BusinessMagazin

Tag: rate

  • Decizie controversată pentru economia Europei: Banca Centrală Europeană se pregăteşte să stopeze, pentru moment, campania sa istorică de creştere a ratelor dobânzilor

    Banca Centrală Europeană urmează să menţină ratele dobânzilor la un nivel constant pentru prima dată în mai bine de un an, în contextul în care există tot mai multe dovezi că seria fără precedent de majorări contribuie la reducerea inflaţiei, raportează Bloomberg.

    După 10 majorări succesive, factorii de decizie vor lăsa joi rata dobânzii la depozite la 4%, potrivit tuturor celor 59 de analişti chestionaţi de Bloomberg.

    Pauza ar urma unei noi încetiniri a celor două principale indicatoare ale preţurilor din zona euro şi a unui context tot mai vitreg pentru economia celor 20 de naţiuni, care se confruntă cu riscul unei recesiuni în a doua jumătate a anului 2023, în condiţiile în care împrumuturile mai scumpe presează gospodăriile şi firmele.

    Potrivit oficialilor BCE, costurile de împrumut vor rămâne ridicate pentru o perioadă prelungită în scopul reducerii inflaţiei către obiectivul de 2%. În timp ce tot mai multe voci lansează avertismente cu privire la o nouă înăsprire monetară în cazul în care tensiunile din Orientul Mijlociu se vor răsfrânge asupra preţurilor la energie, unii analişti avertizează că ar putea fi nevoie de reduceri ale ratelor înainte de toamna anului viitor, aşa cum estimează acum pieţele.

    „Este aproape sigur că în urma şedinţei din 25-26 octombrie, Consiliul guvernatorilor BCE va lăsa neschimbată rata de depozit la 4%. În plus, este foarte posibil ca principalele sale rate de politică monetară să rămână în continuare în aşteptare până în prima jumătate a anului viitor”.

    Există şi alte aspecte de discutat. Cel mai presant factor este, probabil, portofoliul de obligaţiuni de 1.700 de miliarde de euro (1.800 de miliarde de dolari) al BCE – acumulat în timpul pandemiei pentru a stimula economia. Mai mulţi oficiali doresc să oprească reinvestirea titlurilor ajunse la scadenţă mai devreme decât era planificat, deşi aceştia ar trebui să depăşească temerile că o astfel de măsură ar putea zdruncina pieţele.

     

  • Care este ţara europeană ce va depăşi Japonia ca a treia economie ca mărime de pe glob, ajutată de scăderea yenului în raport cu euro şi dolarul

    Potrivit analiştilor, Germania va depăşi Japonia ca a treia economie a planetei, ajutată de scăderea yenului în raport cu dolarul şi euro, scrie Bloomberg.

    Cele mai recente proiecţii ale Fondului Monetar Internaţional estimează produsul intern brut al Germaniei la 4.430 de miliarde de dolari în acest an, faţă de 4.230 de miliarde de dolari pentru Japonia.

    Proiecţiile vin în condiţiile în care yenul se clatină aproape de pragul de 160 de unităţi per euro, rămânând la o mică distanţă de minimul ultimilor 33 de ani faţă de dolar, care a declanşat o a doua rundă de intervenţii valutare în octombrie anul trecut. Euro a atins ultima dată valoarea de 160 de yeni în august 2008.

    Slăbiciunea yenului a fost cauzată în mare parte de diferenţele fundamentale în politica monetară. Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană au majorat ratele dobânzilor de la minimele pandemice pentru a combate inflaţia, în timp ce Banca Japoniei a rămas în modul de stimulare, încercând să alimenteze creşterea preţurilor.

    În timp ce se aşteaptă ca Fed şi BCE să menţină ratele neschimbate în cadrul următoarelor şedinţe, aşteptările conform cărora costurile de împrumut vor rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat sunt de natură să menţină presiunea asupra yenului. BOJ se reuneşte săptămâna viitoare, pe fondul speculaţiilor privind o posibilă modificare a controlului pe care îl exercită asupra randamentelor obligaţiunilor, dar se aşteaptă ca încetarea ratei negative a dobânzii să nu aibă loc decât anul viitor.

