BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • ANCHETĂ AP: Traficanţii de materii radioactive din Republica Moldova caută clienţi terorişti. “Poţi fabrica o bombă nucleară, care ar fi perfectă pentru ISIS”

    Valentin Grosu, un traficant reţinut anul acesta, a cerut 2,5 milioane de euro de la un client, oferindu-i în schimb suficient cesiu radioactiv pentru a contamina câteva străzi.

    “Poţi fabrica o bombă nucleară, care ar fi perfectă pentru (gruparea teroristă) Stat Islamic”, a afirmat traficantul. “Dacă ai legătură cu ei, afacerea va merge bine”, a continuat acesta.

    Dar traficanul nu era sigur că clientul său este real şi avea dreptate să fie îngrijorat. Clientul era un informator şi a fost nevoie de circa 20 de întâlniri pentru a-l convinge pe Grosu că este un reprezentant autentic al grupării Stat Islamic. În final, cei doi au făcut un schimb de bani contra o mostră de material radioactiv, într-o operaţiune în urma căreia Grosu a ajuns în închisoare.

    Acest caz, care nu a fost dezvăluit anterior, este una din cel puţin patru tentative dejucate în ultimii cinci ani, în care reţele criminale cu presupuse conexiuni ruse au încercat să vândă materiale radioactive extremiştilor prin Republica Moldova, potrivit investigaţiei realizate de AP.

    O altă anchetă a dus la dejucarea unei tentative de a vinde uraniu îmbogăţit pentru fabricarea bombelor unui cumpărător real din Orientul Mijlociu. Potrivit interceptărilor şi declaraţiilor anchetatorilor, un intermediar a făcut în mod repetat afirmaţii pline de ură la adresa Statelor Unite, în timp ce încerca să obţină materialul esenţial şi planuri pentru fabricarea unei bombe atomice, destinate unui cumpărător din Orientul Mijlociu.

    Înregistrările audio, video, fotografiile, documentele şi interogatoriile analizate de AP au arătat că traficanţii caută în mod special clienţi care sunt inamici ai Occidentului. Acest fapt confirmă temerile că bandele de crimă organizată încearcă să se alieze cu grupări precum Statul Islamic şi al-Qaida, care intenţionează să folosească arme de distrugere în masă.

    Operaţiunile menţionate au reprezentat un parteneriat între FBI şi un mic grup de anchetatori moldoveni, dar succesele lor au fost umbrite de alte neajunsuri: liderii grupărilor criminale au scăpat, cei arestaţi au evitat pedepse lungi cu închisoare, revenind în unele cazuri la traficul de materiale radioactive.

    Din motive strategice, în majoritatea operaţiunilor, arestările au fost efectuate după obţinerea unor mostre de materiale nucleare, nu a unor cantităţi mari. Acest lucru înseamnă că, dacă traficanţii aveau acces la întreaga cantitate de material propusă spre vânzare, aceasta a rămas în mâinile lor.

     

  • INCIDENTE la Neptun, unde are loc şedinţa guvernelor României şi Republicii Moldova: Peste 300 de persoane cer unirea: ”Vrem Unire”, ”Trecem Prutul”, ”Basarabia e România”

    Oamenii s-au adunat în jurul orei 12.00 în staţiunea Neptun, în faţa clădirii unde are loc şedinţa comună a celor două guverne, ei având steaguri şi pancarte cu mesaje precum ”Vrem Unire”, ”Trecem Prutul”, ”Basarabia e România”, ”Politică externă comună” şi ”DNA, treci Prutul”.

    De asemenea, manifestanţii au scandat ”Unire”, ”Basarabia e România” şi ”Trăiască, trăiască, să-nflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”.

    La un moment dat, oamenii au forţat cordonul de jandarmi, pentru a ajunge mai aproape de clădirea unde se desfăşoară şedinţa comună a guvernelor.

    Mitingul este organizat de Platforma Unionistă ”Acţiunea 2012”, oamenii spunând că au venit să transmită reprezentanţilor guvernelor României şi Republicii Moldova că ar trebui să fie stabilit un calendar pentru unirea celor două state.

    Iulia Modiga, reprezentanta Platformei Unioniste, a declarat că pentru unificare trebuie făcuţi mai mulţi paşi, între care interconectarea energetică, o bancă naţională comună – Banca Naţională a României să preia şi operaţiunile din Republica Moldova -, dar şi o politică externă şi internă comune.

