Tag: reforme

  • În anul 1989, în România existau 16.000 de nevăzători înregistraţi. În prezent, la Ministerul Muncii sunt înregistraţi acum 106.000 de nevăzători.

    O investigaţie a “Grupului de iniţiativă pentru reforme în Asociaţia Nevăzătorilor din România”, publicată exclusiv în Liberatea, arată o situaţie stranie: zeci de mii de români cu certificat de nevăzător văd foarte bine! Mulţi au şi permise de conducere!, scrie Libertatea

    În România sunt întregistraţi la Ministerul Muncii 106.000 de nevăzători care primesc indemnizaţii de handicap de gradul I, adică indemnizaţiile sociale, indiferent de nivelul celorlalte venituri. Un nevăzător primeşte lunar o indemnizaţie de însoţitor de 724 de lei, o indemnizaţuie de grad de 234 de lei şi un buget personal complementar de 106 lei.
    În total: 1.064 de lei. Investigaţia “Grupului de iniţiativă pentru reforme în Asociaţia Nevăzătorilor din România” arată însă că mulţi, foarte mulţi dintre beneficiarii de indemnizaţii sunt blagosloviţi de Domnul cu vedere!

    Citiţi mai multe pe www.libertatea.ro

     

  • Yanis Varoufakis a votat pentru noile reforme din Grecia, deşi se opune măsurilor cerute de creditori

    Parlamentul de la Atena a aprobat joi dimineaţă, după dezbateri care au durat toată noptea, noi măsuri privind introducerea unor reglementări bancare europene în legislaţia elenă şi modernizarea Codului de procedură civilă.

    Înaintea votului, existau temeri privind o nouă rebeliune a parlamentarilor, la fel ca în cazul votului de săptămâna trecută, dar premierul Alexis Tsipras a obţinut în final sprijinul Legislativului.

    În total, 230 de parlamentari din cei 300 au votat pentru noile măsuri, în timp ce 63 au votat împotrivă şi cinci s-au abţinut.

    Printre cei care au votat împotrivă se numără 31 de membri ai partidului premierului, Syriza, mai puţini decât la votul de săptămâna trecută, relatează BBC News Online.

    Fostul ministru de Finanţe Yanis Varoufakis este unul dintre parlamentarii care au votat împotriva măsurilor de austeritate săptămâna trecută, dar care joi dimineaţă a votat în favoarea reformelor.

    În dezbaterile tensionate din cursul nopţii, Tsipras a explicat în Parlament că a fost nevoit să accepte compromisuri dificile pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro.

    “Cercurile financiare din cadrul Uniunii Europene vor în continuare ieşirea Greciei din zona euro. Am fost nevoiţi să acceptăm un compromis dur pentru a evita scenariile extreme. În ultimele şase luni am făcut erori, dar nu regret această luptă”, a spus Tsipras.

    “Noul împrumut va oferi Greciei lichidităţi pentru următorii trei ani”, a subliniat premierul elen, exprimând optimism şi în privinţa restructurării datoriei suverane.

    Băncile din Grecia şi-au reluat activitatea luni, dar tranzacţiile sunt limitate, iar retragerile de numerar pot fi de cel mult 420 de euro pe săptămână. Piaţa financiară este continuare închisă.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în spaţiul monedei unice.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

     

  • CRIZA DIN GRECIA: Parlamentul a adoptat noi reforme, în timp ce mii de oameni protestau. Tsipras: Măsurile, necesare pentru rămânerea în zona euro – VIDEO

    Noile măsuri se referă la introducerea unor reglementări bancare europene în legislaţia elenă şi la modernizarea Codului de procedură civilă.

    În paralel cu dezbaterile din Parlament, mii de persoane au protestat în Piaţa Syntagma din Atena faţă de măsurile de austeritate, înregistrându-se violenţe sporadice.

    În dezbaterile tensionate din cursul nopţii, Tsipras a explicat în Parlament că a fost nevoit să accepte compromisuri dificile pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro.

    “Cercurile financiare din cadrul Uniunii Europene vor în continuare ieşirea Greciei din zona euro. Am fost nevoiţi să acceptăm un compromis dur pentru a evita scenariile extreme. În ultimele şase luni am făcut erori, dar nu regret această luptă”, a spus Tsipras.

    “Noul împrumut va oferi Greciei lichidităţi pentru următorii trei ani”, a subliniat premierul elen, exprimând optimism şi în privinţa restructurării datoriei suverane.

    Băncile din Grecia şi-au reluat activitatea luni, dar tranzacţiile sunt limitate, iar retragerile de numerar pot fi de cel mult 420 de euro pe săptămână. Piaţa financiară este continuare închisă.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unui pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în spaţiul monedei unice.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

     

  • Varoufakis: Reformele economice impuse de creditori Greciei vor eşua

    Parlamentul german a aprobat vineri deschiderea negocierilor cu Grecia, pentru un al treilea program de susţinere financiară în valoare de aproximativ 86 de miliarde de euro.

    “Programul va eşua indiferent cine îl va aplica”, a spus Varoufakis.

    Întrebat cât va dura programul, Varoufakis a replicat “deja a eşuat”.

    Varoufakis a demisionat la începutul lunii iulie, într-un gest considerat drept o concesie făcută miniştrilor de Finanţe din zona euro, cu care a intrat frecvent în conflict în timpul discuţiilor pentru un nou acord de finanţare a statului elen.

    Fostul ministru a arătat că premierul Alexis Tsipras, care a recunoscut că nu crede în programul de reforme, nu a avut altă soluţie decât să îl semneze.

    “A avut de ales între execuţie şi capitulare. A decis că soluţia optimă este capitularea”, a explicat Varoufakis.

    Premierul Tsipras a remaniat Guvernul, renunţând la mai mulţi miniştri care au votat în Parlament împotriva reformelor, în această săptămână, dar a optat să nu aducă în loc tehnocraţi sau membri ai opoziţiei.

    Drept rezultat, Tsipras va conduce miniştri care, ca şi el, nu cred în programul de reforme.

    Autorităţile elene trebuie să aprobe săptămâna viitoare noi măsuri de reforme, pentru a putea începe negocierile pentru noul program de salvare.

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că negocierile nu vor fi uşoare, fiind posibil să dureze patru săptămâni.

    Guvernul grec a decis sâmbătă ca băncile să fie redeschise luni, iar limita săptămânală a retragerilor de bani va fi de 420 de euro.

    Separat, Consiliul European a aprobat un împrumut punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia, care va proveni din fondul de urgenţă al UE.

    Grecia va putea astfel să plătească luni Băncii Centrale Europene şi FMI datorii în valoare de peste 4 miliarde de euro.

  • Tsipras ar putea să-şi remanieze Guvernul sau să formeze unul nou, pentru adoptarea reformelor

    Parlamentul grec trebuie să voteze până miercuri seara patru legi, inclusiv cele privind reforma sistemului de pensii şi TVA, relatează BBC News Online.

    Dar ministrul Apărării, Panos Kammenos, din cadrul partidului antiausteritate Grecii Independenţi, a declarat deja că nu va susţine măsurile, deşi vrea să rămână în Guvern. El a comparat situaţia actuală cu o “lovitură de stat”.

    De altfel, la revenirea lui Tsipras în Grecia, luni, au avut loc manifestaţii împotriva austerităţii, iar funcţionarii publici au făcut apel la o grevă de 24 de ore miercuri. Numeroşi greci care consideră că le sunt impuse condiţii extrem de dure şi-au exprimat furia online, folosind eticheta #ThisIsACoup (aceasta este o lovitură de stat-n.r.).

    Potrivit BBC, premierul Tsipras, care a fost ales în ianuarie după ce a promis să pună capăt austerităţii, ar urma să-şi remanieze Cabinetul sau chiar să formeze un nou Guvern de uniune naţională săptămâna aceasta.

    Publicaţia elenă Proto Thema scrie de asemenea că, în condiţiile în care numeroşi parlamentari ai partidului premierului, Syriza, ar urma să nu respecte indicaţiile şi să respingă acordul, Tsipras ar putea să-şi remanieze Cabinetul sau să formeze un nou Guvern de coaliţie cu partidele de opoziţie ND, Potami şi PASOK, care susţin planul de salvare.

    Între timp, după revenirea delegaţiei elene de la Bruxelles, consilierii şi miniştrii lui Tsipras au avut toată ziua întâlniri pentru a redacta legile care trebuie adoptate de Legislativ.

    Parlamentele din mai multe state membre ale zonei euro trebuie de asemenea să voteze planul de salvare, iar miniştrii de Finanţe din cele 28 de state UE se vor întâlni marţi dimineaţă la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Grecia.

