BusinessMagazin

Tag: razboi mondial

  • Băsescu de Ziua Armatei: Trecerea Prutului în al Doilea Război Mondial n-a fost o greşeală

    Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostaşului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.

    “O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.

    El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.

    “Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării”, a continuat preşedintele.

    “O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional”, a mai afirmat Traian Băsescu.

    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.

    “Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii”, a spus Duşa.

    “Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare”, a continuat ministrul.

    Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă.”

    Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic”.
     

  • Cel mai silenţios război mondial: ieftinirea petrolului

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut în sfârşit să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Agenţia Internaţională a Energiei apreciază că preţul petrolului ar trebui să scadă sub 80 dolari/baril pentru ca Arabia Saudită să poată câştiga războiul preţurilor cu furnizorii americani care exploatează zăcăminte de şist.

    Aceeaşi agenţie a redus cu 200.000 barili/zi estimarea privind cererea de petrol în acest an şi cu 300.000 pentru 2015 şi a apreciat că OPEC nu va mai putea fi capabilă să oprească ieftinirea globală aşa cum o făcea de obicei până acum. Miliardarul prinţ saudit Alwaleed bin Talal a protestat însă faţă de decizia ministrului saudit al petrolului de a accepta o cădere globală a preţurilor, avertizând că 90% din bugetul ţării provine din vânzarea de petrol, iar dacă încasările continuă să scadă, aceasta ar putea fi o catastrofă economică.

    Ţara care pierde însă cel mai mult din ieftinirea petrolului este Rusia. Rubla rusească a scăzut în ultima săptămână la niveluri minime record faţă de euro (51,97) şi dolar (41,04), din cauza ieftinirii petrolului, în ciuda faptului că banca centrală a Rusiei a intervenit şi a vândut cca 7 mld. dolari de la începutul lui octombrie spre a susţine cursul. Dependenţa ţării de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estimează Reuters, ceea ce ar însemna că ieftinirea cu 25 de dolari a petrolului din ultimele trei luni ar putea costa Rusia 65-75 mld. dolari.

    De la începutul anului, în contextul sancţiunilor economice contra Rusiei, rubla a pierdut deja aproape 20% în valoare faţă de dolar, din care 6,5% numai în ultima lună. Reuters comentează că vulnerabilitatea rublei reflectă dependenţa Rusiei de capitalul străin, în condiţiile în care exodul de capital din ţară continuă: prognozele citate de Reuters pentru ieşirile de capital din 2015 oscilează între 35 mld. dolari (banca centrală rusească) şi 150 mld. dolari (Morgan Stanley).

  • Cele mai importante ştiri ale secolului al XX-lea

    Fiind o perioadă marcată în aceeasi măsură de conflicte şi de realizări tehnologice uluitoare,  secolul XX nu a dus lipsă de momente importante pentru întreaga omenire. Cei de la Freedom Forum au realizat o listă a celor mai importante ştiri din secolul trecut.

    Statele Unite lansează bombe atomice la Hiroshima şi Nagasaki. Japonia capitulează, punând astfel punct celui de-al doilea război mondial. (1945)

    Germania invadează Polonia. Al doilea război mondial începe în Europa. (1939)

    Americanul Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe lună. (1969)

    Wilbur şi Orville Wright pilotează primul avion cu motor. (1903)

    Începe primul război mondial. (1914)

    Căderea U.R.S.S. Gorbaciov se retrage, iar Boris Ielţîn îi ia locul. (1991)
        
    RDG ridică restricţiile de miliare, iar zidul Berlinului este dărâmat. (1989)

    Televiziunea debutează în America, la Târgul Internaţional de la New York. (1939)

    Începe comercializarea primelor calculatoare personale. (1977)

    Titanic, vasul despre care se credea că este indestructibil, se scufundă în urma impactului cu un gheţar. (1912)

    Israelul devine stat. (1948)

    Yuri Gagarin devine primul om care ajunge în spaţiu. (1961)

    Începe activitatea Naţiunilor Unite. (1945)

    Oamenii de ştiinţă anunţa clonarea cu succes, în Scoţia, a unei oi. Animalul primeşte numele Dolly. (1997)

    Are loc explozia centralei nucleare de la Cernobâl. Datele oficiale indică peste 7.000 de victime.  (1986)

  • Rusia, ACUZATĂ că vrea să provoace “al treilea RĂZBOI MONDIAL”

    “Tentativele de agresiune ale armatei ruseşti asupra teritoriului Ucrainei vor conduce la un conflict pe teritoriul Europei. Lumea nu a uitat al Doilea Război Mondial, iar Rusia vrea să lanseze al treilea război mondial”, a declarat Iaţeniuk într-o şedinţă de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colecţionarul de emoţii

    Se gândesc pe naiba. Iar profesoara a greşit cu doar câteva mii de kilometri, neimportant la scara planetei şi a istoriei. Omul momentului se numeşte Vladimir Putin. În octombrie anul trecut revista americană Forbes îl numea cel mai puternic din lume, detronându-l pe Barack Obama, iar Putin şi-a luat rolul în serios şi a început să depăşească etapa condusului gâştelor sălbatice către locurile de iernare cu deltaplanul, a scufundărilor în Marea Neagră în căutarea de amfore sau a călăritului şi vânătorii la bustul gol şi fără şa şi a început să lucreze la proiectul Maicii Rusia reîntregite.

    Omul are un ţel, iar pasienţa cu Crimeea i-a ieşit în doar câteva zile, zile în care restul lumii n-a încercat decât să-l definească: Angela Merkel se întreba dacă este în toate minţile, Newsweek nu îl vedea ca un lider rece, de formaţie KGB-istă, ci drept un ins emoţional şi impulsiv, care a suferit un atac de panică geopolitică în momentul în care a resimţit haosul de la vecinii ucraineni, un jurnalist de la revista Politico care a participat la un dineu oficial a văzut un Putin mândru, care nu râde mai deloc, iar Mark Galeotti, profesor universitar la New York şi specialist în politica rusă, crede despre liderul de la Kremlin că este un oportunist calculat, inteligent, dar un naţionalist profund. În cele din urmă surse anonime de la Casa Albă au apărut prin presă definindu-l pe Putin un raţional pur, dar un nehotărât notoriu.

    Dacă nici măcar nu-l pot defini, cum să-l combată? Văd teorii despre noul război rece sau despre posibilitatea izbucnirii unui conflict armat. Nu exclud, dar nu trebuie să uităm că în ziua de astăzi războaiele se poartă în varii moduri. Nu-i nevoie să ataci o ţară şi oamenii să se bălăcească prin tranşee pline de noroi şi nu-i nevoie să lansezi rachete nucleare. Imperiul roman s-a prăbuşit, în mod fundamental, din cauză că nu s-a dovedit deschis spre inovaţie, iar din punct de vedere militar a ignorat calul şi şaua. În ultimii cinci ani am avut o sumedenie de războaie economice, ale gazelor naturale, ale materiilor prime, ale metalelor rare sau ale valutelor; fiecare dintre acestea şi-a avut efectele, şi cineva a câştigat putere şi influenţă, iar altcineva a pierdut bani, viitorul pentru copii şi şansele la o dezvoltare economică şi socială.

    Distrugi o naţie când îi cumperi fabricile şi le închizi. Când otrăveşti oameni poluând apele şi distrugând mediul. Condamni o naţie la pieire obligând-o să trăiască în sărăcie şi neştiinţă. Politicienii români fie se învârtoşează şi îşi arată muşchii, fie îşi fac ceea ce cred ei că este datoria lor şi lansează declaraţii menite a linişti vulgul. Cărui vulg, între noi fie vorba, nici nu pare a-i păsa prea tare de ceea ce s-ar putea întâmpla cu lumea – o fi o reminiscenţă a sorgintei dacice, care daci se temeau doar să nu le cadă cerul în cap.

    O să mă repet un pic: nu cred că lumea va repeta greşelile din 1914, pentru că deja lumea este ocupată până peste cap cu greşelile momentului, în care, în mod paradoxal, ne adâncim, în loc să căutăm soluţii de depăşire. Europa se autodistruge acum nu cu gaze sau cu mitraliera, ci cu bani, nepăsare şi inconştienţă. Cum se repoziţionează România pe harta intereselor economice, în condiţiile în care chiar în sânul Europei fiecare stat încearcă să se descurce pe cont propriu, protejându-şi comerţul, companiile, investiţiile, iar interesul comun european nu depăşeşte amabile strângeri de mână şi zâmbete politicoase?

    Cred că Putin cel adevărat este cel din februarie 2008, când, la conferinţa de presă de la finalul mandatului de preşedinte, s-a declarat cel mai bogat om din lume, nu pentru că a adunat bani, ci pentru că a adunat emoţii. Şi mi-am imaginat un clasor cu emoţii presate, alături de care sunt lipite mici etichete pe care scrie „emoţie europeană de când le-am tăiat gazul„ sau „emoţie ucraineană de când am îndreptat rachetele spre ei„.

    Ilustrez cu un tablou al unui pictor ucrainean (cum altfel?); este vorba de un „Grup de orbi„ realizat în 1879 de Nikolai Iaroşenko, membru al vestitei cooperative artistice „Rătăcitorii„, creată pentru a protesta faţă de restricţiile impuse de mediul academic.

  • Capitalistul săptămânii: John Pierpont Morgan

    Şi-a început cariera în 1857 în calitate de contabil în cadrul firmei Duncan, Sherman & Co. din New York, reprezentanţa americană a firmei londoneze George Peabody & Co. Patru ani mai târziu, a devenit agent în cadrul firmei din New York a tatălui său, Junius Chase. Între 1864 şi 1871 a fost membru al firmei Dabney, Morgan & Co., iar apoi partener în cadrul Drexel, Morgan & Co., care a devenit în scurt timp sursa predominantă pentru finanţarea guvernului american.

    Firma a fost reorganizată drept J.P. Morgan and Co. în 1895 şi, datorită abilităţii lui Morgan, a devenit una dintre cele mai puternice bănci din lume. Datorită legăturilor cu firma englezească Peabody şi a conexiunilor cu lumea financiară londoneză, Morgan a reuşit să asigure capitalul pentru finanţarea marilor corporaţii americane cu ajutorul bancherilor britanici.

    A început reorganizarea companiilor constructoare de căi ferate în 1885, odată cu stabilirea unei înţelegeri între două dintre cele mai mari astfel de companii, New York Central Railroad şi Pennsylvania Railroad. În procesul de restructurare a acestora, Morgan a devenit membru al consiliului director al mai multor astfel de companii. Între 1885 şi 1888, şi-a extins influenţa asupra liniilor ferate din Pennsylvania şi Ohio, iar după panica financiară din 1893 a fost solicitat pentru reabilitarea mai multor companii feroviare importante din ţară.

    A câştigat, în acelaşi timp, control asupra acţiunilor de restructurare ale acestor companii, devenind unul dintre cei mai puternici magnaţi din industria feroviară: controla, în 1902, 8.000 de kilometri din liniile ferate. Apoi Morgan a alcătuit un sindicat care a realimentat rezerva de aur epuizată a guvernului american cu 62 de milioane de dolari în aur şi a început să finanţeze mai mulţi din giganţii industriali americani.

    În 1891, a participat la fuziunea dintre Edison General Electric şi Thomson-Houston Electric Company, realizând astfel General Electric, liderul pieţei de producţie a echipamentului electric. În 1898 a finanţat fondarea Companiei Federale de Oţel, iar în 1901 a participat la fuziunea dintre aceasta şi gigantul Carnegie Steel Company şi alte câteva companii producătoare de oţel, formând United States Steel Corporation, prima corporaţie de miliarde de dolari din lume. În 1902, Morgan a reunit mai multe companii producătoare de echipament agricol sub numele International Harvester Company.

    În acelaşi an, a organizat, cu mai puţin succes, International Mercantile Marine (IMM), o aglomerare a majorităţii liniilor de vapoare transatlantice, inclusiv White Star, compania care deţinea Titanic. În 1912, Morgan avea locuri rezervate pentru prima călătorie a Titanicului, dar a renunţat din cauza unei boli. J.P. Morgan este una dintre cele mai importante figuri ale capitalismului american, statut păstrat chiar şi după moartea lui din 1913.
     

  • Crucea Caraiman, în Cartea Recordurilor: Este cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan

     Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii.

    Crucea Caraiman este situată la altitudinea de 2.291 metri, conform Guinness World Record. Monumentul are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri.

    Cunoscut şi sub denumirea Crucea Eroilor, monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.

    Monumentul a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, se mai spune pe site-ul Guinness.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irakul vrea un “al treilea război mondial” împotriva “virusului” reprezentat de Al-Qaida

     Maliki se află de miercuri la Washington şi se va întâlni vineri cu preşedintele Barack Obama pentru a stimula cooperarea antiteroristă între cele două state.

    “Vrem un război internaţional împotriva terorismului”, a declarat liderul guvernului irakian în faţa publicului de la centrul de analiză Institute of Peace, numind Al-Qaida şi filialele sale un “virus” care aduce un “vânt rău” în toată regiunea.

    “Am avut două războaie mondiale; îl vrem pe al treilea împotriva celor care ne asasinează poporul şi care vor să curgă sânge”, a continuat Maliki, propunând ca Irakul să găzduiască o conferinţă internaţională împotriva terorismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celui mai mare cimitir de maşini din lume (GALERIE FOTO)

    Pasionaţii de maşini vechi, dar şi militarii de carieră, au transformat localitatea Chatillon din Belgia într-un loc de pelerinaj. Galeria foto vă arată cele mai interesante fotografii din cimitirul de maşini.

  • Oficial al Băncii Angliei: Pierderea de venituri provocată de bănci a fost la fel de rea ca un război mondial

    “Dacă avem noroc, costul crizei va fi plătit de copiii noştri, dar cred că este mai probabil că şi nepoţii noştri îl vor plăti”, a spus el, citat de The Telegraph. Haldane a mai spus că băncile trebuie să fie mai transparente cu privire la activele riscante din portofoliile lor, pentru a recâştiga încrederea investitorilor în sistemul bancar şi a reporni creditarea pentru afaceri, creând astfel o “trambulină” pentru recuperarea economică.

    Mai multe pe zf.ro