    „Este adevărat că potenţialul de creştere al Japoniei a rămas cu mult în urmă”, a declarat marţi ministrul japonez al economiei, Yasutoshi Nishimura, întrebat despre proiecţiile FMI. „Am dori să recâştigăm terenul pierdut în ultimii 20 sau 30 de ani. Vrem să realizăm acest lucru prin măsuri ample şi bine elaborate”.

    De asemenea, cifrele FMI arată că germanii se simt probabil mult mai bine decât japonezii în ceea ce priveşte nivelul de trai. Produsul intern brut mediu pe persoană în Germania este estimat la 52.824 de dolari, faţă de 33.950 de dolari în Japonia.

  • Dobânzi mai mici? Poate la anul

    Inflaţia scade, dar nu în acelaşi ritm cu creşterea înregistrată anul trecut, dobânzile dau semnale că vor urma de asemenea o traiectorie descedentă, dar cel puţin pentru anul 2023, lucrurile nu se schimbă, cu o dobândă de politică monetară care va rămâne ancorată la nivelul de 7%, până în luna mai 2024, moment în care vor începe să se observe schimbări concrete sunt câteva din concluziile şi estimările lui Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România.

    Anul 2023 a fost pus sub semnul unei incertitudini accentuate, după ce anul trecut prespectivele privind o inflaţie mai mică, dobânzi mai mici, practic o revenire la un moment asemănător, cel puţin cu cel prepandemic, începea să pară departe de a deveni realitate.  Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit prin cele mai tulburi vremuri din ultimii 20 de ani.

    Pasionat de tehnologie şi de impactul digitalizării asupra industriei de banking, Zdenek Romanek a venit la cârma Raiffeisen Bank România cu experienţă în servicii financiare şi consultanţă de management. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

    Din poziţia pe care a dobândit-o în urmă cu un an, Zdenek Romanek observă că industria bancară trece prin schimbări semnificative, care are la bază mai mulţi factori precum digitalizarea accelerată, pandemia, evoluţiile din planul geopolitic, mediul de afaceri imprevizibil pe fondul inflaţiei ridicate şi crizei energetice. Cu toate acestea, el consideră că activitatea economică a dat dovadă de rezilienţă în ciuda acestor provocări.

    Pe de altă parte, CEO-ul Raiffeisen Bank a explicat că abia după ce inflaţia se va stabiliza sub nivelul de 10% şi îşi va consolida această tendinţă de scădere există posibilitatea de a se îmbunătăţi perspectiva în privinţa dobânzilor în anii următori, ceea ce ar putea însemna o revenire a creditelor ipotecare în planurile celor care solicită credite. „În contextul unei cereri mai scăzute în prima parte a anului, tendinţă vizibilă încă din ultimul semestru al anului trecut, se observă o uşoară creştere a volumelor de credite din piaţă, care s-au redresat uşor în trimestrul 2 al acestui an. Factorii economici, în principal, inflaţia ridicată, dar şi ratele de dobândă ale indicilor de referinţă din piaţă au avut un efect de încetinire a creditării, într-un context de nesiguranţă financiară. Clienţii au fost mai precauţi în decizia de a accesa un credit de consum în aceste condiţii. Noi ne dorim să venim în sprijinul lor şi oferta noastră de credite de consum include produse de creditare cu dobândă fixă care pot aduce un plus de siguranţă, împreună cu accesarea unei asigurări de viaţă şi şomaj, plus un discount la dobândă. Pe măsură ce vom observa o stabilizare economică şi o scădere a inflaţiei, putem vorbi şi despre o revenire graduală a creditării, posibil mai vizibilă în următorul an”, a explicat Zdenek Romanek.

