BusinessMagazin

Tag: Prima casa

  • Programul Prima Casă ar urma să fie suplimentat în această săptămână

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile. De exemplu, cea mai mare bancă din România, BCR, a finalizat încă din martie plafonul alocat pentru Programul Prima Casă 2017 din punct de vedere al aprobării financiare. Banca nu mai primeşte noi dosare.

    “Plafonul primit de BCR din fondul alocat prin Programul Prima Casă 2017 a fost finalizat din punct de vedere al aprobării financiare la numai o lună după ce l-am primit, în martie. În momentul de faţă am trimis către Fond (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – FNGCIMM) aproape întreaga sumă. Avem o întârziere pe aprobările de la Fond. În acest moment nu mai luăm dosare de credit prin Prima Casă”, a precizat Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv al BCR.

  • Cea mai mare bancă din România nu mai ia dosare de credit prin Prima Casă: Am finalizat plafonul

    “Plafonul primit de BCR din fondul alocat prin Programul Prima Casă 2017 a fost finalizat din punct de vedere al aprobării financiare la numai o lună după ce l-am primit, în martie. În momentul de faţă am trimis către Fond (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – FNGCIMM) aproape întreaga sumă. Avem o întârziere pe aprobările de la Fond. În acest moment nu mai luăm dosare de credit prin Prima Casă”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv al BCR.

    Aceasta a arătat că vârsta medie a clienţilor băncii care au aplicat pentru Programul Prima Casă este de 30-35 de ani şi de 40-45 de ani pentru cei care au aplicat pentru programul standard Casa Mea.

    “Peste 30% din populaţia României trăiesc cinci persoane în două camere. Decalajul de timp faţă de alte pieţe poate fi recuperat doar prin astfel de programe guvernamentale”, a precizat Demetrian..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Plafonul programului Prima Casă ar urma să fie majorat cu circa 500 de milioane de lei

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut. Deocamdată Fondul Naţional de Garantare analizează dosarele trimise de bănci şi urmează să transmită ministerului o solicitare de majorare a plafonului”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Iar cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile.

    Programul guvernamental „Prima casă” a fost introdus pentru a înlesni accesul persoanelor fizice la cumpărarea sau construirea de locuinţe cu credite garantate de stat.

     

  • Plafonul programului Prima Casă ar urma să fie majorat cu circa 500 de milioane de lei

    “Se prefigurează suplimentarea plafonului programului Prima Casă, dar cel mai probabil suma nu va depăşi 500 de milioane de lei, la fel ca anul trecut. Deocamdată Fondul Naţional de Garantare analizează dosarele trimise de bănci şi urmează să transmită ministerului o solicitare de majorare a plafonului”, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Prima Casă a atins un record – 500 de români şi-au depus actele zilnic pentru o locuinţă cu avans mic şi garanţii de la stat.

    Iar cele mai multe bănci înscrise în program susţin că au epuizat fondurile.

    Programul guvernamental „Prima casă” a fost introdus pentru a înlesni accesul persoanelor fizice la cumpărarea sau construirea de locuinţe cu credite garantate de stat.

     

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).

  • Dezvăluiri fără precedent pentru persoanele care au luat credit ”Prima Casă”. ING vorbeşte despre DEZAVANTAJUL major cu care se aceştia confruntă

    Persoanele care s-au împru­mu­tat pen­tru cum­pă­rarea unei lo­cuinţe prin pro­gramul Prima Casă sunt mai vulne­ra­bile la o even­tuală creştere a dobânzilor în viitor com­parativ cu cei care au luat credite ipotecare standard, spune Michal Szczurek, CEO al ING România.

    În opinia lui, vulnerabi­litatea mai mare este deter­mi­nată de impactul mai mare pe care l-ar avea asupra ratelor de rambursat creş­terea ratei Robor şi de expunerea mai mare având în vedere că la Prima casă a fost acoperit de clienţi doar 5% din valoarea imobilului achizi­ţio­nat, în timp ce diferenţa este credit.

    Dezvăluiri fără precedent pentru persoanele care au luat credit ”Prima Casă”. ING vorbeşte despre DEZAVANTAJUL major cu care se aceştia confruntă

  • CEO ING Bank despre Darea în plată: Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla

    “Darea în plată este mai mult sau mai puţin consituţională şi a creat o stare de incertitudine în piaţă. Pentru noi a fost un impact marginal, circa 30-40 de cazuri, pe care le-am discutat cu clienţii noştri pentru a le rezolva. Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla”, a declarat miercuri Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ceea ce priveşte “Prima Casă” reprezentantul băncii a spus că banca a început târziu acest program. “Nu suntem dependenţi de acest program. Sigur, clienţii întreabă despre Prima Casă”.

    În cadrul acestui program ING Bank are o cotă de piaţă de 8%.

  • Guvernul a stabilit ce locuinţe se pot cumpăra prin Programul “Prima Casă”

    Programul ”Prima casă” 2017 va avea alocat, conform strategiei, un plafon total de garantare de 2,67 miliarde de lei, din care 2,5 miliarde de lei reprezintă plafonul nou alocat printr-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, restul de 175,5 milioane lei reprezentând diferenţa rămasă nealocată sau neutilizată din anul 2016.

    Normele metodologice de implementare a programului „Prima casă” au fost modificate în şedinţa de luni astfel încât să fie armonizate cu modificările aduse acestui program prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2016.

    Astfel, se introduce un nou set de definiţii ale locuinţelor care se pot achiziţiona/construi prin Program. Prin locuinţă nouă, în sensul Programului “Prima casă”, se înţelege orice imobil care respectă cerinţele pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat. Locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat, vor fi asimilate locuinţelor noi, conform unui comunicat de presă al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile pregătesc alternative la programul Prima Casă

    Băncile pregătesc alternative la creditele prin programul Prima Casă, pregătindu-se astfel pentru momentul în care acesta nu va fi exista, a spus Gigi Marinel, director general adjunct al BRD, responsabil cu partea de retail şi IMM.

    “Toate băncile mari au revizuit avansul pentru creditul ipotecar standard. Noi am fost un pic mai conservatori din acest punct de vedere şi am aşteptat să vedem decizia Curţii Constituţionale. Avem în ofertă credite cu un avans de 15%, dar în condiţiile în care clientul vine cu o garanţie suplimentară faţă de cea care constituie obiectivul creditului. Probabil că vom revizui aceste condiţii. În acest moment încercăm să construim o strategie în linie cu politica noastră de risc, dar în acelaşi timp să ne permită o creştere a producţiei de credite ipotecare clasice. Încercăm să oferim o alternativă la Prima Casă, nu cu aceleaşi caracteristici, dar ceva asemănător fiindcă sunt convins că toate băncile se gândesc în viitor, ce se va întâmpla când acest program nu va mai exista”, a declarat joi, Gigi Marinel, director general adjunct al BRD, responsabil cu partea de retail şi IMM.

    Acesta a spus că, valoarea unui credit prin Prima Casă este în jur de 35.000-40.000 de euro. “Sunt clienţi care cumpără pentru prima oară o locuinţă şi aici se încadrează. Probabil că va creşte această valoare medie. Pe când, la creditele clasice te poţi duce la 100.000 de euro. Strategia pe care o gândim este în funcţie de tipul de clienţi”, a adăugat Gigi Marinel.

     

  • ”Prima Casă”: 175,5 milioane de lei, bani neutilizaţi în 2016 pentru garantare, transferaţi în 2017

    Din plafonul de 2,94 miliarde de lei alocat în 2016 programului ”Prima Casă” au rămas neutilizaţi 175.507.153,88 lei, disponibili pentru emiterea de garanţii în anul 2017. Acest plafon de garantare neutilizat permite finanţatorilor să acorde credite ”Prima casă” în valoare totală de 351.014.307,76 de lei, se arată într-un comunicat la Ministerului de Finanţe.

    Pentru garanţiile care se acordă în semestrul I al anului 2017, nivelul comisionului este de 0,45% pe an, în scădere de la 0,49% cât a fost anul trecut, aplicat la soldul garanţiei acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului.

    Ministerul Finanţelor Publice a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care propune un plafon de garantare în valoare de 2,5 miliarde de lei pentru anul 2017. Proiectul se află în consultare publică şi urmează să fie supus aprobarii Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro