 în 2011, 1,28 în 2012, 1,32 în 2013 şi 1,37 în primele cinci luni din acest an. Preşedintele BCE, Mario Draghi, remarca în martie, când euro atinsese 1,39 dolari, că în comparaţie cu minimele din 2012 euro a câştigat 9% faţă de moneda americană, ceea ce ar însemna un minus de 0,4-0,5% la rata actuală a inflaţiei în zona euro.

    Cum mandatul BCE vizează stabilitatea preţurilor (o ţintă de inflaţie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi şi ceilalţi oficiali ai BCE să vorbească despre dezinflaţie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o inflaţie foarte mică face dificilă reducerea îndatorării guvernelor, a companiilor şi a familiilor, ceea ce loveşte în primul rând în statele de la periferia zonei euro, împiedică avansul de competitivitate al acestora faţă de Germania şi amână perspectivele de cumpărare pentru companii şi consumatori, în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Ultimele luni însă au mutat centrul discuţiei asupra aprecierii euro faţă de dolar, fiindcă ea a fost mai greu de explicat decât neputinţa clasică a oricărei economii slabe de a genera inflaţie. De unde a venit această întărire a euro?

    La sfârşitul anului trecut, motivele avansate de finanţişti ţineau de îmbunătăţirea perspectivelor zonei euro după cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explicaţiile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibilă o majorare a dobânzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) înainte de vara lui 2015, pentru că economia SUA nu şi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de muncă noi în domeniile cu salarii mari sunt prea puţine.

    Pentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cumpărat iniţial dolari, umflându-şi rezervele valutare cu 126 mld. dolari în T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca să nu mărească ponderea dolarului în rezerve, a vândut ulterior dolari cumpărând alte monede, în primul rând euro. În februarie, când Banca Chinei a început mişcarea, yuanul a scăzut cu 1,4% faţă de dolar, în timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explicaţii ţin de întoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pieţele dezvoltate, după ce în anii precedenţi preferau pieţele emergente.

    Aşa se face că s-au înmulţit vocile din rândul finanţiştilor care au propus ca BCE să contracareze aprecierea euro şi inflaţia prea mică prin singurul instrument de politică monetară cu adevărat neconvenţional: tiparniţa de bani, respectiv o operaţiune de relaxare monetară cantitativă (QE – quantitative easing) după exemplul celor derulate din 2008 până acum de Rezerva Federală a SUA (cumpărări de obligaţiuni federale şi ipotecare pentru a împinge băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia).

    Aceste voci existau încă din 2012, în contextul recesiunii din zona euro, însă pe atunci inflaţia în zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. Între timp, şefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat că pericolul deflaţiei paşte zona euro şi a cerut deschis BCE să ia măsuri neconvenţionale de relaxare monetară. În ultimele luni, Mario Draghi a sugerat că ar putea avea în vedere în ultimă instanţă un astfel de model, ceea ce i-a făcut pe comentatori să estimeze că dacă speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reuşi să forţeze BCE să acţioneze. Ori măcar să dea un orizont de timp pentru aşa ceva.

  • S-a lansat primul trailer complet al Dawn of the Planet of the Apes – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    În anul 2011, casa de producţii 20th Century Fox a decis relansarea seriei, prin filmul Rise of the Planet of the Apes, un prolog al acţiunii din seria originală.

    Anul acesta are lansarea Dawn of the Planet of the Apes, iar 20th Century Fox a anunţat că va lansa în 2016 o a treia parte a seriei.

    Franciza “Planeta maimuţelor” a avut, până în prezent, încasări cumulate de 926 milioane de dolari. Filmul original, avându-l pe Charlton Heston în rolul principal, a fost bazat pe nuvela SF cu acelaşi nume a francezului Pierre Boulle.

     

  • Mediafax Group a relansat site-ul Autopro.ro pentru cumpărătorii şi vânzătorii de maşini

    www.autopro.ro este un ONE STOP SHOP site, locul perfect pentru a cumpăra sau vinde maşini. Utilizatorii pot înscrie anunţuri cu maşini noi sau second hand şi pot alege dintre modalităţile de promovare oferite.

    Site-ul pune la dispoziţie patru pachete de promovare, optimizate pentru a asigura o vizibilitate cât mai potrivită a anunţului. Astfel, utilizatorii pot alege pachetul de bază “Business Start-up” şi să îşi asigure vizibilitatea anunţului pe Autopro.ro, pachetele “Business Smart” sau “Business Avantaj”, care oferă expunerea anunţului pe prima pagină pentru următoarele site-uri din Mediafax Group: www.promotor.ro, www.prosport.ro, www.gandul.info, www.mediafax.ro, www.descopera.ro, www.go4it.ro, www.apropo.ro, www.one.ro, www.csid.ro, www.showbiz.ro, www.tare.ro, www.121.ro, www.protvmagazin.ro şi www.urban.ro.

    Mai mult, pentru posesorii de maşini cu valoare de peste 20.000 de euro, Autopro pune la dispozitie şi pachetul “Business VIP”, care asigură promovarea anunţului pe site-urile Ziarului Financiar (www.zf.ro) şi Business Magazin (www.businessmagazin.ro)

    www.autopro.ro oferă fişe de fiabilitate tuturor maşinilor disponibile pe site, tutoriale foto pentru maşină, liste de service-uri auto şi spălătorii din România. Website-ul are o categorie dedicată dealerilor auto şi secţiuni ce oferă informaţii utile despre piaţa auto, topuri cu cele mai bune maşini disponibile şi noutăţi cu privire la taxele şi legislaţia în domeniu.

    De asemenea, www.autopro.ro va conţine şi o secţiune dedicată serviciilor, unde utilizatorii vor avea acces la asigurări, asistenţă rutieră, roviniete şi multe altele.

    În plus, utilizatorii care se înregistrează până la 30 iunie sunt răsplătiţi cu 10 credite gratuite, care pot fi folosite pentru promovarea anunţului.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţe pentru relansarea consumului

    Faţă de noiembrie 2013, vânzările de retail ajustate sezonier au crescut cu 0,6% în decembrie, de două ori mai mult decât creşterea medie din primele 11 luni ale anului, remarcă analiştii ING Bank România.

    Tendinţa este cu atât mai importantă cu cât este însoţită de o relansare a comerţului cu produse nealimentare, care marchează întotdeauna o sporire a încrederii consumatorilor: “Această redresare îşi are originea într-o majorare reală a salariilor, în condiţiile reducerii inflaţiei. Expansiunea consumului este de salutat şi credem că ea va juca un rol mult mai important în creşterea economică din 2014”.

  • Producţia de componente în ţară şi exportul, ţintele Atelierelor Pegas în 2014

    “Am deschis discuţii avansate pentru internalizarea a cât mai multe componente din producţie în România şi suntem în stransă legătura cu un proiect de investiţie care urmeaza să dea drumul la prima facilitate de producţie de componente şi accesorii pentru biciclete şi echipament sportiv din ţara noastră în următorii trei ani.” a declarat Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas, compania care a readus Pegas pe piaţa autohtonă. Investiţia despre care vorbeşte Botescu se ridică la câteva zeci de milioane de euro, iar Atelierele Pegas ar urma să ocupe o mare parte din capacitatea de producţie care va fi disponibilă în urma acesteia. 

    Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% în 2013, potrivit estimărilor lui Botescu, de la 100.000 de euro în 2012. “Nu e o cifră care să se potrivească cu ritmul nostru asumat de creştere, dar ea reflectă mai mult reticenţa finanţatorilor de a ne facilita creşterea mai rapidă a producţiei şi extinderea reţelei de distribuţie”, spune proprietarul afacerii.

    În 2013, numărul de biciclete vândute a ajuns la aproape 1000, faţă de cele 600 din 2012.  De anul trecut, Atelierele Pegas asigură şi servicii de recondiţionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani să îşi ia una noua sau pentru colecţionari.

    “Modelele cu cel mai mare succes la public au rămas Strada 1 şi 2, cele două fiind reinterpretări ale bicicletei copilăriei pemtru mai multe generaţii de români, adaptate pentru adulţi în scopul generării unei experienţe de retrăire a copilăriei.”, explică Andrei Botescu preferinţele publicului în materie de biciclete realizate la Atelierele Pegas. Pe lângă cele două modele, primele asamblate în micul atelier din clădirea Ciclop, au lansat în 2013 o bicicletă pliabilă, un model Strada mai mic, dar şi o bicicletă mai actuală “un city bike foarte nervos”.

    In 2014, şi-au propus să ajungă la 2000 de biciclete produse şi vândute şi la un venit additional de 30% din recondiţionări şi accesorii. La anul însă, speră ca planurile de a produce zeci de mii speră să se concretize.

    “Am primit o comanda fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente”.

    Reticenţele investitorilor nu îi împiedică să lucreze la creşterea cererii potenţiale: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30 000 în 2012 la 125 000 pâna la final de 2013. Lansarea unei platforme culturale de comunicare numită “Internetul poporului”, în care se arată “cum ar fi fost internetul în anii ‘80 dacă era descoperit de savanţii epocii Ceauşescu” este primul pas în extinderea pe pieţele europene. “Astfel vom asocia brandului nostru pentru notorietate externă elemente de “satiră retro-comunistă” care ne vor ajuta să comunicăm că românii şi-au depaşit complexele şi traumele provocate de acea perioadă, iar acum pot sa râdă cu poftă şi să ironizeze experienţele de atunci”., explică Andrei Botescu.


     

  • ANALIZĂ evaluatori: Tendinţa de scădere a preţurilor locuinţelor se va păstra pe termen mediu

     “În viitor tendinţa de scădere a preţurilor se va păstra cel mai probabil şi pe termen mediu, în condiţiile în care economia nu dă semne solide de redresare. Principalii factori ar putea fi cei determinaţi de limitarea finanţării bancare de programul Prima Casă şi de veniturile insuficient de ridicate ale potenţialilor cumpărători”, a declarat într-un comunicat Adrian Crivii, preşedintele Darian.

    În opinia sa, şansa relansării economiei şi implicit şi a pieţei imobiliare constă în relansarea finanţării prin atragerea fondurilor europene în bugetul 2014-2020, asanarea pierderilor din economie, transparenţa în utilizarea fondurilor bugetare şi eficientizarea investiţiilor.

    Mai mult, analiştii Darian consideră că faptul că programul guvernamental Prima Casă nu a făcut distincţie între stocul de locuinţe noi şi cel vechi, coroborat cu faptul că TVA-ul se aplică doar apartamentelor situate în blocurile noi, crescând preţul acestora cu 5% sau 24%, a determinat dezvoltatorii să concureze pe aceleaşi plaje de preţ cu apartamentele construite înainte de 1990.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Site-ul revistei Business Magazin, într-un nou layout

    Noul site www.bmag.ro scoate în evidenţă principalele suplimente ale revistei Business Magazin (100 TINERI MANAGERI DE TOP, 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO), menţinând astfel cititorii mai aproape de managerii de succes ai mediului de afaceri din România.

    Totodată, userii site-ului www.bmag.ro vor avea posibilitatea de a intra în contact cu lecţiile de management oferite de cei mai puternici executivi şi antreprenori din businessul autohton, poveştile lor fiind grupate în rubrica MEET THE CEO, un eveniment lunar organizat de  Business Magazin, care reuneşte cititorii şi liderii din companii. Demarat în 2009, evenimentul MEET THE CEO a adus în faţa publicului Business Magazin manageri precum Mariana Gheorghe (OMV Petrom), Liliana Solomon (ex-Vodafone România, Mişu Negriţoiu (ING Bank România), Dan Şucu (Mobexpert), Greg Konieczny (Fondul Proprietatea), Iñaki Berroeta (Vodafone România), Luca D’Agnese (Enel România), Robert Popescu (A&D Pharma), Radu Timiş (Cris-Tim), Jean-François Fallacher (Orange), Radu Georgescu (Gecad), Florin Talpeş (Bitdefender).

    Secţiunea Infografice, o inovaţie Business Magazin în presa tipărită din România, este acum mai vizibilă, iar utilizatorii pot accesa arhiva articolelor vizuale concepute de redactorii publicaţiei.

    “We have a point” este pastila zilnică de umor de business, pe care cei interesati o pot găsi pe noul site, în secţiunea de “Analize” . Puncte de vedere amuzante, citate şi glume aparţinând unor personalităţi din lumea business-ului, sunt transpuse în desene umoristice, pentru o porţie zilnică de reflecţie.