BusinessMagazin

Tag: prezidentiale

  • ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN FRANŢA. Exit-poll: Emmanuel Macron şi Le Pen câştigă primul tur/ François Fillon anunţă că îl va susţine pe Macron în al doilea tur

    UPDATE 22:04 François Fillon, clasat pe locul al treilea potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la urne, a anunţat că va vota cu Emmanuel Macron la cel de-al doilea tur de scrutinului prezidenţial din Franţa, notează Le Figaro.

    În primul discurs după înfrângerea sa în primul tur al prezidenţialelor, Fillon a anunţat că va vota cu Macron, care se va confrunta cu Marine Le Pen în cel de-al doilea tur al alegerilor, programat pentru data de 7 mai.

    Fillon a avertizat împotriva pericolului reprezentat de extremism, adăugând că victoria lui Le Pen ar reprezenta un eşec pentru Franţa.

    UPDATE 21:06 Macron şi Le Pen, pe primele locuri 

    François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) se clasează pe locul al treilea, cu 19,5% din sufragii, la egalitate cu Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga).

    Socialistul Benoît Hamon a luat doar 6,2% din voturi, potrivit unui realizate la ieşirea de la urne de Ipsos-Sopra Steria pentru Le Monde, France Télévisions, Radio France.

    Un alt sondaj de opinie, realizat de Institutul Elabe pentru postul BMFTV, indică rezultate aproximativ similare, cu Macron având 23,7% din voturi, urmat de Le Pen cu 22%. Fillon şi Jean-Luc Mélenchon sunt la egalitate, tot cu 19,5%.

    Un exit-poll realizat de Kantar Sofres-OnePoint pentru cotidianul Le Figaro îi plasează pe Macron şi Le Pen la egalitate, cu 23%, în timp ce Fillon şi Jean-Luc Mélenchon au amândoi 19%.

    Sondajele de opinie realizate la ieşirea de la urne indică clar faptul că niciun candidat nu a reuşit să obţină victoria din primul tur, astfel că primii doi clasaţi urmează să se confrunte în cel de-al doilea tur de scrutin, programat pentru data de 7 mai.

    Prezenţa la urne a fost, conform datelor sondajelor la ieşirea de la urne, de 80% din totalul persoanelor cu drept de vot.

    UPDATE 19:46 Macron şi Le Pen, clasaţi pe primele locuri, potrivit unor exit-poll-uri realizate la mijlocul zilei

    Emmanuel Macron şi Marine Le Pen se clasează pe primele locuri în turul întâi al alegerilor prezidenţiale din Franţa, potrivit unor sondaje realizate la ieşirea de la urne, informează postul public belgian RTBF.

    Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), are 24% din voturi, urmat de Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional (extremă-dreapta), cu 22%.

    François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta) se clasează pe locul trei, cu 20,5% din sufragii, urmat de Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), cu 18%.

    Urnele s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), urmând să se închidă la ora locală 19.00 (20.00 ora României). La Paris şi în alte oraşe mari, alegătorii îşi vor putea exprima susţinerea pentru candidaţii înscrişi în cursa electorală până la ora 20.00 (21.00 ora României).

    Legea electorală franceză interzice publicarea de exit-poll-uri înainte de încheierea procesului de vot.

    UPDATE 15:07 Votul a fost reluat la secţia din estul Franţei evacuată din cauza unui vehicul suspect

    Geniştii au inspectat vehiculul şi au anulat alerta în scurt timp, astfel că procesul de vot a fost reluat, relatează BBC News online.

    Publicaţia L’Est républicain a relatat că în maşină a fost descoperită o puşcă.

    Până în acest moment, nu există informaţii în legătură cu persoanele aflate în vehicul, care ar fi fugit, lăsând motorul pornit.

    14.00 Secţie de vot din estul Franţei, evacuată din cauza unui vehicul suspect. Autorităţile au evacuat o secţie de vot din oraşul Besançon după ce în zonă a fost găsit abandonat un vehicul furat, a declarat un oficial din cadrul Ministerului francez de Interne, care a precizat că o echipă de genişti a fost chemată pentru a cerceta vehiculul, relatează Reuters online.

    Vehiculul suspect avea numere de înamtriculare false, iar motorul era pornit, a adăugat oficialul.

     

     

     

    Scrutinul are loc în contextul unui atac terorist petrecut recent la Paris şi care ar putea avea efecte majore asupra rezultatului alegerilor prezidenţiale.

    Autorităţile franceze au avertizat că există un risc ridicat pentru un atentat în ziua alegerilor şi au anunţat măsuri sporite de securitate, cu aproximativ 50.000 de membri ai forţelor de ordine mobilizaţi pentru a asigura siguranţa publică.

    ————————————-

    Alegătorii francezi au început duminică să voteze în primul tur al scrutinului prezidenţial, considerat drept un test major pentru viitorul Uniunii Europeane. O victorie a „favoritului Bruxelles-ului”, Emmanuel Macron, ar revitaliza UE, dar Uniunea are motive serioase să se teamă de o victorie a lui Le Pen sau Mélenchon. Cu doi eurosceptici convinşi şi un pro-european efervescent printre cei patru candidaţi care se întrec umăr la umăr în primul tur de scrutin pentru preşedinţia Franţei, fiecare cu şanse reale de a ajunge în confruntarea finală, alegerile prezidenţiale din Franţa ar putea, deopotrivă, să destrame sau să întărească Uniunea Europeană. Ultimul sondaj dinaintea prezidenţialelor, publicat vineri seară, relevă o uşoară creştere pentru Emmanuel Macron, care este creditat cu 24,5% din intenţiile de vot. El este urmat de Marine Le Pen cu 22,5%, François Fillon cu 19,5% et Jean-Luc Mélenchon cu 18,5%.

    Sondajele de opinie indică o cursă strânsă între primii patru candidaţi astfel că rezultatul acestui prim tur de scrutin este extrem de imprevizibil.

    Accederea euroscepticilor Jean-Luc Melenchon (extremă-stânga) sau Marine Le Pen (extremă-dreapta) în turul al doilea ar reprezenta o victorie importantă pentru valul de populism care l-a propulsat pe Donald Trump la Casa Albă şi a făcut posibil procesul de Brexit.

    Pe de altă parte, victoria lui Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), sau a lui François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta), ar reprezenta o dovadă clară a angajamentului Franţei faţă de Uniunea Europeană.

    Cei aproximativ 1,3 milioane de francezii din mai multe ţări şi teritorii franceze de peste mări de pe continentul american şi Oceania au votat încă de sâmbătă pentru ca opţiunea lor să nu fie influenţată de primele rezultate anunţate după închiderea urnelor din Franţa continentală.

    Cetăţenii francezi din România îşi aleg preşedintele

    Cetăţenii francezi aflaţi pe teritoriul României îşi pot exprima votul pentru alegerea viitorului preşedinte al Franţei, la una dintre cele trei secţii de votare deschise duminică, de la ora 8, informează Ambasada Franţei în România.

    Cetăţenii francezi îşi pot exprima votul la una dintre cele trei secţii de votare de pe teritoriul României. Astfel, de la ora 8, până la ora 19, urnele vor fi deschise la sediul Ambasadei Franţei în România, din Bucureşti, la Institutul francez din Cluj, sau la Institutul francez din Iaşi.

    Votul se poate exprima în baza buletinului de identitate sau a paşaportului, informează Ambasada Franţei în România.

    Aproape 47 milioane de votanţi, aşteptaţi duminică la urne pentru a alege noul preşedinte al Franţei

    Aproape 47 milioane de francezi cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, duminică, în primul tur al scrutinului prezidenţial, după o campanie dominată de scandaluri şi discuţii despre imigraţie, viitorul Franţei în Uniunea Europeană şi terorism.

    Alegătorii vor avea ocazia să-şi exprime opţiunea în cele peste 66.546 de secţii deschise în Franţa şi în străinătate.

    Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), urmând să se închidă la ora locală 19.00 (20.00 ora României). La Paris şi în alte oraşe mari, alegătorii îşi vor putea exprima susţinerea pentru candidaţii înscrişi în cursa electorală până la ora 20.00 (21.00 ora României).

    Rezultatele primelor exit-polluri sunt aşteptate imediat după închiderea urnelor.

    Unsprezece candidaţi s-au înscris în cursa pentru Palatul Elysee, însă doar cinci dintre aceştia au şanse reale să ajungă în turul al doilea, sondajele indicând că cel mai probabil niciun candidat nu va reuşi să obţină victoria din primul tur.

    Francois Hollande este primul preşedinte în funcţie din istoria modernă a Franţei care nu candidează pentru un al doilea mandat, din cauza popularităţii scăzute.

    Cele mai recente sondaje arată că peste o treime din alegători nu sunt decişi cu cine vor vota în primul tur, iar rata de absenteism se estimează că se va ridica la aproximativ 29%, un nivel neobişnuit de ridicat pentru Franţa.

    Cu doi dintre cei cinci candidaţi principali reprezentând extremele pe eşichierul politic, scrutinul prezidenţial din Franţa este considerat crucial pentru viitorul Uniunii Europene.

    Scrutinul are loc în contextul unui atac terorist petrecut recent la Paris şi care ar putea avea efecte majore asupra rezultatului alegerilor.

    Autorităţile franceze au anunţat măsuri sporite de securitate, cu aproximativ 50.000 de membri ai forţelor de ordine mobilizaţi pentru a asigura siguranţa publică.

    Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), este creditat cu 24% din intenţiile de vot, înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de populista Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, care va fi învinsă categoric în turul doi. Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial comandat de Paris Match şi Sud Radio, Emmanuel Macron, liderul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), va fi votat de 24% dintre cetăţenii francezi în primul tur de scrutin. Marine Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional (extremă-dreapta), este creditată cu 22,5% (cu 1,5% mai puţin decât săptămâna trecută), în timp ce François Fillon, candidatul formaţiunii Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, centru-dreapta), are o susţinere electorală de 19,5%. Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), ar primi 18,5% din voturi, iar socialistul Benoît Hamon este creditat cu doar 7%.

    În turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, programat pe 7 mai, raportul Emmanuel Macron / Marine Le Pen va fi 61%-39%, în timp ce François Fillon ar obţine un scor de 57%-43% în faţa lui Marine Le Pen. În cazul unui duel Emmanuel Macron / François Fillon, primul s-ar impune cu 65% la 35%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe.

     

    “;}}s:18:

  • PNL anunţă de acum candidatul la prezidenţialele din 2019. „Drumul nostru spre guvernare trece prin această victorie”

    Liberalii şi-au stabilit de pe acum candidatul la prezidenţialele din 2019. Numele acestuia a fost anunţat de Cătălin Predoiu care a cerut ca lupta fraticidă din PNL să înceteze. 

    „Vă chem să practicăm colegialitatea, respectul, unitatea pentru că drumul partidului către guvernare trece prin unitatea partidului. Viziunea mea este aceea a unui partid unit, dar trebuie dublat de solidaritatea reală dintre membri. Lupta fraticidă trebuie să înceteze. Suntem egali în acest partid”, a spus Predoiu.

    Vezi aici cine este candidatul la prezidenţialele din 2019 anunţat de PNL de pe acum. „Drumul nostru spre guvernare trece prin această victorie”

  • În vreme ce Elena Udrea aştepta să fie eliberată, Fiscul a făcut următorul anunţ despre averea sa

    2015 nu a fost anul Elenei Udrea. La doar câteva luni după ce s-a bătut pentru voturile românilor la prezidenţiale, fosta şefă de la Dezvoltare şi Turism a ajuns în spatele gratiilor. Cu o avere semnificativă şi cu o carieră politică cu o ascensiune rapidă, Elena Udrea şi-a văzut toate visele năruite.
     

    O veste bună a venit ieri pentru ea: a scăpat de arestul la domiciliu urmând a fi cercetată sub control judiciar. În vreme ce Elena Udrea aştepta decizia instanţei, au fost făcute publice informaţiile de la Fisc referitoare la averea sa. Ce s-a întâmplat cu banii şi proprietăţile Elenei Udrea vedeţi în continuare:

    Anunţul Fiscului despre averea Elenei Udrea: ce se întâmplă cu imperiul moştenit de la Dorin Cocoş

     

  • Cine îi va lua locul lui Iohannis la conducerea Primăriei Sibiu

    De data aceasta este vorba despre o femeie, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România şi totodată viceprimar al Sibiului, scrie Vocea Transilvaniei.

    De altfel, Klaus Iohannis a lăsat-o interimar la conducerea Primăriei în perioada campaniei pentru prezidenţiale.

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a lăsat vacant postul de primar al Sibiului, care, după toate probabilităţile, va reveni tot unui cetăţean cu origini germane, notează aceeaşi sursă.

    Decizia ar fi una oarecum surprinzătoare, având în vedere că Fodor nu este membru PNL, ci reprezintă Forumul Democrat al Germanilor din România. Celălalt viceprimar, Virgil Popa, este preşedintele organizaţiei municipale a PNL.

  • Ce scor cred parlamentarii că va fi în turul doi al prezidenţialelor

    Prezentăm integral estimările făcute, vineri, pentru MEDIAFAX de parlamentari:

    Cezar Preda (PDL): Cred că va câştiga Klaus Iohannis la o diferenţă de 100.000 de voturi. Va fi ca la alegerile trecute, când seara era un candidat şi dimineaţa altul.

    Florin Iordache (PSD): Va fi 54% cu 46% pentru Victor Ponta, pentru că la mine în judeţ (Olt – n.r.) toată lumea s-a convins de prestaţia lui Iohannis, care a demonstrat că nu poate fi mai mult decât primar.

    Vasile Blaga (PDL): Sunt optimist, vom câştiga, nu am făcut niciodată pronosticuri, dar mă bazez pe mobilizarea extraordinară a oamenilor.

    Mate Andras (UDMR): Eu cred că votul va fi destul de strâns, cu patru-cinci procente în plus va câştiga Victor Ponta.

    Florin Geantă (PMP): Doi candidaţi slabi, probabil va fi la limită 51% cu 49% pentru Iohannis.

    Niculae Mircovici (Minorităţi naţionale): Undeva la 52 la 48, cu o diferenţă de patru-cinci procente, pentru Victor Ponta.

    Cristian Preda (europarlamentar): 52 la 48 pentru Iohannis, cred că se va trezi lumea şi vor veni în turul doi şi cei care nu au venit în primul tur.

    Vasile Nistor (PC): 55 la 45 pentru Ponta, structurile PSD sunt foarte bine organizate.

    Cristina Pocora (PNL): Va fi foarte strâns, cu o difernţă de până la trei procente va câştiga Klaus Iohannis.

     

  • Cele mai importante evenimente economice dintre tururile de scrutin pentru prezidenţiale

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale. Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Jos Parlamentul, jos DNA, jos serviciile, jos Constituţia! Perlele politice ale săptămânii

    “Voi spune şi eu foarte multe despre acest caz. Începând din 22 decembrie. Bercea, Abraham, e un caz, nu vi s-a părut niciodată că e aşa, ca o făcătură din asta miliţienească?” – preşedintele Traian Băsescu despre dosarul DNA în care este cercetat fratele său, Mircea Băsescu

    “Ele, şi dacă ne retragem toţi, tot nu câştigă, nici d-na Udrea, nici d-na Macovei.  Nici dacă mă retrag şi eu, şi dl. Iohannis, şi toată lumea. Şi dacă candidează singure pierd, deci… Îmi pare rău, dar nu le pot ajuta” – premierul Victor Ponta

    “Vedeţi, vârsta se trădează, e un om mai impulsiv, mai tânăr, dar e un băiat inteligent şi eu am încredere că ştie să înveţe inclusiv din asemenea momente” – Ion Iliescu (PSD) despre criticile lui Victor Ponta legate de instrumentarea cazului de evaziune Lukoil

    “El are o strategie a lui de campanie în care vrea să-l atace pe Meleşcanu, poate să-l lucreze pe Iohannis, să-l atace pe Ponta, ca să-şi scoată iubita” – Radu Mazăre (PSD) despre preşedintele Băsescu

    “În calitate de preşedinte al României, voi dizolva actualul Parlament şi voi propune un nou prim-ministru, cu un nou Cabinet” – Elena Udrea (PMP)

    “Serviciile trebuiau aduse sub controlul civil şi asta a făcut Preşedintele Traian Băsescu!” – Mihail Neamţu (NR) despre declaraţiile preşedintelui pe tema Ponta – ofiţer acoperit

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “E vorba de un delir personal al unui om care nu ar trece nici cel mai simplu examen psihiatric” – Dan Şova (PSD) despre atacul preşedintelui Băsescu la SIE

    “iPhone a omorât Nokia, iar iPad a distrus industria de hârtie” – premierul finlandez Alexander Stubb, acuzând Apple că a distrus economia ţării

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.