    Carte de vizită

    1. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit în ultimii
    20 de ani;

    2. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA;

    3. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

    În prezent, printr-o analiză efectuată la modul general, fără a lua în calcul particularităţile clienţilor, considerând că nu mai există alte datorii, o persoană cu un salariu net de 6.000 lei ar putea accesa, teoretic un credit de minim 300.000 lei (60.000 euro), sumă care însă poate avea diferenţe semnificative de la caz la caz în funcţie de perioadă, tipul dobânzii alese şi alte condiţii particulare, a mai adăugat CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Deşi în perioada următoare este de aşteptat să vedem o tendinţă de scădere a dobânzilor în piaţă, la contractarea unui credit imobiliar clienţii trebuie să ştie că este vorba despre un termen de rambursare lung. Acest lucru înseamnă că pot traversa mai multe cicluri economice, în care se pot confrunta cu momente de creştere a dobânzilor. Recomandăm clienţilor noştri să ia în considerare variantele de creditare cu dobândă fixă o perioadă, să opteze pentru încheierea unei asigurări de viaţă asociate creditului, care le  asigură protecţie pe tot parcursul perioadei de creditare şi vine cu o dobândă mai atractivă pentru credit. Totodată, recomandăm să opteze pentru o locuinţă «verde», care presupune un cost redus – atât din perspectiva creditului, cât şi a întreţinerii locuinţei. Refinanţarea şi consolidarea creditelor existente este încă o variantă de optimizare a bugetului, care poate permite clientului să se califice la o sumă mai mare.”

    În ceea ce priveşte posibilitatea de scădere a dobânzilor, Zdenek Romanek este de părere că iniţierea unui nou ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către banca centrală rămâne un eveniment îndepărtat, având în vedere presiunile inflaţioniste încă foarte ridicate. „Astfel, ne aşteptăm ca BNR să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la nivelul curent de 7% abia în luna mai 2024, odată cu consolidarea perspectivelor ca rata anuală a inflaţiei să scadă sub acest nivel. Pe fondul surplusului amplu de lichiditate înregistrat în piaţa monetară şi al încheierii ciclului de creştere a ratei dobânzii de politică monetară, ratele dobânzilor din piaţa monetară (ROBOR) au înregistrat scăderi ample de la nivelurile maxime din octombrie anul trecut, tranzacţionându-se în prezent la niveluri semnificativ mai mici decât rata dobânzii de politică monetară de 7%. Reducerea ratelor dobânzii din piaţa monetară a determinat o scădere a ratelor dobânzii la depozitele noi ale companiilor (începând cu luna decembrie a anului trecut) şi ale populaţiei (începând cu luna ianuarie). De asemenea, ratele dobânzii la creditele noi acordate companiilor au scăzut şi ele începând cu luna decembrie datorită indexării lor la ratele dobânzii din piaţa monetară. Ratele dobânzii la creditele noi acordate populaţiei au înregistrat şi ele o scădere în cel de-al doilea trimestru al acestui an ca urmare a iniţiativelor unor bănci de a stimula cererea de credite.” Şeful Raiffeisen Bank a mai explicat că tendinţa de scădere a ratelor dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei ar trebui să se intensifice în 2024, odată cu reducerea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. „Evoluţia viitoare a ratei inflaţiei continuă să prezinte un grad ridicat de incertitudine, sugerând perspectiva unei politici monetare prudente şi limitând spaţiul pentru o reducere rapidă a ratelor de dobândă în trimestrele următoare. De asemenea, modul în care se va realiza procesul de consolidare fiscală rămâne un factor important pentru evoluţia viitoare a ratelor de dobândă atât prin impactul pe care îl va avea asupra primei de risc, cât şi asupra evoluţiei inflaţiei.” Pe segmentul de corporate, situaţia este puţin diferită. Zdenek Romanek consideră că această zonă va evolua bine din perspectiva creditării. „Vedem, în continuare, proiecte de investiţii care solicită finanţări de la bancă. Totuşi, ritmul mediu al creditării este în scădere faţă de anul 2022, oarecum normal, având în vedere încetinirea creşterii economice din 2023. Sunt câteva sectoare pe care le vedem ca motor de creştere: energie, în special prin proiectele de energie regenerabilă; construcţii şi infrastructură – inclusiv prin prisma PNRR, dar şi sectorul logistic.” De asemenea, toate proiectele cu componentă de sustenabilitate/ ESG vor avea prioritate la finanţare, există un apetit ridicat al băncilor în această zonă, a mai adăugat şeful băncii. „Totodată, mediul inflaţionist a pus şi pune, în continuare, presiune pe nevoile de finanţare a capitalului circulant al companiilor mai ales în zona companiilor mid-market. Aici programele de risk sharing atât cele publice (IMMINVEST), cât de exemplu şi cele pe supranaţionale (EIF – SMEI) contribuind în mod substanţial la susţinerea cash-flow-urilor acestor companii. De asemenea, suntem în discuţii foarte avansate pentru noi scheme de garantare (EIF – Invest EU), program ce sperăm că va fi disponibil chiar de la începutul anului viitor. Este vorba despre un program ce vine să susţină atât competitivitatea, cât şi sustenabilitatea companiilor, graţie celor două tipuri de garanţii oferite.” În ceea ce priveşte zona dobânzilor la depozite, atât inflaţia şi ratele de referinţă ale băncilor centrale, cât şi nevoia de lichiditate din piaţă joacă un rol important. „Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat traiectoria descendentă, ceea ce pune presiune pe scăderea dobânzilor, dar noi ne propunem să oferim dobânzi cât mai atractive, astfel încât clienţii noştri să poată economisi şi să-şi protejeze economiile deja acumulate. Dincolo de depozitele bancare, clienţii noştri au la dispoziţie şi alte instrumente care îi ajută, chiar mai bine, să-şi îndeplinească obiectivele pe termen lung.” Raiffeisen Bank era a treia cea mai profitabilă bancă din România la finalul primelor şase luni din 2023, după Banca Transilvania şi BCR, cu o creştere de 45% faţă de primul semestru al anului trecut, ajungând la 874 mil. lei. Din perspectiva activelor, Raiffeisen Bank a ajuns la 66,2 mld. lei la finalul lunii iunie 2023, înregistrând o creştere de 10% comparativ cu primele şase luni din 2022.   

  • Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu îşi mai pot permite să plătească ratele şi sunt nevoiţi să plece din oraş

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Ce spun cifrele: Cine a luat un credit ipotecar de 70.000 de euro pe 30 de ani legat de IRCC sau s-a mutat de la ROBOR la IRCC ar fi economisit peste 8.000 lei în ultimul an faţă de o persoană cu un credit ipotecar legat de ROBOR, conform unei simulări a BRD. În cazul unei simulări a Raiffeisen suma economisită era de 6.000 lei

    ♦ După ce în octombrie 2022 ratele creditelor ipotecarelor în lei legate de ROBOR erau cu 70-80% mai mari faţă de octombrie 2021, în 2023, odată ce inflaţia a început să se mai tempereze treptat, nivelul dobânzilor s-a stabilizat, iar în cazul creditelor ipotecare legate la ROBOR, ratele fie şi-au domolit creşterea, fie au scăzut uşor ♦ Indicele IRCC pentru creditele noi, care se arată mai predictibil decât ROBOR, marchează un avans de 40% faţă de anul trecut, dar nivelul ratelor la creditele ipotecare legate de IRCC este la un nivel mai mic faţă de ratele creditelor legate de ROBOR pentru un credit ipotecar de aceeaşi valoare şi maturitate.

    Românii care au un credit ipotecar de echivalentul a circa 70.000 euro (350.0000 lei), pe o perioadă de 30 de ani, legat de IRCC au rămas cu 8.400 de lei în buzunar în ultimul an faţă de cei cu un ipotecar cu aceeaşi valoare şi maturitate, dar legat de ROBOR, conform calculelor ZF pe baza unor simulări transmise de BRD pe un caz ipotetic.

    Concret, dacă la 31 iulie 2022 diferenţa între rata la un credit ipotecar legat de ROBOR şi rata la un credit ipotecar legat de IRCC pentru suma de 350.000 lei (echivalentul a 70.000 euro), care nu include şi avansul de cel puţin 15%, pe o perioadă de 30 de ani, era de aproape 1.283 lei, la 31 iulie 2023 diferenţa dintre rate era de 120 de lei, conform simulării BRD.