    Ea mai spus că o delegaţie a unioniştilor urmează să fie primită de către oficialităţi în Centrul Internaţional de Conferinţe Neptun, unde se desfăşoară şedinţa comună a guvernelor.

    La ora transmiterii acestei ştiri, şedinţa comună a Guvernelor României şi Republicii Moldova este în desfăşurare.

    Reuniunea celor două guverne a fost decisă cu prilejul vizitei premierului Victor Ponta la Chişinău, în 27 august, când au fost stabilite priorităţile pentru agenda bilaterală în următoarele luni şi a fost semnat cel de-al 4-lea Protocol Adiţional la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro.

    Membrii celor două guverne vor stabili în şedinţa de la Neptun noile proiecte ce vor fi finanţate în baza acestui acord. O atenţie specială va fi acordată continuării proiectelor de infrastructură în domeniul energetic, pentru asigurarea interconectării sistemelor naţionale electrice şi de gaze naturale, precum şi în domeniul transporturilor, prin proiectarea şi realizarea unor noi poduri peste Prut. De asemenea, va fi exprimat interesul reciproc pentru posibila participare a unor companii din România la viitoare privatizări în diverse sectoare economice din Republica Moldova.

    Alte proiecte pregătite pentru a fi analizate în cadrul şedinţei vizează domenii ale agriculturii şi protecţiei mediului, dar şi sprijin în dezvoltarea domeniului sănătăţii, prin extinderea serviciului de intervenţie de urgenţe în Republica Moldova.

  • PROTEST de amploare, în Republica Moldova: Zeci de mii de oameni cer demisia preşedintelui şi a Guvernului

    Manifestanţii s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, la apelul Platformei Dreptate şi Adevăr (DA).

    Organizatorii susţin că vor continua protestele până când revendicările vor fi îndeplinite.

    Duminica trecută, aproximativ 30.000 de oameni au participat la un miting similar. Manifestanţii au cerut demisia preşedintelui Nicolae Timofti şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

     

  • Şeful poliţiei moldovene, reţinut trei ore la Moscova pe motiv că seamănă cu un infractor

    Gheorghe Cavcaliuc, care călătorea spre Minsk, împreună cu ministrul moldovean de Interne, Oleg Balan, a fost reţinut de poliţia rusă pe aeroportul Domodedovo, din Moscova, relatează site-ul Unimedia.info.

    Cavcaliuc a fost reţinut iniţial pe motiv că ar exista anumite probleme cu paşaportul său. Ulterior, grănicerii ruşi şi-ar fi motivat decizia prin faptul că acesta ar semăna cu o persoană dată în urmărire internaţională.

    După trei ore a fost eliberat, iar agenţii Serviciului rus de Securitate (FSB) au prezentat scuze pentru confuzie, a declarat Cavcaliuc pentru Publika TV.

    La rândul său, ministrul moldovean al Afacerilor Interne, Oleg Balan, a declarat pentru Unimedia că este vorba despre o neînţelegere.

    “Actualmente suntem împreună cu delegaţia la Aeroport. Mergem la Minsk. Este vorba despre o neînţelegere, ne vom clarifica. Nimeni nu este reţinut. Vom veni cu o declaraţie oficială dacă va fi necesar”, a precizat Balan.

    Oficialii au luat apoi avionul către capitala Belarusului, unde urmau să participe la reuniunea ordinară a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Interne ai statelor membre CSI.

  • Nicolae Timofti l-a desemnat pe Valeriu Streleţ să formeze un nou Guvern moldovean

    Streleţ a fost însărcinat să formeze un Cabinet şi să prezinte un program de guvernare în Parlament în următoarele 15 zile, a declarat şeful statului moldovean.

    Însă Parlamentul urmează să se pronunţe în legătură cu noul Guvern pe 31 iulie.

    Candidatura lui Streleţ a fost convenită de către partidele din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE3, la putere) şi prezentată preşedintelui luni după-amiază.

    Streleţ, în vârstă de 45 de ani, este cofondator şi deputat al PLDM. El conduce grupul parlamentar al formaţiunii începând din septembrie 2014.

    Coaliţia la putere a încercat să ajungă la un acord asupra unei candidaturi, după ce Chiril Gaburici a demisionat din funcţia de premier pe 12 iunie.

    “Consider că el (Streleţ) va îndeplini această datorie importantă în stat, mai ales în condiţiile dificile în care ne aflăm cu toţii. Sper că îşi va forma o echipă bună”, a declarat Timofti, citat de Unimedia.

    Timofti a subliniat că ţara se confruntă cu o serie de probleme a căror soluţionare este urgentă şi necesară. “Eu cred că politicienii noştri au înţeles multe lucruri, şi anume că trebuie să fim uniţi ca să ieşim cu bine din aceste probleme cu care ne confruntăm”, a spus el.

    Streleţ a prezentat priorităţile asupra cărora Cabinetul pe care-l va forma se va axa, în cazul în care va primi vorul de învestire.

    El a anunţat că începând de marţi demarează consultări cu privire la programul de guvernare şi componenţa noului Cabinet.

    “Principalele priorităţi ţin de restabilirea (relaţiilor) cu partenerii de dezvoltare, să restabilim un acord cu FMI. Alt aspect va viza cooperarea cu partenerii europeni în vederea unei activităţi eficiente a misiunii europene în justiţie, stabilită prin Acordul Alianţei, vital necesară pentru a reseta o serie de instituţii care trebuie să fie independente şi funcţionale”, a declarat Streleţ, citat de Unimedia.

    Sectorul financiar-bancar se va bucura, de asemenea, de o atenţie deosebită, a anunţat el. “Urmează să fie investigată megrafrauda din acest sector şi recuperarea resurselor care au fost extrase din sectorul bancar”, a spus el adăugând că “alt bloc de probleme sunt cele sociale, şi anume preţurile la energia electrică, la gaze”.

    “Am acceptat (nominalizarea) pentru că sunt om de partid. Sunt în politică din 1993 şi în Parlament din 2009. Ştiu ce înseamnă rolul partidului şi încrederea din partea colegilor. Am acceptat votul colegilor mei pentru a exercita pe viitor această muncă deloc simplă în condiţiile actuale”, a spus candidatul la funcţia de premier.

    El nu a spus însă care sunt candidaţii PLDM la fotoliile de miniştri, dar a declarat că numele acestora vor fi anunţate “în curând”. “Există un principiu al acceptării prin consens a tuturor candidaţilor pentru Cabinetul de miniştri”, a spus el, adăugând că va “trata cu respect delegările partidelor”.

     

  • Eurodeputat lituanian: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia ar trebui să creeze un batalion comun

    “Înainte de a adera la NATO, noi am intensificat cooperarea regională şi am creat batalioane comune: a existat un batalion format din militari lituanieni şi polonezi, altul format din militari lituanieni, letoni şi estoni”, a declarat Landsbergis pentru postul Ziniu Radijas.

    “Cred că şi Ucraina, R.Moldova şi Georgia ar putea coopera în acest mod, demonstrând că pot privi mai departe de interesele naţionale”, a adăugat Gabrielius Landsbergis.

    Eurodeputatul lituanian, membru al Partidului Popular European (centru-dreapta), i-a prezentat ideea ministrului ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin.

  • Maia Sandu, propusă pentru funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova

    Anunţul privind propunerea candidaturii Maiei Sandu a fost făcut de Marian Lupu, liderul Partidului Democrat (PDM).

    Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal din Republica Moldova au semnat joi acordul pentru formarea unei noi coaliţii – Alianţa pentru Integrare Europeană 3.

    Liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a anunţat miercuri seara că s-a ajuns la un acord asupra candidaturii la funcţia de prim-ministru, iar numele urma să fie anunţat joi.

    Liderii celor trei partide proeuropene din Republica Moldova (Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Partidul Liberal-Democrat) au anunţat marţi seara că au parafat acordul de formare a unei noi coaliţii de guvernare, urmând ca PLDM să desemneze premierul, iar PD preşedintele Parlamentului.

    Guvernul moldovean, susţinut în Parlament de comunişti, este condus, interimar, de Natalia Gherman, după ce premierul Chiril Gaburici şi-a anunţat demisia pe 12 iunie, pe fondul unei anchete privind presupusa falsificare a unei diplome de studii.

  • Republica Moldova şi Ucraina agravează criza din Transnistria, afirmă Tiraspolul

    “Trebuie să spun că activităţile autorităţilor moldovene şi ucrainene, din păcate, continuă să agraveze criza din Transnistria”, a afirmat Nina Ştanski marţi.

    “Anul acesta, comerţul cu Republica Moldova a scăzut cu 24%”, a precizat ea. “Exporturile Transnistriei în această perioadă au scăzut cu 75 de milioane de dolari. Scăderea importurilor a fost de 170 de milioane de dolari. Companiile transnistrene implicate în activităţi economice externe se confruntă cu grave probleme logistice, fiind forţate să îşi reorienteze comerţul de la rutele tradiţionale la cele care nu sunt avantajoase din punct de vedere economic“, a mai spus ea.

    “Retorica partenerilor noştri moldoveni devine din ce în ce mai combativă, neprietenoasă şi ostilă. Ei continuă să deschidă dosare penale, al căror număr creşte săptămânal. Proceduri penale sunt lansate nu numai împotriva oficialilor, ci şi contra oamenilor de afaceri implicaţi în comerţul cu ţările vecine”, a subliniat Ştanski.

    La rândul său, Bogojevici a afirmat că urmăreşte evoluţia situaţiei şi a dat asigurări că înţelege preocupările Transnistriei

    El a adăugat că a fost rugat să le transmită părţilor implicate în procesul de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean un mesaj din partea preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul sârb de Externe Iviţa Dacici, potrivit căruia Serbia, în calitate de stat care deţine preşedinţia OSCE, susţine continuarea dialogului în încercarea de a găsi o soluţie politică, singura soluţie corectă pentru orice conflict.

  • Peste 1,8 milioane de moldoveni sunt aşteptaţi să voteze în turul doi al alegerilor locale

    Turul doi al alegerilor locale se desfăşoară în 457 de localităţi din Republica Moldova, fiind deschise 1.420 de birouri electorale, unde sunt aşteptaţi la vot “1.843.000 de alegători”, potrivit preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan. În total au fost tipărite 1.933.832 de buletine, aproape de şapte ori mai puţine decât în primul tur.

    Secţiile de vot s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Primele rezultate sunt aşteptate în jurul orei 21.30, iar datele privind rata de participare vor fi prezentate la ora 22.00.

    Scrutinul se desfăşoară şi în capitala Chişinău, unde se înfruntă candidatul Partidului Liberal, primarul în exerciţiu Dorin Chirtoacă, şi candidatul Partidului Socialiştilor, fostul premier Zinaida Greceanîi.

    Dorin Chirtoacă a câştigat primul tur al alegerilor locale, din 14 iunie, cu 37,52% din voturi, devansând-o pe Zinaida Greceanîi, care a obţinut 35,68%.

    Presa internaţională comentează că Republica Moldova alege între Europa şi Rusia în scrutinul local. Agenţia de ştiri Associated Press scrie că alegerile de duminică sunt considerate un test, dacă fosta republică sovietică se va apropia de Uniunea Europeană sau va opta pentru relaţiile cu Rusia.

  • NATO susţine consolidarea sistemului militar al Moldovei

    “Am luat decizii importante pentru susţinerea ţărilor partenere”, a afirmat Stoltenberg după reuniune.

    “Am susţinut cu toţii un plan pentru crearea unei capacităţi de apărare pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze instituţiile de securitate şi sistemul de apărare”, a precizat secretarul general NATO.

    “De asemenea, sperăm să finalizăm cât mai rapid un plan pentru oferirea de susţinere Irakului”, a subliniat secretarul general NATO.

    Miniştrii Apărării ai ţărilor membre NATO au aprobat, miercuri, suplimentarea personalului forţei de reacţie rapidă şi componenţa centrelor de comandă care vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia şi în ţările baltice, a declarat Jens Stoltenberg. “Reuniunea desfăşurată astăzi confirmă că suntem uniţi în reacţia faţă de provocările cu care ne confruntăm”, a precizat Stoltenberg.

    “Am stabilit măsuri suplimentare pentru a adapta Alianţa la un mediu de securitate aflat în schimbare şi care comportă provocări mai mari. În primul rând, am decis consolidarea forţei şi capabilităţilor Forţei de reacţie a NATO”, a explicat Stoltenberg, precizând că efectivele vor fi de 40.000 de militari.

    “Am finalizat forma şi componenţa celor şase minicartiere militare pe care le construim în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Vor avea câte 40 de membri şi vor juca roluri-cheie în acţiuni de pregătire, în exerciţii militare şi în organizarea posibilelor suplimentări de trupe”, a precizat secretarul general NATO.

    Alianţa Nord-Atlantică a anuntat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiintarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.