Tag: qatar

  • O familie a cumpărat o casă cu 41 de milioane de dolari. Aici vor locui doar servitorii – GALERIE FOTO

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    GALERIE FOTO

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • O familie a cumpărat o casă cu 41 de milioane de dolari. Aici vor locui doar servitorii – GALERIE FOTO

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    GALERIE FOTO

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • La prima vedere, e o femeie obişnuită, însă cheltuie 1 miliard de dolari pe an. Ce se ascunde în spatele persoanei discrete

    O cheamă Sheikha al Massaya este una dintre cele mai puternice femei din lume în domeniul în care activează. Anual, are pe mână un miliard de dolari pe care îi investeşte în numele bogatului emirat arab Qatar-ului, a doua tară din lume ca PIB pe cap de locuitor.

    Sheikha al Massaya refuză să vorbească în general despre meseria ei, fiind o persoană extrem de discretă. A făcut o excepţie într-un intreviu acordat recent CNN. 

    La prima vedere, e o femeie obişnuită, însă cheltuie 1 miliard de dolari pe an. Ce se ascunde în spatele persoanei discrete

  • SURPRIZA anului în fotbalul din România! Un puternic om de afaceri din Qatar vine să preia un club de tradiţie: “O să avem o mare surpriză!”

    Potrivit oficialului Voluntariului, un puternic om de afaceri din Qatar este pregătit să se înscrie în licitaţie, iar dacă o va face va avea şanse uriaşe de a câştiga şi de a obţine brandul Rapid.

    Vedeţi continuarea pe Prosport.ro

  • Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Ultimatumul ţărilor arabe dat Qatarului reprezintă o încălcare a “dreptului internaţional”

    Patru ţări arabe care boicotează Qatarul pentru presupusa susţinere a terorismului au formulat vineri o serie de solicitări adresate Administraţiei de la Doha, cerând inclusiv închiderea unei baze militare turce din ţară, oprirea televiziunii Al Jazeera, sistarea legăturilor cu Iranul şi predarea tuturor teroriştilor.

    Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, ministerul de Externe de la Doha, a declarat că solicitările formulate de patru state arabe pentru anularea sancţiunilor nu sunt nici rezonabile şi nici realizabile.

    “Aprobăm şi apreciem atitudinea Qatarului în ceea ce priveşte lista de 13 solicitări”, a declarat Erdogan, care a adăugat că lista “contravine dreptului internaţional întrucât nu este permisă atacarea ori intervenţia asupra suveranităţii unei ţări”, informează agenţia de ştiri Reuters.

    Liderul de la Ankara a mai declarat că apelurile ca Ankara să închidă baza militară pe care o are în Qatar denotă “lipsă de respect faţă de Turcia”.

    Guvernul de la Ankara, cel mai puternic aliat din regiune al autorităţilor de la Doha, a trimis în Qatar aproximativ o sută de avioane cu provizii de la începutul crizei din zona Golfului. Mai mult, Turcia a adoptat legislaţia necesară pentru suplimentarea efectivelor militare desfăşurate la baza turcă din Qatar.

    Erdogan a mai declarat că s-a oferit să stabilească o bază militară şi în Arabia Saudită, însă n-a primit niciodată un răspuns clar în această privinţă.

     

  • Emiratele Arabe Unite: Qatarul ar putea fi izolat diplomatic pe termen lung dacă NU acceptă solicitările statelor arabe

    “Am decis că în cazul în care nu se înregistrează vreun progres, Qatarul va fi izolat de vecini”, a declarat Anwar Gargash.

    Avertismentul a venit la doar câteva ore după ce autorităţile de la Doha au dezvăluit lista de 13 condiţii puse de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egipt.

    Oficialul din Emirate a precizat că refuzul îndeplinirii acestor solicitări nu va conduce la o escaladare a tensiunilor şi a insistat că ţarile arabe nu urmăresc “schimbarea regimului din Qatar, ci o schimbare a comportamentului”.