    Această evoluţie vine în condiţiile în care pentru simularea BRD rata legată de ROBOR din 31 iulie 2023 ar fi fost mai mică decât cea din 31 iulie 2022 (nivelul ratei pentru acelaşi credit ipotecar, în aceeaşi lună a anului 2023 era 2.796 lei, iar cea legată de IRCC este de 2.676.) În aceste condiţii, media sumei economisite pe un an de persoană cu credit ipotecar legat de IRCC ar fi de circa 8.300 lei. Calculul sumei economisite de românii cu credite ipotecare legate de IRCC a luat în considerare ratele de la acelaşi moment atât pentru indicele ROBOR, cât şi pentru IRCC, respectiv 31 iulie din anul 2022, şi, ulterior, din 2023, şi se face diferenţa dintre valorile ratelor pentru ROBOR şi IRCC din 2023 şi 2022, ajungându-se la o diferenţă de 1.283 lei pentru iulie 2022 şi o diferenţă de 120 lei între ratele celor doi indici pentru iulie 2023. Făcând media şi anualizând rezultatul pentru 12 luni în final reiese că suma economisită pentru exemplul creditului ipotecar de 70.000 euro, pe o perioadă de 30 de ani este de circa 8.400 lei, pe baza simulării ratelor transmisă de BRD la solicitarea ZF.

    Astfel, persoana cu ipotecar legat de ROBOR a plătit în ultimul an cu circa 8.400 de lei mai mult decât persoana cu ipotecar legat de IRCC, conform simulărilor BRD. Pe de altă parte, potrivit simulării transmise anterior de Raiffeisen Bank, suma economisită în acel caz era de 6.000 lei. Fiecare bancă are criteriile şi marja proprie pe care o aplică, iar ratele diferă semnificativă atunci când se iau în calcul şi bonitatea clientului, istoricul şi alte aspecte.

    De-a lungul ultimelor luni, creşterea ratelor creditelor ipotecare legate de ROBOR la trei luni s-a mai domolit sau chiar s-au înregistrat scăderi, după explozia din a doua parte a anului 2022, în timp ce ratele la ipotecarele legate de IRCC creşteau în iulie cu viteză mai mare, de circa 40%. Însă, rata nominală la ipotecarele legate de ROBOR este în continuare mai mare decât rata la ipotecarele legate de IRCC.

    Ratele creditelor ipotecare legate de ROBOR la 3 luni, indicele în funcţie de care se calculau dobânzile variabile la creditele populaţiei în lei contractate înainte de luna mai 2019, au scăzut pe simularea BRD pentru cazul analizat, în timp ce indicele IRCC rămâne la fel de predictibil cu un nivel care plasează ratele pentru acelaşi credit la un nivel mai mic, potrivit simulării transmise de reprezentanţii BRD pentru ZF.

    Potrivit simulării BRD, pentru un credit ipotecar de 350.000 lei (70.000 euro), pe o perioadă de 30 de ani, rata lunară la finalul lunii iulie 2023 era de 2.796 lei, compusă din nivelul ROBOR la 3 luni de 6,42% şi marja băncii de 2,50%, ceea ce înseamnă o dobândă totală de 8,92%. Comparativ, la finalul lunii iulie 2022, rata lunară pentru acelaşi credit ipotecar era de 3.194 lei, în condiţiile unui ROBOR la 3 luni de 7,97%, în timp ce marja băncii a rămas la fel de 2,50%, rezultând într-o dobândă totală de 10,47%%. Astfel, diferenţa dintre rata pentru acest exemplu de credit ipotecar este de circa 398 lei, însemnând o scădere de 12,5% în ultimul an.

    În ceea ce priveşte indicele IRCC, noul indice folosit pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, rata lunară pentru aceeaşi sumă de 350.000 lei, pe aceeaşi perioadă de 30 de ani era la finalul lunii iulie 2023 de 2.676 lei, în condiţiile unui IRCC de 5,94% şi aceeaşi marjă a băncii de 2,50%, însemnând o dobândă totală de 8,44%. Faţă de luna iulie a anului trecut, ritmul de creştere a ratei este de 40%, în condiţiile în care la finalul lunii iulie 2022 rata lunară pentru acelaşi credit ipotecar era de 1.911 lei, compus dintr-un IRCC de 2,65% şi marja băncii de 2,50%, însemnând o dobândă totală de 5,15%.

    Simularea BRD a fost efectuată în baza solicitării ZF. Calculul este pur ipotetic având în vedere că nu se mai pot acorda credite pentru persoane fizice legate de ROBOR începând cu luna mai a anului 2019, fiind vorba doar de credite retail în sold, sau de credite corporate legate de acest indice. Simularea nu are legătură cu oferta BRD, nici calculul DAE şi nici în rată nu sunt incluse eventualele alte costuri asociate unui credit ipotecar, au explicat reprezentanţii BRD pentru ZF.

    În luna octombrie a anului trecut, ZF a analizat evoluţia ratelor unui credit ipotecare pe trei scenarii, respectiv suma de 200.000 lei pe o perioadă de 30 de ani, suma de 250.000 lei pe o perioadă de 30 de ani şi suma de 300.000 lei pe o perioadă de 30 de ani în funcţie atât de ROBOR, cât şi de IRCC. Odată cu creşterile consistente ale dobânzilor, ratele creditelor ipotecare ajunsese să fie mai mari cu 70-80% în cazul creditelor ipotecare legate de ROBOR şi cu 30-40% mai mari în cazul IRCC.

    De aceea, în acel moment băncile au venit cu posibilitatea ca românii să se mute de la ROBOR la IRCC, promovând în acelaşi timp siguranţa contractării unui credit ipotecar cu dobândă fixă. Deşi dobânda fixă este o soluţie temporară pentru români din cauza ofertelor pe care le au băncile relativ limitate de a oferi dobânzi fixe clienţilor cu câteva excepţii, acum trendul este mai mult ca niciodată pentru zona dobânzilor fixe.

    IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, rămâne până la finalul lui 2023 sub 6%, valoarea indicată de BNR pentru trimestrul al patrulea (T4) din 2023 fiind de 5,96% (calculat pe baza datelor din T2/2023), comparabilă cu IRCC pentru T3, care a fost de 5,94%.†

    Pe de altă parte, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, rămâne peste valoarea IRCC, începând luna octombrie tot la 6,40%, nivel la care a staţionat toată luna septembrie şi jumătate din luna august.

    ► IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, rămâne până la finalul lui 2023 sub 6%, valoarea indicată de BNR pentru trimestrul al patrulea (T4) din 2023 fiind de 5,96% (calculat pe baza datelor din T2/2023).

    ► Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, rămâne peste valoarea IRCC, începând luna octombrie tot la 6,40%, nivel la care a staţionat toată luna septembrie şi jumătate din luna august.


     

     

  • Planurile Franţei de vaccinare împotriva gripei aviare riscă să creeze panică în rândul iubitorilor de foie gras

    Franţa va începe să vaccineze milioane de raţe pentru a aduce sub control focarele de gripă aviară în unul dintre cei mai mari exportatori de carne de pasăre din lume, chiar dacă decizia îi sperie pe unii dintre clienţii săi importanţi, scrie Bloomberg. Industria franceză a cărnii de raţă, faimoasă pentru delicatesa foie gras, este printre cele mai grav afectate.

  • Situaţie incredibilă într-una dintre cele mai mari capitale europene. Oamenii nu îşi mai permit să plătească împrumuturile şi au inceput să îşi părăsesc locuinţe

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Inflaţia din Spania continuă să urce, fenomen care susţine creşterea ratelor BCE pentru mai mult timp

    Inflaţia din Spania a accelerat pentru a doua lună consecutiv, demonstrând presiunile persistente asupra preţurilor pe care Banca Centrală Europeană încearcă să le elimine prin înăsprirea pe termen lung a ratelor dobânzilor, scrie Bloomberg.

    Datele din septembrie, de 3,2%, s-au datorat costurilor energiei electrice şi combustibilului, a anunţat joi institutul naţional de statistică. Comparativ cu 2,4% în luna precedentă, această cifră este la mică distanţă de estimarea mediană de 3,3% dintr-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor.

    Previziunile actuale ale Bloomberg Economics sugerează că un alt salt la 3,6% este aşteptat pentru luna octombrie, iar Banca Spaniei preconizează o înăsprire a inflaţiei şi în 2024.

    O măsură a presiunilor subiacente care exclude costurile energiei şi ale alimentelor proaspete a scăzut mai mult decât se anticipa, la 5,8%.

    BCE a majorat costurile de împrumut pentru a zecea oară – o mişcare pe care economiştii şi investitorii o consideră a fi ultima majorare în cadrul unei campanii fără precedent pentru a readuce inflaţia la 2%.

    Unii factori de decizie sunt de acord: Potrivit guvernatorului Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, creşterea preţurilor ar trebui să revină la această ţintă dacă ratele sunt menţinute la nivelurile actuale pentru o perioadă prelungită. Alţii, cum ar fi Robert Holzmann din Austria, avertizează că şocurile, cum ar fi atingerea preţului de 100 de dolari pe baril la petrol, ar putea justifica încă o înăsprire monetară suplimentară.

  • S-a ajuns la capăt: Ratele mult prea mari şi inflaţia care nu dă înapoi îi trimit pe londonezi afară din propriul oraş. Oamenii nu îşi mai permit să plătească împrumuturile pentru locuinţe şi pleacă

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Turcia majorează ratele dobânzilor pentru a patra oară din luna iunie: Banca centrală creşte costurile de împrumut la 30%, ca parte a eforturilor de combatere a inflaţiei ridicate

    Turcia a majorat costurile de împrumut pentru a patra oară din iunie, în timp ce ţara îşi intensifică campania de combatere a inflaţiei, care se apropie de 60%, scrie Financial Times.

    Banca centrală a majorat joi rata repo de referinţă pe o săptămână cu 5 puncte procentuale, până la 30%, egalând estimările economiştilor într-un sondaj FactSet.

    Majorarea ratei vine la doar câteva săptămâni după ce preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a îmbrăţişat public „politica monetară strictă” a autorităţilor bancare.

    Noua echipă de management economic numită de Erdoğan după realegerea sa în luna mai a primit sarcina de a combate criza inflaţionistă de lungă durată din Turcia, luând, de asemenea, o serie de alte măsuri pentru a atrage înapoi investitorii străini care au fugit în ultimii ani.

    Banca centrală a declarat joi că este pregătită să ia noi măsuri agresive privind ratele dobânzilor, în condiţiile în care rata anuală de creştere a preţurilor de consum a înregistrat 59% în august.

    „Înăsprirea monetară va fi întărită în continuare atât cât este necesar, în timp util şi gradual, până când se va obţine o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor inflaţiei”, a declarat joi banca centrală.

    Factorii de decizie monetară au avertizat că cererea internă, care a fost alimentată de ofertele publice preelectorale şi de graba consumatorilor de a-şi face provizii de bunuri înainte de noile scumpiri, împreună cu creşterea preţurilor la petrol, „reprezintă o serie suplimentară de riscuri de creştere a inflaţiei”.

    Investitorii şi economiştii spun că marile creşteri ale costurilor de împrumut, majorările de taxe, permiterea unei deprecieri puternice a monedei şi paşii spre desfacerea unui sistem de 125 de miliarde de dolari care protejează deponenţii împotriva scăderii lirei pe cheltuiala guvernului au reprezentat momente cheie în scopul îndreptării situaţiei. Un plan economic pe termen mediu publicat în această lună, care prevedea că inflaţia va ajunge la 65% până la sfârşitul anului, a fost, de asemenea, primit în mare parte cu optimist de către autorităţile bancare.