     

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Guvernul Greciei a făcut concesii în privinţa pensiilor – surse

    Propunerile prezentate oficial creditorilor, luni dimineaţă, includ noi economii în domeniul pensiilor şi venituri suplimentare în valoare de 0,4% din PIB în acest an şi de 1% în 2016, potrivit surselor. Aceste economii ar aduce propunerea Guvernului de la Atena mai aproape de ţintele cerute de creditorii internaţionali, relatează MerketWatch.

    În eventualitatea în care calculele Guvernului de la Atena vor fi confirmate de creditori, respectiv FMI, BCE şi guvernele zonei euro, ar fi un pas important pentru deblocarea finanţării Greciei.

    “Am făcut progrese în ultimele câteva zile, dar nu am terminat“, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la primirea premierului elen Alexis Tsipras, înainte de summitul de urgenţă al liderilor zonei euro.

    Experţii greci şi creditorii au analizat în această dimineaţă propunerile de reformă, înainte de reuniunea Eurogroup şi cea a şefilor de state şi guverne. Mai mulţi miniştri europeni de Finanţe au spus însă că propunerea de acord a venit prea târziu pentru a fi analizată în detaliu.

    “Mă aştept la o nouă întâlnire, joi, înainte de summitul UE”, a spus ministrul irlandez de Finanţe Michael Noonan.

    În lipsa unui acord cu creditorii, Grecia nu poate primi restul de 7,2 miliarde de euro din programul de 240 de miliarde de dolari care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de circa 1,5 miliarde de euro scadente în iunie.

  • Guvernul Greciei discută noi propuneri de reformă, pentru a evita defaultul datoriilor

    Membrii Executivului concep un plan prin care speră că îndeplinească ţintele bugetare cerute de creditori, care se concentrează mai mult pe eliminarea facilităţilor fiscale decât pe tăieri de pensii.

    Noile propuneri pregătite de Guvern includ eliminarea multor facilităţi fiscale, respectiv exceptări de la plata impozitului pe venit, capital, carburanţi, vânzările de retail şi alte taxe.

    Autorităţile speră că veniturile suplimentare astfel obţinute vor permite reduceri mai mici ale pensiilor, astfel încât pachetul de măsuri să fie mai puţin dureros pentru Guvern din punct de vedere politic.

    Planul este pregătit de vicepremierul Yannis Dragasakis împreună cu mai mulţi membri ai Guvernului, dar nu este clar dacă va fi aprobat de Guvern.

    Grecia se află sub o mare presiune să convingă creditorii că are ţinte fiscale ambiţioase, înainte de reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, urmată în aceeaşi zi de o întâlnire a şefilor de guvern.

    Măsurile de respectare a ţintelor fiscale au devenit o condiţie esenţială pentru deblocarea ajutorului financiar în lipsa căruia ţara va intra în incapacitate de plată în următoarele câteva săptămâni.

    Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de euro care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de aproximativ 1,5 miliarde de euro scadente la sfârşitul acestei luni. De asemenea, în iulie şi august ajung la scadenţă obligaţiuni guvernamentale deţinute de Banca Centrală Europeană.

    Potrivit unor oficiali europeni, dacă luni nu se va ajunge la un acord, este posibil ca Grecia să fie nevoită să introducă rapid măsuri de control al capitalului.

    BCE a majorat miercuri finanţarea de urgenţă destinată băncilor elene prin programul ELA cu 1,1 miliarde de euro, la 84,1 miliarde de euro, iar un oficial grec a declarat că instituţia a luat vineri o decizie similară, dar nu a precizat suma.

    Eşecul negocierilor de luni ar putea determina BCE să limiteze lichidităţile puse la dispoziţia instituţiilor financiare elene, potrivit surselor europene, iar o astfel de decizie ar obliga autorităţile de la Atena să plafoneze retragerile de fonduri din bănci, transferurile de bani în străinătate şi alte tranzacţii financiare.

  • Guvernul Greciei rescrie propunerile de reformă prezentate creditorilor internaţionali

    Autorităţile de la Atena se concentrează pe ajustarea măsurilor fiscale propuse, pentru a apropia ţintele de venituri cu cele ale creditorilor, relatează Kathimerini.

    Coaliţia de guvernare este însă în continuare reticentă la modificarea propunerii referitoare la TVA, pentru care doreşte trei paliere, de 6%, 11% şi 23%, şi nu două, de 11% şi 23%, cum cer instituţiile financiare internaţionale (Comisia Europeană şi FMI).

    Oficialii eleni par pregătiţi că crească uşor propunerea privind excedentul bugetului primar de la nivelul de 0,6% din PIB pentru acest an şi 1,5% în 2016. Instituţiile europene au propus un nivel de 1% pentru 2015 şi 2% în 2016.

    Guvernul este pregătit să schimbe legislaţia în domeniul pensionării anticipate, pentru a economisi 100 de milioane de euro, dar nu vrea să îndeplinească în totalitate solicitările creditorilor în privinţa reformei pensiilor. Există totodată diferenţe notabile între Grecia şi creditori în problema legislaţiei muncii.

    Propunerile modificate urmează să fie discutate de oficialii eleni şi reprezentanţii CE şi ai FMI în următoarele câteva zile, înaintea unei întâlniri de miercuri a premierului elen Alexis Tsipras cu cancelarului german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, la Bruxelles.

    Grecia trebuie să achite FMI în iunie datorii scadente în valoare de 1,6 miliarde de euro, iar plăţile, care ar fi trebuit să aibă loc în patru rate, au fost amânate, la solicitatea autorităţilor de la Atena, pentru sfârşitul lunii.

  • Zona euro a dat termen Greciei şase zile lucrătoare pentru prezentarea reformelor

    Autorităţile de la Atena au solicitat miercuri seara fonduri europene de urgenţă, dar li s-a spus că mai întâi trebuie să prezintă lista de reforme care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, au arătat oficiali europeni, relatează Reuters.

    “Partea elenă a explicat că situaţia lichidităţilor se înrăutăţeşte foarte mult şi a făcut apel pentru deblocarea unui sprijin financiar urgent, înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, de pe 24 aprilie”, a declarat o sursă din zona euro.

    Oficialul a adăugat că nimeni nu ştie cum poate fi făcut acest lucru şi că nu există voinţă pentru furnizare de sprijin înainte de a vedea un progres în programul de reforme.

    Premierul de stânga Alexis Tsipras, ales în ianuarie în baza promisiunii că va renunţa la austeritate, nu vrea să accepte reformele din sistemul de pensii şi piaţa muncii, convenite de predecesorul său conservator.

    Creditorii Greciei, respectiv zona euro şi FMI, se folosesc de avantajul oferit de deficitul de lichidităţi al Greciei pentru a presa aplicarea reformelor respective.

    “În mod evident, tot ceea ce se va întâmpla înainte de 24 aprilie pentru încheierea unui acord, va fi binevenit”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Autorităţile de la Atena au prezentat săptămâna trecută o listă de reforme, de 26 de pagini, dar oficialii zonei euro au spus că lipsesc detaliile şi analiza implicaţiilor financiare.

    Oficialii europeni au spus că încrederea este atât de scăzută încât miniştrii vor dori ca propunerile Greciei să nu fie doar nişte promisiuni, ci să fie aprobate de Parlament, înainte de a debloca noi fonduri.

    Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, aflat joi la Paris, a acuzat zona euro că administrează un medicament toxic ţării sale, pe care o lasă fără lichidităţi.

    Grecia a rambursat joi Fondului Monetar Internaţional o tranşă în valoare de 450 de milioane de euro scadentă joi, din împumutul primit de la instituţie, în condiţiile în care rezervele monetare ale ţării continuă să scadă.

    Separat, membrii consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene urmează să decidă joi, într-o teleconferinţă, dacă extind sau majorează asistenţa de urgenţă destinată băncilor din Grecia, care de patru luni sunt afectate de retragerile masive de depozite.

    Un memorandum secret realizat de Ministerul finlandez de Finanţe, unul dintre cei mai duri creditori ai statului elen, ridică problema scoaterii Greciei din zona euro, dacă nu va reuşi să îşi respecte obligaţiile asumate în programul internaţional de susţinere în valoare de 240 de miliarde de euro.

    În documentul de la sfârşitul lunii martie citat de publicaţia Helsingin Sanomat se arată că Finlanda trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca Grecia să rămână fără bani înainte de sfârşitul lunii iunie.

    Această eventualitate ar putea conduce la situaţia în care “prin acordul tacit al ţărilor din zona euro să înceapă un proces care ar avea ca rezultat excluderea Greciei din zona euro”, se arată în memorandum.

    Tsipras, aflat în a doua zi a vizitei sale la Moscova, a afirmat într-un discurs la Universitatea din Moscova că Rusia nu poate oferi o soluţie alternativă pentru problema datoriilor, în negocierile din zona euro.

    Premierul grec a cerut însă Uniunii Europene să reia dialogul cu Moscova, în pofida dezacordurilor referitoare la rolul Rusiei în Ucraina, el afirmând că este imposibil de construit securitatea europeană fără Rusia.