Tag: productie

  • Bursă. OMV Petrom finalizează achiziţia participaţiei de 50% într-unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria şi pregăteşte investiţii de 200 mil. euro până în 2027

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cel mai mare producător integrat de energie din Europa de sud-est, a finalizat achiziţia participaţiei de 50% în proiectul fotovoltaic Gabare, dezvoltat de Enery în Bulgaria.

    Anunţată în iunie 2025, tranzacţia marchează un pas important în extinderea regională a companiei şi în consolidarea portofoliului acesteia de energie regenerabilă, scriu reprezentanţii OMV Petrom într-un raport publicat la Bursă.

    „Situat în Gabare, regiunea Byala Slatina, proiectul are o capacitate estimată de 400 MW având o producţie anuală de electricitate estimată la 0,6 TWh, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria. Acesta va fi echipat cu sisteme tracker pentru maximizarea producţiei de electricitate”, reiese din comunicat.

    Ca parte a cadrului investiţional, OMV Petrom şi compania de proiect vor semna un contract de tip PPA pe termen lung, prin care OMV Petrom va achiziţiona 50% din producţia viitoare a parcului solar. În plus, partenerii iau în considerare dezvoltarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, cu o capacitate de până la 600 MWh, pentru a susţine flexibilitatea şi stabilitatea reţelei.

    „Ne extindem prezenţa regională şi contribuim la tranziţia energetică prin investiţii în proiecte solare de anvergură. Parteneriatul cu Enery reflectă angajamentul nostru pentru un viitor sustenabil”, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de gaze şi energie.

    Prin acest parteneriat, OMV Petrom intenţionează să investească împreună cu Enery aproximativ 200 milioane de euro până în 2027, inclusiv prin finanţare externă. Decizia finală de investiţie este planificată să fie luată în T1/2026, iar începerea operaţiunilor comerciale este estimată pentru 2027.

    OMV Petrom operează o reţea de 93 de staţii de alimentare în Bulgaria, iar din 2024, compania comercializează gaze naturale clienţilor non-casnici din Bulgaria prin filiala sa locală.

    Societatea a înregistrat un profit net de 2,08 mld. lei în S1/2025, în scă­dere cu 21% faţă de aceeaşi pe­rioadă de anul trecut. Acţiunile SNP sunt pe plus cu 20% în ultimul an, la o capitalizare de 54 mld. lei.

     

  • O veste bună pentru economia românească: Gigantul american P&G a deschis o nouă linie de producţie la una dintre fabricile de la Urlaţi. „Am pus România pe harta globală a companiei”

    Grupul american Procter & Gamble, unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum din lume, a deschis o nouă linie de producţie la una dintre fabricile de la Urlaţi. Unitatea realizează acum şi perle parfumate Lenor.

    La Urlaţi, în judeţul Prahova, gigantul are două fabrici – una de produse pentru îngrijirea părului şi una care realizează capsule de detergent Ariel PODs. Acum, în aceasta din urmă, se vor produce şi perle parfumate Lenor.

    „Am marcat recent cea de-a 30-a aniversare de la începerea operaţiunilor P&G în România, în 1994. Am investit constant în ţară şi putem spune că am pus România pe harta globală a companiei “, a declarat Radu Maftei, senior vice president & managing director, Procter & Gamble South East Europe.

    El nu înaintează cifre privind această investiţie, însă datele publice consultate de ZF arată că firma Detergenţi SA, cea care operează producţia P&G în România, a primit recent o majorare de capital de 90 de milioane de lei.

    Compania a închis anul trecut cu afaceri de 327 mil. lei, plus 16%, şi cu aproape 550 de salariaţi, arată datele publice.

    Pe lângă această firmă, americanii mai au local şi alte două companii – Procter & Gamble Marketing România (cu afaceri de 278,7 mil. lei, plus 11%) şi Procter & Gamble Distribution (2,6 mld. lei, plus 6%).

    De altfel, pe lângă fabrici, grupul are în România sediul general şi centrul regional de servicii din Bucureşti şi centrul logistic din Timişoara. În total sunt 1.400 de salariaţi în toate operaţiunile.

    În ceea ce priveşte producţia, gigantul american a inaugurat în 2021 o a doua fabrică în România, la Urlaţi, în judeţul Prahova, unde produce capsule de detergent (pods). Investiţia în acest proiect a fost de peste 50 mil. euro, din care 6 mil. euro ajutor de stat, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Tot la Urlaţi, lângă noua fabrică, se află o altă unitate de producţie a P&G, inaugurată în 2010, aici realizându-se produse pentru îngrijirea părului. Acest proiect a presupus atunci o investiţie greenfield de circa 100 mil. euro.

    „Produsele fabricate în Urlaţi ajung în multe ţări europene, consolidând astfel rolul României ca centru de producţie pentru P&G şi adăugând, în acelaşi timp, valoare economiei locale”, spun oficialii grupului ce are în portofoliu branduri preecum Always, Ariel, Fairy, Gilette, Head & Shoulders, Pampers, Lenor sau Oral-B.

    Din datele ZF, perle parfumate Lenor care se vor realiza la Urlaţi de acum înainte se mai produc doar într-o singură altă fabrică din Europa, mai exact din Marea Britanie.

  • Începutul sfârşitului siderurgiei româneşti? ArcelorMittal, cel mai mare producător european de oţel, închide definitiv fabrica de la Hunedoara. Aproape 500 de oameni rămân fără locuri de muncă

    ArcelorMittal, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria mondială de siderurgie, anunţă închiderea „definitivă” a fabricii din Hunedoara, a transmis vineri compania, într-un comunicat.

    „Această decizie dificilă vine după o perioadă prelungită de condiţii de piaţă foarte grele, determinate de preţuri foarte mari la energia electrică şi de presiunea tot mai mare din partea importurilor la preţuri mici din afara UE. Drept urmare, ArcelorMittal Hunedoara nu mai este capabilă să concureze eficient pe pieţele interne, europene şi internaţionale şi a ajuns într-o situaţie în care nu mai poate absorbi pierderi financiare suplimentare”, au arătat reprezentanţii companiei.

    La începutul lunii septembrie, compania anunţase oprirea producţiei pe termen nelimitat, după cum a scris anterior ZF.

    „În ciuda măsurilor luate pentru a consolida afacerea, amploarea problemelor cu care se confruntă ArcelorMittal Hunedoara s-a dovedit insurmontabilă. Ne-am angajat să ne sprijinim angajaţii în această tranziţie”.

    ArcelorMittal Hunedoara are aproximativ 500 de angajaţi, iar compania arată că unii dintre aceştia vor rămâne angajaţi până la desfiinţarea efectivă a companiei. Totodată, lucrătorii disponibilizaţi ar urma să primească salarii compensatorii.

  • China aruncă mănuşa. Beijingul a dat ordin giganţilor chinezi să tripleze producţia de chip-uri ca să depăşească Statele Unite

    China se pregăteşte să dea o lovitură majoră în competiţia globală pentru inteligenţa artificială. Producătorii de semiconductori chinezi îşi propun să tripleze producţia de procesoare AI până anul viitor, alimentaţi de cererea uriaşă a companiilor locale precum DeepSeek, care urmăresc să prindă din urmă rivalii occidentali, informează Financial Times.

    Una dintre noile fabrici dedicate exclusiv procesoarelor AI dezvoltate de Huawei ar putea începe producţia chiar la finalul acestui an, iar alte două sunt programate să fie operaţionale în 2026, potrivit unor surse apropiate planurilor.

    Deşi unităţile par gândite în special pentru a sprijini Huawei, proprietarii reali ai acestor fabrici rămân neclarificaţi. Oficial, gigantul chinez a negat că ar avea în plan să-şi construiască propriile linii de producţie, fără a oferi detalii suplimentare.

    Surse din industrie estimează că, odată ce aceste trei fabrici vor funcţiona la capacitate maximă, ele ar putea depăşi producţia actuală de cipuri AI a Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), cea mai importantă companie de profil din China.

    Mai mult, SMIC intenţionează să îşi dubleze capacitatea de producţie pentru cipurile de 7 nanometri în 2026, cele mai avansate procesoare fabricate la scară largă în prezent în China. Huawei este deja principalul client pentru această linie.

    Această expansiune ar putea deschide noi oportunităţi pentru jucătorii mai mici din piaţa chineză, precum Cambricon, MetaX şi Biren, care ar urma să beneficieze de o alocare mai mare de cipuri SMIC. Situaţia vine în contextul lăsat liber de Nvidia, după ce Washingtonul a interzis exporturile către Beijing ale celor mai performante procesoare AI.

    „Problema capacităţii interne va fi rezolvată foarte curând, mai ales cu toate noile linii care intră în producţie anul viitor”, a declarat un executiv al unui producător chinez de semiconductori.

    În paralel, companiile chineze accelerează şi dezvoltarea noii generaţii de cipuri AI, compatibile cu standardul promovat de DeepSeek, startup-ul care domină scena AI locală. Recent, DeepSeek a anunţat că modelele sale utilizează deja formatul de date FP8, pregătit pentru următoarea generaţie de cipuri interne, fără a preciza însă furnizorul.

    Impactul a fost imediat: acţiunile companiilor chineze listate pe bursă, precum Cambricon şi SMIC, au crescut semnificativ după această veste.

  • România şi-a păstrat poziţia în primii zece producători europeni de bere. Fabricile locale contribuie cu 5% din producţia europeană

    România s-a clasat anul trecut pe locul nouă în topul celor mai mari producători de bere de la nivel european, arată datele Eurostat citate de Asociaţia Berarii României, care subliniază că ţările blocului comunitar au produs aproape 35 de miliarde de litri de bere.

    „În ansamblu, evoluţia pieţei la nivel european a fost în linie cu cea românească anul trecut: un avans foarte mic – sub 1%, într-un context de taxare agresiv care se manifestă de câţiva ani şi care a afectat câteva pieţe cheie, mai ales România“, arată reprezentanţii Berarii României.

    În 2024, vânzările producătorilor de bere s-au situat anul trecut la 15 milioane de hectolitri, la acelaşi nivel cu cel din anul anterior, după trei ani de scăderi succesive, arată datele asociaţiei ai cărei membri reprezintă 90% din piaţa locală de profil.

    Cu această producţie, România reprezintă 5% din producţia de la nivel european, conform datelor Eurostat. Pe primul loc în ceea ce priveşte producţia de bere pe continent stă Germania, care a produs 7,2 miliarde de litri, nivel care reprezintă peste 22% din producţia europeană. Pe de altă parte, Olanda este principalul exportator, urmat de Germania şi Belgia. În topul importatorilor sunt Franţa, Italia şi Spania, conform Eurostat. 

  • Multinaţionalele şi impactul tarifelor vamale: 30% iau în calcul majorarea preţurilor şi 16% relocarea producţiei sau orientarea către alte pieţe

    O treime dintre companiile multinaţionale (34%) consideră că tarifele comerciale suplimentare sau barierele netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activităţii lor, în timp ce 57% estimează un impact moderat. Pentru a diminua efectele acestor măsuri, aproape 30% ar creşte preţurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producţiei sau orientarea exporturilor către alte pieţe, notează studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey.

    Potrivit acestuia, monitorizarea tarifelor şi a reacţiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naţionale, în circumscripţii aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

    Studiul evaluează impactul a cinci teme fiscale majore asupra activităţii multinaţionalelor: transparenţa şi raportarea (pe primul loc, la fel ca în 2024), digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, studiul fiind realizat înainte de simplificarea cerinţelor de raportare din UE prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internaţională – impozitul minim pe cifra de afaceri, Pilonul II din reforma OCDE – şi implicaţiile fiscale asociate forţei de muncă.

    Aspectele legate de transparenţă şi raportare continuă să preocupe companiile multinaţionale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanţii la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor creşte cerinţele de transparenţă a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligaţiile aferente raportării publice ţară cu ţară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) şi criteriile de sustenabilitate.

    Raportat la digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanţi spun că autorităţile naţionale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 – o administraţie modernă şi digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabili şi autoritatea fiscală, economie de timp şi de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se aşteaptă la creşterea costurilor şi a complexităţii procedurilor de raportare.

    Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri faţă de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se aşteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

    Ca urmare a evoluţiilor din reforma fiscală internaţională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanţii la studiu se aşteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creştere marginală a taxelor din această cauză.

    Din perspectiva forţei de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanţă continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru autorităţile naţionale. În acest caz, cei mai mulţi participanţi au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi preţurile de transfer şi riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar şi taxele pe muncă ( 69%) şi contribuţiile sociale (58%).

    „La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă şi incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicţii, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

    El subliniază că modificarea în regim de urgenţă a cerinţelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunţate sau impuse de SUA mai multor ţări şi contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internaţională. La acestea se adaugă şi anunţul UE potrivit căruia finanţarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care îşi desfăşoară activitatea şi vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puţin 100 de milioane de euro.

    „Această incertitudine se manifestă şi asupra companiilor multinaţionale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaţionale în direcţia asigurării coerenţei şi predictibilităţii reglementărilor în domeniul fiscal”, concluzionează Dan Bădin.

    Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediţie, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanţilor departamentelor de taxe şi al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internaţional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanţi ai companiilor din 28 de ţări.


     

     

  • Încă un sector pune umărul la deficitul comercial record. Cum a ajuns industria de încălţăminte, o industrie cu tradiţie în România, de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adânceşte an de an?

    ♦ În perioada 2015-2024, importurile de pantofi, sandale şi alte încălţări s-au triplat, pe când exporturile au scăzut cu 20%  România a fost multă vreme „pantofarul“ Europei. În ultima vreme însă, pe măsură ce piaţa a devenit „prea scumpă“, iar fabricile s-au închis, ţara şi-a pierdut acest statut.

    „România nu mai este unul dintre marii producători de încălţăminte ai lumii. Multe fabrici s-au închis în ultimii ani. Iar cele care mai funcţionează o fac la alţi parametri. Tocmai de aceea, aleg să im­porte materia primă din Turcia şi din Asia, unde e mai ieftină. Înainte, o cumpărau de la noi sau de la alţi producători locali. Acum, preferă furnizorii externi“, spune Olguţa I., acţionar într-o fabrică de tocuri şi alte accesorii pentru pantofi.

    Afirmaţiile antreprenoarei sunt con­firmate şi de cifre. Industria de încălţă­minte, o industrie cu tradiţie în România, a ajuns de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adânceşte an de an. În 2024, spre exemplu, România a exportat pantofi, sandale şi alte bunuri de gen în valoare de 875 mil. dolari. Importul de produse  de acest fel s-a apropiat de 1,1 mld. dolari.

     

    De la excedent la deficit

    Mai îngrijorătoare decât cifrele în sine însă e evoluţia. Exporturile au scăzut cu 7% – primul an de declin de după 2020 –, în timp ce importurile continuă să crească (5,2%), fiind pe trend ascendent de mai bine de zece ani, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor din raportul World Footwear, care studiază an de an situaţia din piaţa de încălţăminte.

    „În 2024, România a importat încălţă­minte de 1,1 mld. dolari, sumă ce a depăşit valoarea exporturilor, care a coborât la

    875 mil. dolari. Aşadar, este vizibilă o adâncire a deficitului comercial după mulţi ani în care ţara a fost pe excedent“, arată analiştii World Footwear.

    În perioada 2015-2024, importurile de pantofi, sandale şi alte încălţări s-au triplat, pe când exporturile au scăzut cu 20%. Iar deficitul nu va scădea, ci se va adânci.

    „România importă în special din Polonia, China şi Germania, în timp ce principala piaţă de export rămâne Italia. Estimările sunt că piaţa internă va ajunge la 2 mld. dolari în 2025, pe măsură ce venitu­rile disponibile cresc, la fel şi cererea pentru produse de calitate şi totodată sustenabile. Extinderea unor jucători online în România contribuie la această evoluţie“, mai spun analiştii World Footwear.

    Doar că acest consum intern în creştere nu va fi acoperit de producţie locală, ci de importuri. De altfel, România mai produce 11 milioane de perechi de pantofi şi „consumă“ 57 de milioane. Totodată, este interesant de observat că exportă dublu decât produce, semn că piaţa este văzută ca un centru de import şi distribuţie către alte ţări. Spre exemplu, unii jucători pot aduce în România pantofii realizaţi în China sau Polonia, iar mai departe îi pot trimite pe alte pieţe. Deja există retaileri mari care văd ţara ca un centru de acest gen.

    O asemenea abordare marchează însă o schimbare de direcţie. România a fost multă vreme „pantofarul“ Europei. În ulti­ma vreme însă, pe măsură ce piaţa a devenit „prea scumpă“, iar fabricile s-au închis, ţara şi-a pierdut acest statut. Spre exemplu, în urmă cu un deceniu producătorii români de încălţăminte ţineau în spate 1% din exporturile mondiale de pantofi, piaţa locală fiind al 14-lea exportator al lumii. Astăzi, acele cifre mai sunt doar o amintire.

    „Nu ştiu dacă ăsta e un semnal de alarmă sau e pur şi simplu o constatare obiectivă. Pe măsură ce salariile cresc într-o anumită ţară, industria uşoară va migra spre ţări cu salarii mai mici, cu manoperă mai ieftină. E o consecinţă firească. Noi mai avem câţiva parteneri din România, dar nu pe încălţăminte, ci pe marochinărie“, spu­nea recent Dan Pavel, fondatorul retaile­rului de încălţăminte Benvenuti, unul din­tre cei mai importanţi actori din domeniu.

    România e prea scumpă pentru retaileri, dar în realitate, salariile din sector sunt sub media pe economie cu mult. În mai 2025, în acest domeniu, câştigul mediu net a fost de 3.876 de lei, versus 5.508 lei la nivel naţional.

     

    Există vreo soluţie?

    Totuşi, această schimbare de paradigmă face ca încă un sector să îşi pună umărul la deficitul comercial record al României. Deficitul comercial a crescut în 2024 cu 15,3%, la 33,3 miliarde euro, după ce exporturile au scăzut cu 0,4%, la 92 miliarde euro, iar importurile au urcat cu 3,3%, la 126 miliarde euro, arată datele INS publicate luni.

    Analiştii World Footwear spun că e posibil ca Europa – sau anumite ţări din Europa – să beneficieze de pe urma războiului comercial iniţiat de Donald Trump. Dat fiind că marile ţări producătoare de încălţăminte din Asia trebuie să plătească tarife de 19-25%, iar în cazul Braziliei – al nume mare din domeniu – procentul e chiar mai mare, Europa, cu al ei 15% se situează în avantaj.

    Aşadar, unii retaileri s-ar putea reorienta către alte pieţe pentru producţie, cum ar fi cele de pe Bătrânul Continent. Momentan însă, aceasta e doar o idee.

    Şi în timpul pandemiei, dar şi după, s-a discutat masiv despre nearshoring – mutarea producţiei mai aproape de locul de consum. Efectele acestui fenomen se lasă însă aşteptate. Cel puţin în România.

  • Intersport, un grup cu venituri de 14 mld. euro şi cel mai mare retailer de articole sportive din Germania, vrea să mute producţia în China, în mijlocul unui război comercial care i-a făcut pe giganţi precum Nike sau Adidas să plece din această ţară

    Una dintre cele mai mari companii de retail de articole sportive din lume ia în considerare mutarea producţiei în China, tocmai în momentul în care branduri precum Nike şi Adidas îşi mută producţia din această ţară, ca răspuns la tarifele impuse de SUA, scrie FT.

    Noul director executiv al Intersport International, Tom Foley, a declarat pentru Financial Times că grupul ia în calcul aprovizionarea unei proporţii mai mari din bunurile sale sub marcă proprie – care au generat venituri de aproximativ 1,4 miliarde de euro anul trecut – din China.

    Aceste deliberări au loc în contextul în care brandurile sportive americane îşi mută producţia din China către alte ţări asiatice, unde tarifele vamale sunt mai mici. Activitatea de producţie din China s-a contractat pentru a patra lună consecutivă în iulie.

    Această tendinţă de mutare din China, a adăugat Foley, „ar putea pune presiune pe capacităţile de producţie din pieţele care, în mod normal, nu ar fi fost supuse unei asemenea cereri”.

    Intersport – care operează 5.500 de magazine în 42 de ţări – este o cooperativă cu sediul în Elveţia, deţinută şi administrată de organizaţii naţionale. Este deosebit de prezentă în Europa şi este cel mai mare retailer de articole sportive din Germania.

    Grupul, care a generat venituri de 14 miliarde de euro anul trecut, vinde atât produse sub marcă proprie, cât şi produse fabricate de branduri precum Nike şi Adidas. Compania nu îşi dezvăluie profiturile.

    În prezent, se confruntă cu o competiţie crescută pentru spaţii de producţie în ţări precum Vietnam şi Bangladesh, chiar dacă în China încă mai există capacitate de producţie neutilizată.

