Tag: privat

  • (P) De la restaurarea monumentelor istorice la un brand românesc cu istorie

    De vorbă cu Sorina Diaconu, omul care conduce departamentul de Marketing al MedLife Grup

    Ce au în comun producţia oţelului şi restaurarea monumentelor istorice cu sistemul medical privat? 

    Sorina Diaconu ne va spune mai multe despre acest parcurs şi apetitul pentru domenii cu provocări mai puţin întâlnite şi ecosisteme cât mai variate, văzute atât din poziţia omului de marketing cât şi din cea de agenţie, ca un “full stack developer”. 
     
    După gestionarea proiectului derulat de către ONU pentru restaurarea unor monumente istorice din România, Sorina a făcut pasul către publicitate, unde a rămas timp de 7 ani ca Account Director, în Ogilvy Group. Fiecare proiect i-a alimentat dorinţa de a înţelege şi “cealaltă” perspectivă, pe care a avut ocazia să o exploreze ca International Marketing Director al MTAG Switzerland, liderul elveţian în producţia oţelului de calitate superioară. Dorinţa de a experimenta mai multe domenii a purtat-o ulterior către Danone România (National Brand Manager portofoliu Bel Groupe Franta), unde înţelegerea shopperului a fost o provocare de care îşi aminteşte cu plăcere.
     
    În iarna lui 2017 a început o nouă călătorie a Sorinei, în contextul unui business uriaş, lider* în serviciile private de sănătate din România (*cf. cifrei de afaceri). 
     
    “Am ales sănătatea pentru complexitatea acestui domeniu şi pentru că m-a atras foarte tare provocarea de a comunica pentru un brand atât de puternic cum este MedLife. Pentru mine este cel mai important proiect profesional de până acum – cum pot să aduc plus-valoare şi să inovez pentru un brand cu multă tradiţie şi un business care a făcut aproape tot, trecând prin diferite etape de maturizare, de înţelegere a sistemului şi a omului? Trei sferturi din primele idei propuse iniţial se mai făcuseră sau au fost propuse în cei peste 20 de ani de existenţa MedLife!”
     
    Sorina îşi aminteste zâmbind atât de entuziasmul primelor idei, dar şi de primele proiecte implementate. Bibliotecile MedLife “Reţete de bine” este unul dintre cele mai dragi: “Eu şi mulţi alţi colegi credem că în meseria aceasta, de multe ori, trebuie să vindecăm şi trupul, şi mintea. Emoţionalul, sufletul, se vindecă prin eforturile pacientului, însă noi vrem să îi stăm alături şi în acest demers şi să îl sprijinim. Biblioteca este un proiect în această direcţie, oferind pacienţilor din (hyper) clinici & spitale accesul la zone de citit. Aici ei găsesc cărţi cu impact terapeutic –  de la positive psychology şi mindfulness, până la albume de artă şi de istorie”.
     
    Nevoia de a înţelege în profunzime acest domeniu, dar şi capacitea de a-l stăpâni şi de a veni cu o viziune proprie, sunt motivele pentru care Sorina a aşteptat până acum ca să vorbească despre poziţia de Marketing Director la MedLife. „Am primit multă încredere odată cu această poziţie şi tocmai această încredere mă face să-mi doresc să realizez cât mai multe şi cât mai bine. Mă bucur nespus că fac parte din echipa MedLife, într-un domeniu atât de important pentru oameni. Văd în contextul social actual, dominat mai ales de un trend holistic legat de cum abordăm sănătatea, oportunitatea de a face echipă cu pacientul, de a-i recunoaşte eforturile şi rolul în tratament, dar şi de a căuta mai multe moduri de a-l sprijini dincolo de tratament. Am o echipă frumoasă şi dedicată, de care sunt foarte mândră, sunt tineri pasionaţi de digital storytelling şi branding care vor să creeze conţinut valoros pentru sănătate şi wellbeing, dincolo de nevoile de comunicare ale brandului. Aştept cu nerăbdare prima noastră campanie integrată care urmează să apară în scurt timp.”
     
  • Smart Business: de ce a renunţat un tânăr de 25 de ani la sportul de performanţă pentru a intra în business?

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Oraşul din România, renovat, care acum rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta

    Cu sute de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene în ultimii ani.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, sute de mii de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de o bună parte dintre aceştia. În 2016, numărul lor a fost şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci.

    Doar investiţiile în turism se ridicau, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro în 2015, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

    Sursa foto 

  • Primul zbor privat în spaţiu. Space X a semnat cu un pasager “misterios” pentru o excursie în jurul lunii

    Într-un mesaj pe Twitter, Space Exploration Technologies Corp. a declarat că misiunea are rolul de a folosi cea mai mare rachetă, denumită BFR, care este încă în curs de dezvoltare şi care, potrivit oficialilor din industrie, poate avea loc la cel puţin un an sau doi de la un zbor iniţial de testare.

    “Află cine zboară şi de ce luni, 17 septembrie”, a anunţat SpaceX într-un tweet joi, care păstrează încă misterul asupra primului turist din lume care va zbura în spaţiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Câţi oameni lucrează la stat în România şi cu cât a crescut numărul lor de la începutul anului şi până acum

    Numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut în prima jumătate a anului acesta cu aproape 10.000, ajungând ca în luna iunie 2018 să lu­creze aproape 1,22 milioane de per­soane în sectorul public, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile se REVOLTĂ: Tot mai mulţi angajaţi pleacă în sectorul public

    Numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut în prima jumătate a anului acesta cu aproape 10.000, ajungând ca în luna iunie 2018 să lu­creze aproape 1,22 milioane de per­soane în sectorul public, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Resorturi de lux la Marea Neagră şi 30 de staţii de metrou, proiecte adoptate, joi, de Guvern

    Potrivit surselor citate, Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o Hotărâre pentru suplimentarea anexei cu lista proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public-privat, decizia Executivului venind la propunerea CNSP.

    În total, lista conţine după suplimentarea de joi un număr total de 21 de proiecte de investiţii, au completat sursele menţionate. În prezent, Comisia Naţională de Prognoză elaborează studiile de fundamentare pentru fiecare din aceste proiecte şi după finalizarea studiilor, le va prezenta în Guvern pentru adoptarea lor prin HG şi lansarea licitaţiilor de atribuire.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondurile de investiţii au alocat o sumă record pentru firmele din CEE, în 2017: 3,5 miliarde euro

    Suma este cu 113% mai ridicată faţă de cea din anul precedent şi depăşeşte cu 40% vârful anterior al regiunii, înregistrat în 2008, potrivit raportului „Central and Eastern Europe Private Equity Statistics” pentru 2017 al asociaţiei Invest Europe.

    Sectorul bunurilor de consum din regiune şi cel al serviciilor au atras majoritatea capitalului investit, trei sferturi din total, în timp ce tehnologia (IT&C) le-a urmat, ajung la o pondere de 11%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro