BusinessMagazin

Tag: Prioritati

  • Cum îşi organizează agenda Martin Zmelik, CEO-ul CEZ

     „Încerc să îmi organizez lucrurile în cap, mi-am organizat şi echipa, încerc să mă concentrez doar pe lucrurile cele mai importante legate de business.” Îşi începe programul la 8 – 8:30, iar acesta poate continua până în punctul în care vrea el: „Încerc să maximizez rezultatele efortului din fiecare zi, poate nu este cel mai eficient mod de lucru, dar încerc să fiu prezent în toate activităţile de interes strategic pentru companie şi în proiectele pe care aş vree să le urmăresc”. Obişnuieşte şi ca în fiecare weekend să îşi facă un plan pentru săptămâna următoare, stabilind care sunt cele mai importante lucruri de făcut, activităţile strategice pentru săptămâna următoare. „Astfel de activităţi îţi fură din timp, ziua are doar 24 de ore, iar solicitările de întâlniri sunt multe.” Îşi stabileşte priorităţile prin rotaţie – de cele de care nu s-a ocupat într-o săptămână se va ocupa în următoarea.

    Niciodată nu numără deciziile pe care le ia în fiecare zi şi, când simte că este prea subiectiv pentru a lua una, preferă să o amâne, însă nu şi să o evite. „Niciodată nu le număr, sunt zile foarte încărcate, care trec glonţ, iar din când în când am impresia că sunt copleşit; dacă amân o decizie, fac acest lucru pentru că s-ar putea să fiu subiectiv, din cauza managementului sau a stresului. Pentru a lua o decizie corectă, mai dau o zi sau jumătate de zi. Nu amân decizii pentru un an, fiindcă o decizie amânată s-ar putea să te bântuie – acesta ar putea fi un al 11-lea sfat, adăugat celor 10 pentru tineri manageri, nu încerca să eviţi o decizie.” Sportul nu lipseşte din viaţa lui – îşi începe ziua la 6 – 6:30, deseori prin alergări în parcul Herăstrău, şi face sport de cel puţin trei ori pe săptămână; este pasionat totodată de mountain biking, iar vacanţele lui sunt active. „Pentru mine concediul nu înseamnă vacanţe în care să stau pe malul mării şi să citesc. „Nu tot timpul a putut să îşi ia vacanţă, acesta fiind unul dintre tributurile pe care le-a plătit în numele dezvoltării profesionale: „Au fost perioade în care nu am fost în vacanţe pentru 3-4 ani, am întrerupt multe hobbyuri, acasă, uneori, se afla mai degrabă poza mea decât eram prezent. Când eşti prezent fizic nu înseamnă neapărat că eşti prezent şi mental. Au fost multe sacrificii. E greu de spus dacă au meritat; în prezent, sunt destul de determinat şi nu am regrete. Pe de altă parte, pot să spun că în ce priveşte echilibrul în familie – relaţie – muncă – tu însuţi, dacă dedici totul muncii, vei primi multe taxări.” Când vine vorba despre greşelile făcute în carieră, Martin Zmelik spune că atunci când a fost promovat ca CEO al companiei a petrecut mai mult timp decât ar fi fost necesar în operaţiuni, deoarece anterior a lucrat vreme de aproximativ cinci ani în acest domeniu. „Ce aş face diferit? Mi-aş asculta mai mult subordonaţii şi aş face doar activitatea de CEO.” Întrebat ce companie ar alege, dacă ar putea să-şi aleagă un parcurs de antreprenor, spune că, în calitate de CEO într-o corporaţie mare, nu ştie dacă ar avea abilităţi de antreprenor, care ţin de o disciplină pe care o consideră total diferită. Îşi imaginează însă că ar alege o afacere legată de una pentru pasiunile lui, de pildă producţia de biciclete mountain bike.

  • Priorităţile CEO-ului CEZ în România în următoarea perioadă

     Una dintre direcţiile în care vor să se dezvolte ţine de eficienţa energetică: „Sună cam ironic ca furnizorul de energie să îşi înveţe clientul cum să cheltuiască mai bine şi preţul utilităţii respective să scadă”. El explică însă că pentru clienţii mari este vorba despre găsirea de soluţii complexe, pe termen lung „şi în mod cert noi, ca furnizor tradiţional, avem cunoştinţele şi ştim cum să-i asistăm în această direcţie”. Această strategie include dezvoltarea de mici centrale de generare de energie electrică pentru complexe industriale, parte dintr-o strategie care vizează asigurarea de servicii complexe pentru clienţii mari, astfel încât ei să fie mai independenţi şi să-şi administreze mai bine utilităţile. În ceea ce priveşte adaptarea la noile tehnologii, România se află printre ţările europene care au acceptat ca obiectiv ca până în 2020, 80% din consumatori să aibă contoare inteligente: „cred că se va încerca depăşirea acestui nivel, toţi derulăm proiecte pilot în acest sens”.


    „Dacă mă întrebaţi care este prioritatea mea aici, în România, aş spune că este mai întâi calitatea mai bună a reţelelor de electricitate şi apoi să aplic proiecte mai complexe. Cred că aici clientul preferă stabilitatea în ce priveşte alimentarea cu electricitate.” Industria merge însă înainte, iar adaptarea la noile tehnologii este una dintre principalele provocări în special pe această piaţă: „începem să copiem produsele din alte ţări care sunt încă înaintea noastră pentru încă 10 ani, să le ajustăm şi să le creăm pentru aici. În ceea ce priveşte anumite lucruri sunt sceptic, dar, per ansamblu, toţi încercăm să găsim soluţia potrivită prin prisma tehnologiilor noi – proiectul contoarelor inteligente se desfăşoară acum. Pentru alte lucruri se va merge spre gestionarea fluxului de lucru; cu toţii trebuie să trecem de la mentenanţă corectivă la mentenanţă preventivă. Un alt trend, digitalul, se leagă mai mult de informaţiile pe care le avem disponibile, aş spune că acolo se află adevărata valoare. Nu cred că furnizorul tradiţional de electricitate s-ar putea transforma peste noapte, să spunem, într-un start-up cu o gândire ca în Silicon Valley, dar cred că viitorul depăşeşte sfera de furnizor de electricitate”.


    Că industria trece printr-o schimbare de mentalitate este dovedit şi de activităţile companiei în ţara-mamă, unde au o strategie de achiziţii de mici companii şi start-up-uri. „Pe de o parte, jucătorii mari, tradiţionali, asigură stabilitate şi e nevoie de ei pentru a asigura stabilitatea. Totuşi, există noi activităţi, mai diverse, mai conectate, pentru care este nevoie de o modalitate diferită de gândire. Una dintre provocări ar fi modul de gândire şi cum am vrea să facem afaceri – nu cred că putem ignora trendurile în tehnologie, în primul rând pentru că, cel puţin pe anumite pieţe, clientul le vrea şi tu trebuie să le înglobezi în activitate, apoi fiindcă activităţile tradiţionale sunt puternic reglementate şi aş spune că veniturile şi beneficiile sunt diminuate. Punem la colţ ceea ce ar trebuie să fie un furnizor de servicii publice. Dacă vrei să păstrezi toate activităţile, trebuie să dezvolţi şi alte produse.” Achiziţiile vizează afacerile care au legătură cu domeniul energiei, indiferent că este vorba despre dezvoltarea de noi tehnologii sau noi produse – poate fi vorba despre o soluţie pentru o casă inteligentă, de pildă. Zmelik oferă ca exemplu achiziţia unei companii germane, producătoare de baterii, precum şi a unui producător de aparate de aer condiţionat; de asemenea, este vorba despre soluţii în domeniul energiei solare. „În general, este vorba doar despre afaceri conexe energiei electrice, care pot aduce plusvaloare companiei.” De altfel, CEO-ul CEZ nu exclude orientarea spre achiziţii şi pe piaţa locală; în prezent vor să se axeze pe eficienţa energetică deopotrivă organic, prin construcţii ale CEZ, dar şi prin achiziţii, care vizează mai multe companii din acest domeniu. „Nu avem încă încă nume de astfel de companii, dar facem o monitorizare de piaţă. Criteriile de alegere a acestora se vor lega de calitatea companiilor respective, dar ideea noastră este cumva să începem procesul în cea de a doua jumătate a anului – nu avem un buget specific de investit, vrem să vedem care sunt posibilităţile pe piaţă şi apoi să ne uităm la bugetul care va fi investit.”


    Alături de aceste obiective, printre priorităţile de anul acesta în România se află concentrarea pe îmbunătăţirea calităţii reţelei şi reducerea pierderilor, pe întărirea poziţiei pe segmentul vânzărilor de electricitate şi pe creşterea portofoliului de clienţi pe segmentul de gaze (anul acesta, de pildă, CEZ Vânzare şi-a completat portofoliul de activităţi după ce a preluat operaţiunile de furnizare a gazelor naturale de la compania C-Gaz & Energy Distribuţie). În ceea ce priveşte producţia, concentrarea este pe îmbunătăţirea operaţiunilor şi pe stabilizarea performanţei şi în ce priveşte ferma eoliană. Iar dacă mai demult se vorbea despre posibila vânzare a unor active ale companiei din România, acum infirmă ferm această informaţie: „Nu vrem să vindem nimic, iese din discuţie acest lucru”.
     

  • Bugetul Primăriei Capitalei, aprobat de consilierii generali/ Gabriela Firea a anunţat care sunt priorităţile bugetului pe 2017

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a decis aprobarea bugetului Capitalei, cu 30 de voturi pentru şi 17 împotrivă. Primăria a luat în calcul venituri totale de 1,1 miliarde de euro, şase milioane de euro urmând să fie folosite pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.

    Gabriela Firea a anunţat care sunt priorităţile bugetului pe 2017: Am alocat şase milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic

    Pentru 2017, Primăria Capitalei a luat în calcul venituri totale de 1,1 miliarde de euro, fiind prevăzute sume pentru domeniile de interes ale Capitalei precum sănătatea, educaţia, asistenţa socială, infrastructura, RADET, RATB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, cultură, parcuri sau proiecte pentru tineri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grindeanu spune că nivelul scăzut al încasărilor nu afectează măsurile din programul de guvernare

    ”Pe mine m-au interesat, în primul rând, care sunt măsurile pe care Ministerul Finanţelor şi ANAF le iau pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru 2017. Nu am de ce să fiu pesimist, nici eu, nici colegii mei. Sunt anumite lucruri care au venit urmare a măsurilor de anul trecut, care s-au răsfrânt într-o anumită măsură pe ianuarie, căci în februarie lucrurile au început să vină în normal – încasări mai mari decât anul trecut. Dar problema de fond e cea legată de reforma, de priorităţile ANAF în perioada următoare”, a declarat Sorin Grindeanu.

    El s-a întâlnit, vineri dimineaţa, la Palatul Victoria, cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, şi cu preşedintele ANAF, Bogdan Nicolae-Stan.

    ”În cursul săptămânii viitoare, până marţi, o să-mi transmită modul în care, pe termen scurt, văd priorităţile. Lucrurile au scăzut drastic ca şi încasări, ca şi plăţi de impozite în două domenii sensibile, mai ales pe sfârşitul anului şi s-au răsfrânt şi pe începutul anul 2017, respectiv tutun şi prelucrarea lemnului. Sunt lucruri care vor fi detaliate. Pe mine mă interesează ca tot ceea ce înseamnă ANAF, în întreg, să-mi fie prezentat proiectul de prioritizare”, a adăugat premierul.

    Totodată, Sorin Grindeanu a mai spus că nivelul scăzut al încasărilor nu afectează măsurile din programul de guvernare.

    ”În niciun caz nu ne abatem de la ceea ce ne-am propus şi nici nu ne afectează”, a apreciat premierul.

  • Sorin Grindeanu le scrie şefilor Comisiei Europene: Lupta împotriva corupţei, una dintre priorităţile Guvernului

    ”Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi o temă de maxim interes”, se arată în deschiderea scrisorii.

    El argumentează contextul şi raţiunile adoptării proiectelor privind justiţia din punctul de vedere al Executivului.

    ”De la bun început, doresc să precizez că, în realitate, este vorba despre două lucruri diferite: primul pachet, compus din cele două legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului şi care vor urma procesul legislativ obişnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislaţiei române cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale. În ceea ce priveşte tematica graţierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române şi condiţiile precare de detenţie, situaţie care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an – conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiţie din fostul guvern)”, susţine şeful Executivului, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a negat după o întâlnire cu conducerea CEDO că s-ar pune problema unei asemenea amenzi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simion la PNL: Cioloş să aibă printre priorităţi R.Moldova; Iohannis nu are o strategie

    Liderul unioniştilor, George Simion, a declarat marţi la sediul PNL că solicită ca premierul susţinut de patid, Dacian Cioloş, să aibă unirea ca prioritate de guvernare, criticând faptul că Preşedinţia nu are o strategie coerentă în ceea ce priveşte Republica Moldova.

    ”Sperăm să se înfiinţeze în sfârşit o instituţie care să coordoneze strategiile pe Republica Moldova, ca în proiectul de guvernare al PNL să fie specificată reunificarea ca proiect naţional şi ca viitoarea propunere de premier, am înţeles că este Dacian Cioloş, să aibă printre priorităţile guvernării subiectul Republicii Moldova pentru că în Platforma România 100 nu am văzut asta ca prioritate”, a afirmat George Simion.

    El a adăugat că fiecare partid va trebui să îşi asume în scris promisiunile făcute unioniştilor.

    ”Ni s-au dat garanţii că PNL consideră proiectul reunirii şi al regăsirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului ca o chestiune importantă. După ce se termină perioada electorală în Republica Moldova PNL va emite şi o declaraţie în acest sens şi putem comenta şi analiza ce anume îşi asumă şi conducerea PNL în afară de acest document de măsuri concrete”, a detaliat liderul unioniştilor.

    Acesta a explicat că momentat nu organizează acţiuni în Republica Moldova pentru a nu ”perturba campania electorală”, însă în funcţie de rezultatele primului tur ”cel mai probabil” vor recomanda şi se vor mobiliza pentru ca oamenii să meargă la vot şi să voteze ”candidatul care este orientat spre România”.

    El a spus că speră ca deciziile convenite în cadrul întâlnirii să fie girate de Alina Gorghiu, care spre deosebire de alţi preşedinţi de partid, nu a fost dispusă să dialogheze cu liderii Platformei Unioniste “Actiunea 2012”.

    ”Mai sperăm ca deciziile pe care le luăm aici să fie girate de doamna Alina Gorghiu care este preşedintele acestui partid şi cu care noi am solicitat să ne întâlnim. Mi se pare firesc ca dacă din partea tuturor celorlalte partide am primit întrevederi cu liderul partidului care a aprobat. (…) Am înţeles că nu va fi (prezentă Alina Gorghiu-n.r.), poate va fi mâine sau la finalul negocierilor (…) Noi suntem disponibili toată ziua”, a explicat Simion.

  • 5 replici pe care nu trebuie să le foloseşti niciodată într-o relaţie

    Cuvintele sunt precum săgeţile. Nu ştii niciodată când se pot întoarce împotriva ta. Iată o listă cu replicile care trebuie scoase din vocabularul unei relaţii, potrivit The Huffington Post.
     
    1.”Când te vei apuca să speli vasele?”

    Vasele sunt acele obiecte care întotdeauna sunt lăsate ultimele pe lista priorităţilor casnice.Termenul acuzator “niciodată” este plimbat întotdeauna de la un partener la altul şi sfârşeşte de fiecare dată în acelaşi loc.

    Vezi aici 5 replici pe care nu trebuie să le foloseşti niciodată într-o relaţie

     

  • YouTube devine concurentul televiziunilor în 2017: Plănuieşte să lanseze “Unplugged”, un serviciu TV

    Vestea a apărut miercuri, pe Bloomberg şi a venit în aceeaşi zi în care Hulu a anunţat că va oferi un pachet de canale TV prin cablu şi prin comunicaţie radio în colaborare cu mai multe reţele de distribuţie prin cablu. Se pare că YouTube ar purta discuţii cu marile companii media precum CBS şi Viacom, NBCUniversal, Twenty-First Century Fox Inc., dar încă nu s-a bătut palma în acest sens.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Codul fiscal, salarizarea, bugetul şi votul prin corespondenţă, pe agenda sesiunii

    Codul Fiscal, o problemă rămasă nesoluţionată după ce legea adoptată de Parlament în iunie a fost retrimisă de preşedintele Iohannis spre reexaminare, va fi primul care va intra în discuţia Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, chiar din primele zile ale sesiunii.

    În condiţiile în care legea prevede o relaxare fiscală, pusă sub semnul întrebării de şeful statului, sub aspectul sustenabilităţii măsurilor şi în contextul european dificil al crizei din Grecia, actul normativ a ţinut agenda negocierilor politice din această vară, partidele parlamentare ajungând în cele din urmă la un acord, astfel încât reexaminarea legii ar urma să treacă fără probleme de votul celor două Camere.

    În baza acordului convenit de liderii partidelor parlamentare, Comisia de buget a Senatului a adoptat, în unanimitate, cu o zi înaintea sesiunii ordinare, toate amendamentele stabilite la reuniunea liderilor, între acestea fiind reducerea etapizată a TVA – la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017.

    Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că noul Cod Fiscal se află într-o procedură accelerată în Parlament, fiind aşteptat să treacă de plenul Senatului marţi, iar joi de cel al Camerei Deputaţilor, astfel încât să poată fi promulgat de preşedinte până lunea viitoare.

    Salariile demnitarilor versus salariile bugetarilor

    Un alt subiect care ar trebuie să fie tranşat în sesiunea septembrie-decembrie este ordonanţa prin care au fost majorate salariile mai multor categorii de demnitari, printre care preşedintele, premierul, preşedintele Senatului şi al Camerei Deputaţilor, dar şi membrii Birourilor permanente ale celor două Camere. Ordonanţa a stârnit şi nemulţumire în rândul unor parlamentari care s-au simiţit “discriminaţi”, avansându-se chiar scenariul unor iniţiative legislative prin care să-şi majoreze indemnizaţiile.

    Iniţial, premierul Victor Ponta anunţase că va anula actul normativ, în aşa fel încât salariile demnitarilor să fie discutate odată cu noua lege a salarizării bugetarilor, însă ordonanţa este în vigoare.

    PSD a stabilit luni ca ordonanţa privind majorarea salariilor demnitarilor să fie discutată în Parlament în acelaşi timp cu Legea salarizării bugetarilor. Şi copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, după şedinţa BPN de sâmbătă, că liberalii au decis, în mod formal, să respingă în Parlament ordonaţa privind creşterea salariilor demnitarilor, afirmând că aceste majorări trebuie discutate în acelaşi timp cu Legea salarizării bugetarilor.

    Ordonanţa îşi produce însă efectele până la o decizie a Parlamentului.

    Discuţiile privind o nouă legea a salarizării bugetarilor vor avea loc după ce, tot prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul Ponta a decis deja majorarea cu 25% a salariilor personalului din sistemul medical. Proiectul se află în faza negocierilor dintre ministrul Muncii Rovana Plumb şi sindicate, deşi ar fi trebuit să fie finalizat.

    Săptămâna trecută, Liviu Dragnea ceruse miniştrilor Muncii şi Finanţelor, Rovana Plumb şi EugenTeodorovici, să prezinte o analiză privind stadiul proiectului. “Noi discutăm de legea salarizării tuturor bugetarilor, ceea ce este foarte corect şi trebuie să vedem dacă reuşim să o adoptăm, să facem proiectul de lege, sau, până îl facem, categorie cu categorie primeşte majorări salariale”, a susţinut Dragnea.

    Deşi liderii partidelor parlamentare au susţinut că vor încerca să ajungă la un consens în privinţa salarizării bugetarilor (un subiect sensibil şi cu impact electoral), luni seară, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a susţinut că PNL nu va mai cădea în capcana PSD şi va cere studii de impact referitoare la sustenabilitatea legii, atunci când aceasta va fi prezentată, criticând Executivul pentru faptul că legea nu a fost definitivată.

    Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pe 2016 sunt alte legi importante, iar guvernul ar trebui să trimită proiectul către Parlament până la 15 noiembrie.

    Votul prin corespondenţă, marea restanţă

    Cea mai mare restanţă este legată tocmai de prioritatea zero anunţată la începutul anului, după alegerile prezidenţiale marcate de proteste ale românilor din afara graniţelor, care au avut dificultăţi majore în exercitarea dreptului la vot.

    La Parlament sunt înregistrate nu mai puţin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută, cu toate că au votat toate celelalte modificări ale legislaţiei electorale, convenite şi în cadrul unor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni-legea partidelor, legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare.

    Declaraţiile reprezentanţilor Puterii şi Opoziţiei arată că partidele se poziţionează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să trimită proiectul privind “principiile legii votului prin corespondenţă” către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru ca abia apoi să înceapă discuţiile în Parlament.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă, iar proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate.

    Voicu, preşedintele Comisiei de Cod electoral, a mai spus că partidele trebuie să se mobilizeze la începutul sesiunii parlamentare pentru a adopta cât mai rapid legea votului prin corespodenţă, până cel mai târziu la începutul lunii noiembrie, pentru a putea fi aplicată la viitoarele alegeri lesgialtive.

    Legea Big Brother, convenită la Cotroceni şi păstrată la sertar

    Agenda sesiunii ar putea fi completată de controversata Lege Big Brother, deşi liderii partidelor parlamentare nu au mai amintit nimic despre acest proiect de lege, cu o istorie veche (propunerile anterioare fiind respinse de Curtea Constituţională).

    La începutul lunii mai, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni convocate de preşedintele Iohannis, liderii partidelor parlamentare şi-au asumat, prin semnătură, un proiect prezentat de Administraţia Prezidenţială (care nu are drept de iniţiativă legislativă).

    “Liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. (…) Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului”, preciza Administraţia Prezidenţială.

    Deşi acordul a fost semnat la începutul lunii mai şi documentul a fost transmis Parlamentului, proiectul se află abia la comisiile de resort ale Senatului, primă cameră sesizată.

    Recent, pe 27 august, prezent la Conferinţa organizată de Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale pe tema Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, Klaus Iohannis a declarat că armoniziarea legislaţiei în domeniul securităţii este o prioritate.

    “Personal văd câteva priorităţi până la finele acestui an, toate implicând dialog şi parteneriat între diferite instituţii. În primul rând, Strategia Naţională de Apărare va trebui urmată şi dublată de un plan de aplicare (…) În al doilea rând, va trebui să ne gândim la unificarea, corelarea şi actualizarea legislaţiei în domeniu. Acest rol revine partidelor şi Parlamentului, dar ca preşedinte sunt serios preocupat ca România să aibă un cadru normativ coerent, clar şi adaptat realităţilor în materie de securitate naţională”, declara Iohannis.

    Cum rămâne cu moţiunea de cenzură

    Liberalii au cerut, în repetate rânduri, demisia lui Victor Ponta, strângând şi 1,2 milioane semnături în acest sens. Cu toate acestea, discursul liderilor PNL referitor la schimbarea guvernului şi o eventuală moţiune de cenzură a cunoscut nuanţării, în condiţiile în care PNL nu făcut progrese în privinţa unei noi majorităţi parlamentare şi în pofida faptului că, pe anumite subiecte, a avut sprijinul UNPR (inclusiv la discuţiile privind reexaminarea Codului Fiscal).

    La începutul lunii august, copreşedintele PNL Alina Gorghiu declara că, după ce va începe sesiunea parlamentară, PNL va iniţia, probabil, discuţii cu UNPR, UDMR şi “cu cine doreşte” pentru o moţiune de cenzură, pentru a sancţiona Guvernul care merge “cu căruţa din gard în gard”.

    Ulterior, după acordul liderilor partidelor parlamentare pe tema Codului Fiscal, întrebată dacă mai are rost o moţiune de cenzură a PNL, Gorghiu a spus că nu ştie ce va fi în viitor, adăugând că despre moţiunea de cenzură se va discuta “când va fi cazul”.