BusinessMagazin

Tag: Regele Mihai

  • Regele Mihai I împlineşte 92 de ani

    Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Elena. Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand I, regele-copil fiind tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României. După urcarea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea reginei-mamă în exil, regele Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, pe 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I.

    Din 1944, Regele Mihai s-a opus instaurării autorităţilor comuniste şi, în cele din urmă, a fost obligat să abdice, pe 30 decembrie 1947.

    Exilul Regelui Mihai şi al reginei Ana, soţia acestuia, a început odată cu revenirea de la nunta lor organizată la Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai şi regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956, după care au revenit în Elveţia. Regele Mihai şi regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia, însă petrec principalele sărbători ale anului în România.

     

  • Regele Mihai I împlineşte 92 de ani

    Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Elena. Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand I, regele-copil fiind tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României. După urcarea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea reginei-mamă în exil, regele Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, pe 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I.

    Din 1944, Regele Mihai s-a opus instaurării autorităţilor comuniste şi, în cele din urmă, a fost obligat să abdice, pe 30 decembrie 1947.

    Exilul Regelui Mihai şi al reginei Ana, soţia acestuia, a început odată cu revenirea de la nunta lor organizată la Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai şi regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956, după care au revenit în Elveţia. Regele Mihai şi regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia, însă petrec principalele sărbători ale anului în România.

     

  • Aniversarea Regelui Mihai: Piaţeta Regelui, inaugurată de primarul Sorin Oprescu

    Regele Mihai, care împlineşte joi 91 de ani, a fost însoţit la eveniment de Principesa Margareta şi principii Radu şi Nicolae. Piaţeta Regelui a fost inaugurată la intersecţia Şoselei Kiseleff cu strada Ion Mincu, unde a fost amplasat un monument cu bustul Regelui Mihai şi plachete cu un fragment din discursul pe care acesta l-a susţinut anul trecut în Parlament, dar şi cu o scurtă cronologie din istoria familiei regale a României, puse de-o parte şi de alta. În faţa monumentului s-au adunat aproximativ 200 de persoane cu steaguri regale şi pancarte cu fotografii ale membrilor familiei regale însoţite de texte ca “România noastră – trecut, prezent şi viitor” şi “Monarhia salvează România”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Regele Mihai împlineşte 91 de ani. Discursul integral susţinut în Parlament anul trecut

    Discursul pe care Majestatea Sa Regele Mihai l-a rostit marţi în Parlament a fost publicat integral pe site-ul Principelui Radu.

    Prezentăm discursul integral al Majestăţii Sale:

    “Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

    Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

    Continuarea pe mediafax.ro

  • Băsescu, huiduit în timpul discursului din Parlament. Oameni aflaţi în balcoane au strigat “Demisia!” şi “Regele Mihai”

    Şeful statului şi-a întrerupt discursul, pentru câte momente, spunându-le râzând celor din balcoane să aştepte să-şi termine cuvântul.

    “Bine, aşteptaţi să îmi termin cuvântul… Domnilor, mergeţi la dânsul şi chemaţi-l”, a spus Băsescu, referindu-se la o persoană aflată la balcon care striga “Regele Mihai”.

    De asemenea, preşedintele Camerei, Roberta Anastase, a cerut să fie asigurată liniştea în sala de plen.

    Grupul de persoane a strigat “Demisia, demisia” şi a aruncat de la balcon hârtii, pe unele dintre ele fiind mesajul: “Traian Băsescu, întâiul şi ultimul prin dizgraţia lui Dumnezeu, furtul voturilor membrilor naţiunii în viaţă şi a celor trecuţi la cele veşnice, preşedinte al României, la toţi de faţă şi viitori să trăiţi bine!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jos ACTA, sus Regele?

    Anunţate pentru miezul nopţii de luni, marile dezvăluiri despre premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, spionajul românesc, băncile controlate de Israel şi alte subiecte la mare preţ în lumea lui Pavel Coruţ s-au dovedit doar o colecţie de date deja publice şi numere de telefon, a căror idee fusese deja anunţată cu mai mult timp în urmă pe contul de YouTube al unui “anonim” care se ruga de internauţi să ajute şi ei la completarea listelor. Ulterior, gruparea care se revendică drept Anonymous România a dezminţit autenticitatea aşa-ziselor dezvăluiri, dar zgomotul din jurul lor fusese deja făcut în presă.

    Acelaşi gen de zgomot nejustificat de nimic a însoţit şi ultimul dintre clipurile semnate tot de un Anonymous local, preluat cu sfinţenie de presă, în care slaba cunoaştere de către autorul român a limbii engleze a produs minuni gen “This message is sent to romanian people due to recent anti-acta protest in hole europe, but in specialy the protest of your country”. Autorul ameninţă că hackerii vor ataca site-uri ale corporaţiilor financiare şi de media “if they will continue to manipulate and oppress people for profit” şi nu uită să-i înştiinţeze ritos pe români, vorbindu-le la persoana a doua plural, că “You have a king, we think your king loves romania more than all your politicians together”.

    Astfel de zgomote de fond, ca şi neîncetata culpabilizare de către protestatarii din stradă fie a celor care nu ies în stradă pe ger să combată ACTA, actuala putere ori conspiraţiile mondiale, fie a presei care nu-i promovează suficient pot sfârşi prin a eroda simpatia publică faţă de mişcarea de stradă, chiar înainte ca ea să-şi ia promisul avânt din primăvară şi chiar mai mult decât eventuala ei asociere cu o USL care se prezintă tot mai inofensivă ca forţă de opoziţie.

  • Elena Băsescu îl felicită pe Paul Lambrino. Regele Mihai are altă părere

    “Prinţul Paul a fost recunoscut legal membru al familiei regale. Felicitări!”, scrie Elena Băsescu pe Twitter.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză lui Paul Lambrino (prinţul Paul de România), respingând recursul regelui Mihai I faţă de la recunoaşterea pe teritoriul României a unei decizii, pronunţate de justiţia din Lisabona, care admite dreptul de filiaţie al lui Mircea Grigore Lambrino (prinţul Carol Mircea), tatăl lui Paul Lambrino, cel care îşi revendică acum titlul de “Prinţul Paul de România”.

    Căsătoria regelui Carol al II-lea cu Ioana Valentina Lambrino şi deci filiaţia legitimă a lui Carol Mircea nu au fost recunoscute de către Casa Regală a României, nici după ce tribunalul din Lisabona şi apoi Tribunalul de Mare Instanţă din Paris au recunscut că Mircea Lambrino este fiul legitim al lui Carol al II-lea, iar ca atare devine succesorul cu drepturi depline al acestuia.

    În 1999, Curtea de Apel Bucureşti l-a recunoscut pe Paul Lambrino ca succesor al familiei regale române, însă în 2002, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cazului, după ce avocatul regelui Mihai a susţinut că instanţa din Lisabona a greşit când a stabilit filiaţia legitimă a lui Mircea Lambrino faţă de Carol al ll-lea, cu toate drepturile patrimoniale ce decurg din aceasta.

    Casa Regală a României a emis un comunicat în care susţine că decizia anunţată marţi de ICCJ “nu crează (sic!) niciun drept dinastic, şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil si pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia”. Comunicatul susţine că regele Mihai, ca şef al familiei regale, este “singurul care se poate pronunta asupra chestiunilor dinastice” şi neagă că Mircea sau Paul Lambrino ar fi membri ai familiei.

    “Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteţă Regală ramâne prerogativa exclusivă a membrilor Familiei Regale”, se arată în comunicat.

  • Regele Mihai îi aprobă pe protestatari şi se oferă să le sară în ajutor

    “Regele şi Principesa Moştenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare şi rămân hotărâţi să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra şi promova interesele României, fără să favorizeze nici o formaţiune politică. Aceasta a fost datoria Coroanei Române, în fiecare generaţie, şi va rămâne astfel în viitor”, afirmă fostul suveran.

    Românii “îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, consideră Regele. “Familia Regală ştie că tot mai mulţi români îşi exprimă cu tărie convingerile şi nemulţumirea, de mai multe zile, în oraşele ţării şi în străinătate. Povara cetăţenilor este din ce în ce mai apăsătoare. Clasa politică a ţării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvânt, le aşteaptă. Românii şi-au pierdut încrederea. Ei cer astăzi politicienilor un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului.”

    Regele Mihai invocă Revoluţia din decembrie 1989, spunând că “lecţia de istorie pe care tinerii au dat-o ţării în decembrie 1989 arată că românii au încredere deplină în virtuţile democraţiei şi libertăţii atunci când destinul ţării este la răspântie” şi cerând ca “politica să respecte locul cuvenit pe care i-l conferă democraţia şi să nu ia locul competenţei, în spaţiul public şi instituţional”.

    “Fără nici o îndoială, criza economică mondială afectează România. Dar este, totodată, evident că protestele din ţara noastră merg mult mai departe decât atât: românii îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, mai arată fostul suveran.

  • Mesajul de Crăciun al Regelui Mihai

    “În anul 1940, după plecarea tatălui meu, am adresat primul mesaj de Anul Nou către voi. Aveam 19 ani, iar ţara şi continentul nostru se aflau în război.
    În aceste zile, de la Săvârşin, vă transmit mesajul meu, după şaptezeci de ani de tradiţie aproape neîntreruptă. De la Bucureşti, Sinaia, Versoix sau Săvârşin, cuvintele mele s-au îndreptat mereu către voi cu aceeaşi iubire, grijă, respect şi speranţă.
    Trecerea anilor îţi dă posibilitatea să vezi ce s-a schimbat în lume şi ce anume a rămas. Un lucru neschimbat în viaţa românilor este importanţa pe care familia o acordă Crăciunului şi Anului Nou. Acelaşi fior al sărbătorilor, acelaşi îndemn la bunătate, la deschiderea sufletului şi la minunea Naşterii Domnului. Ultimii zece ani la Săvârşin au adus Familiei mele bucuria de a vedea tradiţiile populare şi entuziasmul familiilor de la ţară aproape neschimbate.
    Şi astăzi, în 2011, ca şi în anii copilăriei mele sau anii grei ai războiului, bunicii, părinţii şi copiii, alături de restul familiei se adună în jurul bradului, îşi oferă daruri, petrec la masa de Crăciun şi se bucură de apropierea celui drag.
    În anul 2011 am avut multe întâlniri cu români din toate colţurile ţării şi de pe multe meleaguri ale Europei. Sărbătorirea Jubileului de 90 de ani mi-a dat ocazia să primesc mii de oameni la Palatul Elisabeta şi la Săvârşin, într-o sărbătoare care a cuprins întreaga suflare românească. Această dovadă de iubire şi de preţuire, încununată de adresarea de la tribuna Parlamentului către Naţiunea română, a fost o alinare pentru toate suferinţele şi neajunsurile pe care a trebuit să le trecem cu toţii în ultimele decenii.
    Regina şi cu mine suntem fericiţi să avem alături familia noastră şi să vedem cât de mult copiii şi nepoţii noştri fac pentru ca rostul Casei Regale să continue, pentru binele României.
    Naşterea Domnului Isus Hristos este tot povestea unei familii. O familie aflată în împrejurări grele. O frumoasă lecţie despre grija faţă de cei neînsemnaţi, despre cum noi, oamenii, suntem parte a unei mari familii. O lecţie de umilinţă, dar şi de mândrie. De durere, dar şi de înălţătoare umanitate. O lecţie necesară în lumea de astăzi, în care atâţia oameni se simt uitaţi, umiliţi sau neînţeleşi.
    Se apropie un nou an, pe care vi-l doresc tuturor mai bun decât cel trecut! Sunt sigur că vor fi în continuare momente de cumpănă şi că multe aspecte din viaţa noastră vor lăsa încă de dorit. Nu avem nici o şansă de a aşterne un drum solid generaţiilor viitoare dacă vom lăsa mereu pe ceilalţi să rezolve ceea ce este răspunderea noastră.
    Transmit gândul meu bun soldaţilor români care îşi riscă viaţa şi fericirea familiei pentru binele ţării. Totodată, gândurile mele se îndreaptă către toţi cei care se simt singuri, neiubiţi sau cei care sunt bolnavi. Felicit pe românii care ştiu că au făcut ceva bun pentru ca ţara lor să meargă mai departe. Şi doresc tuturor românilor, tineri şi bătrâni, din ţară şi din afara hotarelor ei, Crăciun fericit, cu pace în suflet, şi la mulţi ani pentru 2012, împreună cu cei dragi!
    Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

  • Regele şi patrioţii

    Într-un plan ceva mai concret, relaţiile civilizate între fostul suveran şi corifeii USL i-au întristat pe monarhiştii cu state vechi, i-au bucurat pe monarhiştii de stil nou coalizaţi de adversitatea faţă de preşedintele Băsescu, iar pe simpatizanţii puterii i-au stimulat să denunţe diverse scenarii oculte, de la ambiţii politice ale lui Radu Duda până la conspiraţii urzite de serviciile secrete pentru a demola actualul regim şi republica în general.

    Unde încape între toate acestea prezenţa fostului monarh? Discursul său a conţinut o subliniere a rolului Coroanei ca simbol al unităţii naţionale şi o critică la adresa guvernării prezente (“Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului (…) Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare”). Suficient pentru a-l transforma într-un actor politic? Nu. Dar nici nu era cazul.