     

  • Răzvan Popescu, Romgaz: Explorăm activ oportunităţi în zona de M&A. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic

    ♦ Completarea lanţului valoric cu active care pot aduce valoare adăugată producţiei de gaze sau intrarea pe segmente noi de piaţă sunt principalele obiective de business pentru Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România ♦ Operaţional, ţinta este clară, un declin de cel mult 2,5% al producţiei de gaze onshore pentru următorii cinci ani  Finalul de an ar putea aduce o decizie finală privind preluarea Azomureş.

    Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, îşi va anunţa rezultatele pentru primul semestru pe 14 august, dar între timp compania a publicat rezultatele operaţionale care pot da un flavour privind cifrele care urmează să fie anunţate.

    Unul dintre cei mai importanţi indicatori este producţia de gaze, parametru care aproape a stagnat în primele şase luni, o evoluţie bună având în vedere maturitatea zăcămintelor exploatate de Romgaz.

    „Producţia de gaze naturale realizată în primele şase luni ale anului 2025 a fost de 2.485,6 mil. mc, ceea ce reprezintă un declin de numai 0,05% în raport cu producţia înregistrată în semestrul I al anului 2024“, spune Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz.

    Spre comparaţie, OMV Petrom, celălalt mare producător de gaze naturale, a avut un declin al producţiei de aproape 6% în primul semestru al anului. Mai departe, cantităţile de gaze naturale vândute de Romgaz în semestrul I/2025 au fost de 26.531 GWh, acestea fiind cu 12,92% mai mari comparativ cu cantităţile aferente perioadei similare a anului 2024. 

    Cu rezultate stabile operaţional, businessul Romgaz trebuie să facă faţă volatilităţii pronunţate din mediul în care activează, mai ales având în vedere investiţiile majore pe care compania le are în derulare. Este vorba despre proiectul Neptun Deep, o investiţie de 4 miliarde de euro pe care Romgaz o împarte în mod egal cu OMV Petrom, centrala de la Iernut, dar şi proiecte de investiţii pentru menţinerea producţiei de gaze pe uscat.

    „Considerăm că a doua parte a anului va rămâne marcată de volatilitate pe plan internaţional, având în vedere factori pre­cum: tarifele vamale, conflictul pre­lungit din Ucraina, cât şi instabilitatea industriei europene – elemente cu care economia României este puternic interconectată. În aceste condiţii, principala noastră provo­care este să menţinem un echilibru între investiţiile majore necesare pentru dezvol­tarea companiei pe termen lung, care se desfăşoară într-un climat de volatilitate, şi responsabilitatea noastră de a garanta securitatea energetică a României la momentul actual“, spune Răzvan Popescu.

    Pe lângă provocările pe termen scurt, pentru Romgaz sa adaugă şi conformarea cu Net-Zero Industry Act (NZIA), care impune companiei una dintre cele mai mari cote de injectare de CO₂ din UE, respectiv 4,12 milioane tone anual (8,24% din total) până în 2030.

    „Deşi susţinem obiectivele de decarbonare, lipsa unor clarificări privind fezabilitatea economică, mecanismele de finanţare şi regimul sancţiunilor generează incertitudini semnificative. Aceste aspecte pot avea un impact semnificativ asupra performanţei noastre financiare şi operaţionale.“

     

    Urmează o nouă emisiune de obligaţiuni?

    Pentru finanţarea proiectelor în derulare, mai ales a Neptun Deep, acolo unde producţia este estimată să înceapă în 2027, cu o extracţie de 8 miliarde de metri cubi pe an, anul trecut Romgaz a lansat o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro, un succes istoric. Interesul finanţatorilor a demonstrat viabilitatea Neptun Deep şi a fost un vot de încredere pentru manage­mementul companiei. Este cazul pentru o nouă mişcare de acest tip?

    „Momentul unei astfel de operaţiuni trebuie ales cu maximă atenţie. Piaţa obligaţiunilor este în continuare volatilă, iar costul de îndatorare rămâne o pro­vo­care în contextul ratelor ridicate ale do­bân­zilor. Aceste aspecte influenţează direct atractivitatea unei emisiuni de obligaţiuni, motiv pentru care suntem prudenţi în evaluarea oportunităţii“, spune Popescu.

    În opinia lui însă, există semnale pozitive din partea pieţelor financiare, care indică o posibilă intrare într-o fază de stabilizare. În măsura în care dobânzile au revenit pe o traiectorie descendentă, iar cererea pentru instrumente de datorie emise de companii solide continuă să crească, condiţiile ar putea deveni mai favorabile pentru o astfel de operaţiune în perioada următoare, completează şeful Romgaz. „Trebuie menţionat faptul că Romgaz are o poziţie financiară solidă, fără presiuni imediate de finanţare, ceea ce ne oferă flexibilitate în alegerea momentului optim. Nu ne propunem să luăm decizii grăbite, ci să acţionăm strategic, astfel încât orice astfel de operaţiune să aducă valoare pe termen lung companiei şi acţionarilor noştri.“

     

    Noi verticale de business

    Dincolo de core-business, în ultimii ani Romgaz s-a angajat în mai multe proiecte care fie îi completează lanţul valoric, fie îi diversifică afacerea.

    „Ca oportunităţi, ne concentrăm pe digitalizarea proceselor, creşterea eficienţei operaţionale şi explorăm activ oportunităţi în zona de M&A – atât în ceea ce priveşte energia verde, cât şi pentru integrarea pe verticală a companiei. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic, fără a pierde din vedere sustenabilitatea financiară.“

    Partea de furnizare de gaze către clienţii casnici şi nu numai este o astfel de oportunitate, mai ales că şi Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, deţinut tot de stat, a aplicat o reţetă similară în piaţa de energie.

    „Romgaz realizează în cursul acestor zile încă un pas important pentru pregătirea procesului de furnizare a gazelor naturale către clienţii casnici şi noncasnici mici. În acest moment, ne aflăm în etapa de semnare a contractului de achiziţie a unui soft modular, dedicat gestionării clienţilor/contractelor de furnizare a gazelor naturale, rezultat în urma unui proces de achiziţie publică, respectiv licitaţie.“

    Dar ţinând cont de toate reglementările în vigoare, intrarea pe zona de furnizare a Romgaz nu poate avea loc mai devreme de anul viitor.

    „Considerăm că primele oferte de furnizare de gaze naturale în regim concurenţial către clienţii casnici şi non-casnici mici, vor putea fi lansate pe piaţă la începutul anului 2026, pentru livrări care vor putea fi demarate din luna aprilie 2026.“

     

    Final de an intens

    Ca o completare a lanţului valoric, pe masa Romgaz este potenţiala achiziţie a Azomureş, combinatul de îngrăşăminte chimice, cel mai mare consumator de gaze din România.

    „Această tranzacţie ar permite companiei Romgaz să îşi extindă profilul dincolo de zona upstream, devenind un actor industrial integrat cu impact direct asupra securităţii alimentare şi echilibrului balanţei comerciale. Am crea un lanţ valoric complet, de la extracţie până la produs finit, păstrând valoarea în economia naţională. În acelaşi timp, ar aduce stabilitate în consum, ar reduce expunerea la volatilitatea preţurilor şi ar deschide noi oportunităţi de export regional.“ Răzvan Popescu spune că în acest moment există un acord de exlcusivitate cu Ameropa, proprietarul Azomureş.

    „Chiar zilele trecute am semnat contractul de consultanţă cu consorţiul care ne va ajuta în analiza posibilei achiziţii. Astfel, acum ne concentrăm eforturile pe realizarea unor analize de due dilligence tehnic, economic şi de mediu, analize care să fundamenteze decizia de a elabora şi înainta o ofertă de preţ. Termenul până la care s-ar putea finaliza tranzacţia, în cazul în care analizele de due dilligence prezintă rezultate satisfăcătoare pentru Romgaz este greu de estimat în acest moment.“ Cu toate acestea, şeful Romgaz speră că până la finalul anului să existe o decizie asumată de Romgaz, în baza procesului de due dilligence, în raport cu achiziţia activului Azomureş.

     

    Focus pe alte proiecte onshore

    Centrala de la Iernut este un alt proiect major al Romgaz, unul care însă s-a confruntat cu provocări majore din cauza problemelor financiare ale contractorului general, Duro Felguera. Investiţia la centrală este aproape gata, în momentul de faţă gradul de finalizare fiind de peste 98%.

    „Pentru susţinerea ritmului de execuţie, am iniţiat şi plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de sprijin menită să accelereze lucrările şi să reducă blocajele financiare. Nu excludem, totuşi, posibilitatea de a finaliza acest proiect, chiar şi fără actualul executant, în cazul în care situaţia acestuia compromite finalizarea centralei. Însă, menţionăm că o astfel de soluţie ar implica eforturi suplimentare de muncă şi capital din partea Romgaz.“

    Revenind la partea de core-business, dincolo de atenţia de care se bucură proiectul Neptun Deep, partea de gaz onshore este la fel de importantă.

    „Pentru următorii 5 ani, pe baza estimărilor actuale, producţia de gaze naturale din zona onshore a companiei Romgaz se va situa la un nivel cuprins între 4,9 – 4,7 miliarde mc/an, cu menţinerea unui declin de producţie sub 2,5% pe an. Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, derulăm o serie de proiecte de investiţii, cu accent pe reducerea impactului asupra mediului, pe siguranţă şi fiabilitate operaţională.“

    Aceste proiecte vizează atât creşterea portofoliului de resurse şi rezerve de hidrocarburi, prin lucrări de explorare geologică, cât şi maximizarea factorului de recuperare a rezervelor din zăcămintele mature, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii productive. Printre cele mai importante proiecte se numără Caragele Deep, Boteni (judeţul Dâmboviţa) sau proiectul Snagov.

  • Bursă. Romgaz, creştere de 13% pe producţia internă în S1/2025. Stagnează însă volumul brut extras

    ♦ Acţiunile societăţii se apreciază cu peste 1% după anunţ şi duc randamentul din ultimul an la circa 50%.

    Compania de stat Romgaz (simbol bursier SNG) a extras 2,52 mi­liarde mc de gaze naturale din producţia internă în primele şase luni ale anului, cu 12,55% peste nivelul aceleiaşi perioade din 2024, conform rapor­tului operaţional de la Bursa de Valori Bucureşti. Raportul financiar va fi urcat la BVB pe 14 august.

    Producţia de hidro­carburi a fost de 16,19 mi­lioane barili echivalent petrol (bep), în creştere cu 0,4% faţă de primul semestru de anul trecut, iar cantitatea de gaze naturale extrase brut a însumat 15,98 milioane bep, minus 0,05% an/an.

    Apoi, producţia de condensat a ajuns la circa 210.000 bep, ceea ce înseamnă un salt de aproape 53% faţă de S1/2024. În schimb, producţia de energie electrică a scăzut cu 24,2%, până la 341,5 GWh.

    La capitolul „stocuri“, produ­cătorul şi furnizorul de gaze naturale şi-a crescut injecţiile în depozitele de înma­gazinare subterană cu 13,3%, până la 929,7 mi­lioane mc, în timp ce extracţia din depozite s-a majorat cu 27%, la 1.249,5 mi­lioane mc.

    Ieri, spre amiază, titlurile SNG se apreciau cu 1,2% după ce compania a anunţat rezultatele ope­raţionale semestriale.

    Randamentele din 2025 şi din ultimele 12 luni sunt de 49%, respectiv 30%, la o evaluare bursieră de 30 miliarde de lei.

    Romgaz a înregistrat un profit net de 951 milioane de lei în T1/2025, în scădere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut şi în creştere cu 2% prin comparaţie cu T4/2024. Cifra de afaceri a ajuns la 2,38 miliarde de lei, cu 5% peste nivelul primelor trei luni de anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 40% la 1,3 miliarde de lei.

    Dinamica cifrei de afaceri a fost susţinută de volumele de gaze livrate, majorate cu 14,7%, veniturile din vânzarea gazelor naturale crescând cu 4,63%, până la 2,09 miliarde lei.

    Săptămâna trecută, societatea a distribuit dividende în valoare totală de 604 mil. lei, mai exact 0,1568 lei pe acţiune din profitul anului 2024 şi din rezultatul reportat. Din total, 423 de milioane au mers către Ministerul Energiei, care deţine 70% din capitalul social.

    Emitentul estimează anul acesta un profit net de 2,35 miliarde de lei, în scădere cu 26% faţă de rezultatul obţinut în 2024, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, din care reiese că profitul ar scădea la 1,77 miliarde de lei în 2027, iar în anul următor la 1,4 miliarde.

    Romgaz şi OMV Petrom (SNP) vor investi peste 750 milioane euro în infrastructura terestră pentru aducerea gazului din proiectul Neptun Deep, autorizat recent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Producţia, estimată să înceapă în 2027, va atinge 8 miliarde mc anual, aproape dublând producţia actuală a României şi consolidând rolul ţării ca exportator regional de energie.