    Patru ţări arabe care boicotează Qatarul pentru presupusa susţinere a terorismului au formulat vineri o serie de solicitări adresate Administraţiei de la Doha, cerând inclusiv închiderea unei baze militare turce din ţară, oprirea televiziunii Al Jazeera, sistarea legăturilor cu Iranul şi predarea tuturor teroriştilor
    .
    Lista a fost semnată de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Bahrein.

    Cele patru state arabe au acordat Qatarului un termen de 10 zile pentru a lua aceste măsuri. Lista cu cereri a fost predată autorităţilor de la Doha de către Kuweit, ţară care s-a oferit să medieze disputa.

    La 5 iunie, Arabia Saudită, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Yemen şi Libia au decis să înceteze legăturile diplomatice cu Qatarul, acuzând acest stat de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor reţele teroriste precum Stat Islamic şi Al-Qaida.

    Decizia a fost însoţită de o blocadă economică, închiderea frontierelor terestre şi maritime între aceste ţări şi Qatar, precum şi cu interdicţii de survol pentru companiile aeriene din Qatar şi restricţii de călătorie pentru cetăţenii qatarioţi.

     

  • Ce înseamnă izolarea Qatarului pentru restul lumii şi ce urmează?

    Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Yemenul şi Libia au rupt legăturile diplomatice cu Qatar, la începutul săptămânii trecute, acuzând autorităţile de la Doha de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor reţele teroriste precum Stat Islamic şi Al-Qaida. Retragerea diplomatică a fost declanşată de Bahrein şi a fost urmată de restul statelor din golf; decizia a fost luată ”pentru a proteja securitatea naţională în faţa pericolelor reprezentate de terorism şi extremism“.

    Ca urmare, Arabia Saudită şi-a închis graniţele şi a blocat legăturile pe uscat, aeriene şi pe mare cu peninsula învecinată. Alături de Emiratele Arabe Unite şi Bahrein, saudiţii au stabilit un termen de două săptămâni pentru ca vizitatorii şi rezidenţii din Qatar să părăsească teritoriul. Totodată, cele şase ţări arabe au închis spaţiul aerian pentru compania Qatar Airways. Banca centrală a Arabiei Saudite a sfătuit şi alte bănci din regat să nu mai facă comerţ cu instituţii din Qatar, lucru care ar putea avea implicaţii majore asupra economiei statului vecin.

    Decizia, una fără precedent, este văzută drept o separare majoră între ţările puternice din golf, care sunt, de asemenea, aliaţi apropiaţi ai Statelor Unite. Statele arabe şi-au manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de regimul din Iran, dar Arabia Saudită a mers un pas mai departe, acuzând Qatarul de ”colaborare cu grupări teroriste susţinute de Iran“, în regiunea estică Qatif şi în Bahrein.

    Ca răspuns, Qatarul a acuzat că se confruntă cu o campanie de minciuni şi născociri care au drept scop să impună o tutelă asupra statului. ”Campania de incitare bazată pe minciuni a atins nivelul născocirilor pure“, a transmis ministerul de externe de la Doha, care a precizat că, în calitate de membru al Consiliului de Cooperare al Golfului, Qatarul respectă suveranitatea altor state şi nu intervine în treburile lor interne.

    Aşa cum era de aşteptat, preţul petrolului a crescut în primele ore de după anunţul privind izolarea Qatarului, cotaţiile futures ale ţiţeiului crescând cu 1,6% pe piaţa de la New York, conform Bloomberg.

    Analiştii se aşteaptă ca decizia diplomatică să afecteze tot sistemul de aprovizionare dinspre Orientul Mijlociu, practic de la statele care fac parte din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol. Bloomberg arată că toate aceste ţări folosesc strâmtoarea Hormuz, prin intermediul căreia Departamentul de Energie al SUA estimează că trece aproximativ 30% din cantitatea de petrol exportat. Preţul petrolului ar putea fi afectat pe termen lung de această criză, în condiţiile în care Qatarul este unul dintre principalii producători şi exportatori de petrol din cadrul OPEC.

    Reacţiile externe nu au întârziat să apară: în Turcia, oficiali din partea Partidului AK, aflat la guvernare, dar şi din partea opoziţiei au declarat că parlamentul turc va trece o serie de schimbări legislative cu scopul de a putea trimite mai multe trupe către baza militară turcă din Qatar.

    Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu are niciun amestec în ceea ce priveşte decizia mai multor ţări arabe de a rupe relaţiile diplomatice cu Qatarul. ”Este o problemă care ţine de relaţiile bilaterale între ţările respective. Nu ne amestecăm în astfel de decizii, deşi suntem suspectaţi că ne-am afla în spatele oricărei revoluţii din lume. Dar vă asigur că nu este adevărat“, a declarat Lavrov.

    O altă reacţie importantă a venit din partea preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, care i-a cerut regelui Salman al Arabiei Saudite să îndemne la unitate în golf. ”Mesajul său a fost că avem nevoie de unitate în regiune pentru a combate ideologia extremistă şi finanţarea terorismului“, a spus un oficial de la Casa Albă agenţiei de presă Reuters. Anterior, Trump a subliniat că iniţiativa Arabiei Saudite de a izola Qatarul ar putea marca ”începutul sfârşitului ororii terorismului“. ”Pe durata vizitei mele recente în Orientul Mijlociu, am transmis că nu mai trebuie finanţată ideologia radicală. Liderii de stat au arătat cu degetul spre Qatar. Mă bucur să văd că vizita din Arabia Saudită, cu regele şi reprezentanţii a 50 de ţări, are efecte pozitive. Au spus că vor avea o abordare fermă în ceea ce priveşte finanţarea extremismului, iar toate trimiterile indicau Qatarul. Poate că acest moment va însemna începutul sfârşitului pentru oroarea terorismului“, a scris Donald Trump pe contul său de Twitter. Preşedintele american a lăsat de înţeles că decizia celor şase ţări arabe este justificată, deşi Qatarul este un aliat al Statelor Unite şi găzduieşte o bază militară americană.

    Efectele s-au văzut imediat şi la bursă: indicele QE, referinţa bursei de la Doha, a scăzut cu 7,3% ca urmare a anunţului. Toate cele 44 de companii listate pe bursa qatareză au încheiat şedinţa de tranzacţionare la mijlocul săptămânii trecute în teritoriu negativ.

    Statul arab are însă rezerve: fondul suveran al Qatarului, cel mai mare investitor de pe piaţa de capital locală, are active de 335 de miliarde dolari, aflându-se astfel pe locul al nouălea în lume. Fondul are în portofoliu pachete importante de acţiuni în companii mari precum Volkswagen (17%), Glencore (9%) sau Barclays (6,3%). Mai mult, Qatarul are o populaţie de 2,2 milioane de locuitori şi un PIB de 165 miliarde dolari, cetăţenii acestui stat fiind astfel printre cei mai bogaţi ai lumii.

    CE URMEAZĂ?

    Dincolo de motivele expuse la începutul săptămânii trecute, la baza rupturii între statele din Golful Persic stă însă modul în care fiecare a interpretat evenimentele din timpul Primăverii Arabe.

    În contrast cu acţiunile statelor vecine, Qatar a susţinut în mod activ schimbările de regim din lumea arabă. Cei de la Doha au mobilizat bani şi resurse mediatice în favoarea mai multor actori precum Frăţia Musulmană din Egipt, Hamas din Fâşia Gaza sau partidul Ennahda din Tunisia. De cealaltă parte, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită au încercat să limiteze accesul Qatarului în respectivele zone.

    Pare astfel un conflict ce va continua să producă efecte; singurul mod prin care acestea vor rămâne la nivel diplomatic şi economic, fără a escalada, este de a aduce toate părţile implicate la aceeaşi masă. Cine are însă forţa de a organiza o astfel de negociere?

  • Recep Tayyip Erdogan despre ţările care au încetat legăturile diplomatice cu Doha: Izolarea Qatarului este inumană, asemenea unui pedepse cu moartea

    La 5 iunie, Arabia Saudită, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Yemen şi Libia au decis să înceteze legăturile diplomatice cu Qatarul, acuzând acest stat de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor reţele teroriste precum Stat Islamic şi Al-Qaida.

    Decizia a fost însoţită de o blocadă economică, închiderea frontierelor terestre şi maritime între unele dintre aceste ţări şi Qatar, precum şi cu interdicţii de survol pentru companiile aeriene din Qatar şi restricţii de călătorie pentru cetăţenii qatarezi.

    “O greşeală foarte gravă se face în Qatar, izolarea unei naţiuni este inumană şi împotriva valorilor islamice. Este ca şi cum o pedeapsă cu moartea a fost decisă pentru Qatar, este inacceptabil. Qatarul a arătat o poziţie decisivă faţă de organizaţia teroristă Stat Islamic, alături de Turcia. Persecutarea Qatarului prin campanii de denigrare nu are niciun scop”, a declarat Erdogan, într-un discurs susţinut în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E ireversibil! Trimite TRUPELE în Qatar. Cum îl SFIDEAZĂ Erdogan pe Trump, în SCANDALUL diplomatic din Golf

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a aprobat desfăşurarea unor trupe turce în Qatar, semnalând astfel susţinerea statului din Golful Persic în faţa riscului izolării faţă de alte state arabe în urma acuzaţiilor că ar susţine terorismul, informează Reuters.
     
     
     
  • Una dintre cele mai mari companii aeriene din lume rămâne fără licenţe pentru angajaţi în urma scandalului din Golf

    Într-o declaraţie citată de BBC, Autoritatea Generală de Aviaţie Civilă din Arabia Saudită spune că licenţele acordate angajaţilor Qatar Airways vor fi retrase.  Arabia Saudită suspendase deja zborurile din şi spre Qatar în cursul zilei de luni. Qatar Airways este deţinută în întregime de guvernul qatarez. Potrivit ZF, Qatarul a devenit ţara-gazdă pentru 2.000 de români, majoritatea angajaţi în construcţii, transport aerian şi servicii.
     
    Arabia Saudită şi alte câteva ţări au tăiat legăturile cu Qatar, acuzând guvernul de susţinerea terorismului în regiunea Golfului. Criza din Qatar fine în contextul în care de câţiva ani, în Doha se observă, la fel ca în alte oraşe bogate din regiune, că  încearcă să îşi diversifice economia pentru a beneficia de oportunităţile aduse de turism şi comerţul internaţional. Analiştii internaţionali observă cum qatarezii, la fel ca vecinii lor din Golf, înţeleg puterea şi potenţialul aviaţiei pentru a oferi o industrie stabilă pe termen lung în regiune, dovadă în acest sens fiind şi extinderea operatorului naţional, care ajunge în prezent în 150 de destinaţii, pe şase continente. Strategia companiei aeriene qatareze, deţinută în proporţii egale de guvern şi acţionari privaţi, de a ajunge în România face parte din avântul său de a bifa pieţe din întreaga lume. Dacă în 2011 ei au început zborurile de pe Otopeni cu o aeronavă care zbura de patru ori pe săptămână de la Doha la Budapesta prin Henri Coandă, din august 2016 qatarezii operează două rute zilnice de pe aeroportul din Bucureşti. 
     
    Preţul pentru acestea porneşte de la 730 de euro. Tot ca parte a dorinţei de a transforma Doha într-o destinaţie turistică mondială, Qatar Airways, împreună cu Autoritatea Qatareză de Turism au anunţat o nouă schemă pentru viza de tranzit, care permite pasagerilor cu escale de mai mult de cinci ore pe aeroportul Hamad International să solicite o viză suplimentară de tranzit gratuită. 
     
    Pariul pe aviaţie al operatorilor din Golf este unul important, în contextul în care  huburile de aviaţie nu mai sunt doar un loc de unde să iei o conexiune spre o altă destinaţie, ci devin motoare economice globale. Spre exemplu, în 2014, aeroportul din Dubai a întrecut aeroportul Heathrow şi a avut pentru prima dată în istorie cel mai mare număr de pasageri internaţionali, transportaţi de pe aeroportul Dubai International: 70 de milioane, în timp ce Heathrow a avut 68 de milioane. Anul trecut, aeroportul Hamad a fost tranzitat de 30,9 milioane de pasageri.