BusinessMagazin

Tag: prezenta la vot

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Votul este valabil exprimat şi atunci când:
    – deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă;
    – tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
    – efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.

    După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

    Buletinele de vot anulate sunt buletinele neîntrebuinţate. Ele poartă pe diagonala primei pagini menţiunea “ANULAT”, înscrisă de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare după încheierea procesului de votare. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

    Sunt nule următoarele categorii de buletine de vot:
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;
    – buletinele de alt model decât cel legal aprobat;
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

    Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea simplă de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, indiferent de prezenţa la vot.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Prezenţa la vot în secţiile din străinătate va fi anunţată la orele 15 şi 21, respectiv la orele 1 şi 9 din 3 noiembrie.

    Ulterior, informaţiile privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 2, 5, 9, 11, 17 şi 20 din 3 noiembrie.

    Acelaşi orar se va aplica şi la 16, respectiv 17 noiembrie, în situaţia în care preşedintele României nu este ales din primul tur de scrutin.

    Istoricul alegerilor prezidenţiale, conform Autorităţii Electorale Permanente:

    1990: Preşedintele a fost ales din primul tur
    Prezenţa la vot a fost de 86,19%, adică au votat 14.826.616 alegători din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale.

    1992: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,29%, adică au votat 12.496.430 de alegători din cei 16.380.663 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 73,23%, adică au votat 12.153.810 alegători din cei 16.597.508 înscrişi în listele electorale.

    1996: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,01%, adică au votat 13.088.388 de alegători din cei 17.218.654 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 75,90%, adică au votat 13.078.883 de alegători din cei 17.230.654 înscrişi în listele electorale.

    2000: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 65,31%, adică au votat 11.559.458 de alegători din cei 17.699.727 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 57,50%, adică au votat 10.184.715 alegători din cei 17.711.751 înscrişi în listele electorale.

    2004: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 58,51%, adică au votat 10.794.653 de alegători din cei 18.449.676 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.

    2009: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Situaţia prezenţei la vot la ora 19

    Prezenţa la vot la nivel naţional era de 23,69% în mediul urban şi 30,37% în mediul rural, a comunicat BEC. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 37,93%, Ilfov – 34,21%, Mehedinţi – 33,16%, Dâmboviţa – 31,89% şi Dolj – 31,37%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 20,53%, Ialomiţa – 22,06%, Tulcea – 22,34%, Timiş – 22,75% şi Brăila – 23,21%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 19.00 a fost de 22,24 %, mai mare decât participarea la alegerile europarlamentare din 2007 şi 2009, când s-au prezentat la urne 19,12%, respectiv 12,83% dintre alegători.

    Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 28,14%, iar cei mai puţini, în sectorul 5 – 18,3%. În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 22,74%, în sectorul 3 – 20,3%, în sectorul 4 – 22,33%, iar în sectorul 6 – 23,37%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 16.00, de 18,41%, din care 17,11% în mediul urban şi 20,18 % în rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră la alegerile europarlamentare din 2009 (14,95%), dar mai mică decât la cele din 2007 (19,61%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 25,07%, Ilfov – 23,75%, Mehedinţi – 22,92%, Dâmboviţa – 22,51% şi Prahova – 21,39%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Ialomiţa – 14,11%, Maramureş – 14,52%, Timiş – 15,38%, Arad – 15,59% şi Buzău – 15,62%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16.00 a fost de 16,36%, mai mare decât participarea la alegerile din 2007 şi 2009, când s-au prezentat la urne 13,85% şi, respectiv, 9,98% dintre alegători. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 21,04%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 13,20%. În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 16,64%, în sectorul 3 – 14,82%, în sectorul 4 – 16,61% şi în sectorul 6 – 17,19%.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Prezenţa la vot, mai mare decât la alegerile din 2007 şi 2009

    Prezenţa la vot în Capitală la 13.00 a fost de 11,3%, mai mare decât la alegerile din 2007 (9,12%) şi 2009 (7,33%).

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 13.00, de 12,54 %, din care 12,09 % în mediul urban şi  13,15 % în rural, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

    În 21 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 13.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 17,62%, Dâmboviţa – 15,92%, Ilfov – 15,69%, Teleorman – 15,31% şi Mehedinţi – 15,3%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 9,02%, Timiş – 9,94%, Arad – 10,27%, Ialomiţa – 10,47% şi Iaşi – 10,77%.

    La secţiile de votare din Capitală pentru alegerile europarlamentare care au loc duminică, până la ora 13.00 s-au prezentat la urne 11,3% dintre cei 1.785.851 de alegători cu drept de vot. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 14,42%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 8,49%, În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 11,83%, în sectorul 3 – 10,18%, în sectorul 4 – 11,69% şi în sectorul 6 – 11,96%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, a fost, la ora 10.00, de 4,61%, din care 4,30 % în mediul urban şi 5,03 % în mediul rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră atât la alegerile europarlamentare din 2009 (4%), cât şi la cele din 2007 (3,79%).

    În 22 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 10.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 7,8%, Teleorman – 6,72%, Ilfov – 6,19%, Dâmboviţa – 6,13% şi Mehedinţi – 6,03%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 3,09%, Timiş – 3,52%, Sibiu – 3,54%, Iaşi – 3,69% şi Cluj – 3,73%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 3,64%, cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne fiind în sectorul 1 – 4,10%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 2,98%. În Sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 4,10%, în Sectorul 2 – 3,81%, în Sectorul 3 – 3,38%, în Sectorul 4 – 3,66%, în Sectorul 5 – 2,98% şi în Sectorul 6 – 3,97%.

    La alegerile europarlamentare din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10.00, era 2,79%, iar la cele din 2007 era 2,69%.
     

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • ALEGERI 2012. Prezenţa la vot la ora 21. Totul despre organizarea scrutinului

    În mediul urban, prezenţa a fost de 40,49%. În mediul rural, prezenţa a fost de 43,4%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 21 de judeţe, între care Teleorman – 54,73%, Gorj – 54,14%, Olt – 49,79%, Mehedinţi – 50,14%, Giurgiu – 49,1%. Participare mai redusă se înregistra în Timiş – 33,5%, Maramureş – 33,7%, Cluj – 35,27%, Arad – 35,28%, Sibiu – 37,12%

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 39,36%. Sectorul 1: 42,39%, sectorul 2 – 41,16%, sectorul 3 – 37,27%, sectorul 4 – 39,56%, sectorul 5 – 35,76%, sectorul 6 – 40,79%.

    Acestea sunt date de prezenţă preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de Ă/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumurile din 2007 şi 2012, cât şi la alegerile locale din iunie 2012.

    La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la vot până la ora 21.00 era de 39,20% la nivelul ţării şi de 30,52% în Capitală.

    INFORMAŢII UTILE

    Numărul total al persoanelor care au drept de vot la alegerile parlamentare de duminică, 9 decembrie este de 18.248.414, conform datelor publicate de Biroul Electoral Central – cu 44.050 mai mic decât numărul de alegători înscrişi pe listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.

    Numărul secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie este de 18.762, dintre care 18.456 în ţară. În Bucureşti sunt înfiinţate pentru acest scrutin 1.239 secţii de votare.

    Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se vor derula în intervalul orar 07.00-21.00 (respectiv ora locală în secţiile de votare din străinătate).

    Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.

    Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

    Documente necesare pentru votare:
    Cetăţenii români cu domiciliul în ţară: cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate;
    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate;
    Cetăţenii cu reşedinţa în străinătate: paşaportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;
    Membrii reprezentanţelor diplomatice: paşaportul diplomatic sau de serviciu;
    Elevii din şcolile militare: carnetul de serviciu militar.

    În ziua alegerilor sunt mobilizaţi peste 59.000 de angajaţi ai MAI, proveniţi din toate structurile ministerului. Dintre aceştia, 33.000 se ocupă de paza secţiilor şi a buletinelor de vot, în timp ce restul vor fi implicaţi în acţiuni de menţinere a ordinii publice. Începând din 8 noiembrie, MAI a organizat campania campania “Tu decizi! Votează legal!”, care aare ca scop informarea cetăţenilor români cu drept de vot asupra sancţiunilor aplicate în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare privind corectitudinea votului. Cetăţenii sunt invitaţi să sune la 112 pentru a raporta orice tentativă de fraudă sau mită electorală.

    Conform Legii 35/2008, la solicitarea cetăţeanului care nu se poate deplasa şi cu adeverinţă de la medic că este în imposibilitatea de a se deplasa, la fiecare secţie de votare trebuie să existe o urnă volantă şi se deplasează o echipă din Biroul Electoral la persoana respectivă. “Dar aceasta nu înseamnă că se deplasează la cei care sunt înzăpeziţi. Se deplasează numai la persoanele, care conform actului medical, nu se pot deplasa spre secţia de vot”, a arătat Mircea Duşa, ministrul administraţiei şi internelor.

    Cetăţenii români aflaţi în tranzit în afara ţării, fără a avea reşedinţa sau domiciliul în străinătate, nu pot vota la alegerile parlamentare în secţiile de votare care vor funcţiona în afara ţării.

    Ministrul Administraţiei şi Internelor a anunţat că numărul românilor cu drept de vot care au domiciliul stabil în străinătate este de 441.769.

    MAE a organizat în afara ţării 306 secţii de votare în 95 de state, la fel ca şi la referendumul din 29 iulie. Acestea funcţionează în cadrul circumscripţiei electorale numărul 43, căreia îi sunt repartizate cele şase colegii ale diasporei – patru pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. MAE a trimis în cele 306 secţii de votare din străinătate câte 452.300 de buletine de vot.

    MAE anunţă că a fost pus în funcţiune TelVerde (00 4) 0800 800 407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare) şi alte cinci numere suplimentare, la care pot fi oferite informaţii cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, începând din 8 decembrie până la 10 decembrie, în regim de permanenţă.

    Celelalte cinci linii telefonice apelabile gratuit din străinătate:
    0040.21.367.49.41
    0040.21.367.17.89
    0040.21.367.49.46
    0040.21.367.49.33
    0040.21.367.17.72

    Pentru informaţii utile se poate accesa şi secţiunea dedicată alegerilor parlamentare de pe site-ul MAE şi de pe site-urile misiunilor diplomatice: http://www.mae.ro/alegeri-parlamentare-2012

    De asemenea, cetăţenii români pot accesa pe site-ul MAE o hartă interactivă care cuprinde situarea tuturor secţiilor de votare organizate în străinătate: http://www.mae.ro/node/16968

  • REFERENDUM 2012. Rezultatele oficiale ale votului (actualizare ora 14)

    Rezultatele parţiale comunicate de BEC la ora 14:

    Număr persoane înscrise în listele electorale din secţiile respective: 18.288.757

    Număr participanţi: 8.455.336 (46,13% din total)

    Număr voturi valabil exprimate DA: 7.400.508 (87,52%)

    Număr voturi valabil exprimate NU: 943.031 (11,15%)

    Număr voturi nule: 11.1797 (1,32%)

    Rezultatele includ şi numărătoarea comunicată de secţiile de votare din străinătate.

    Următorul comunicat al BEC va fi anunţat după întocmirea procesului-verbal de anunţare a rezultatelor finale, în cursul zilei de miercuri, 1 august.

    Prezenţa estimată la referendum până duminică la ora 23 era de 45,92% din numărul alegătorilor, a anunţat luni la ora 0,30 Biroul Electoral Central. La fel ca pe tot parcursul zilei de duminică, marja de eroare a estimării prezenţei a fost de +/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de 2.889 secţii de votare dintr-un total de 18.548. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).

    La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.

    Potrivit unui exit poll realizat de CCSB şi difuzat de Antena 3, 84% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 16% au răspuns negativ. Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44%, iar estimarea pentru ora 23, pe baza tendinţelor din ultimele ore, este de 51%. Marja de eroare este de plus/minus 1,5%.

    Potrivit unui exit poll realizat de Operation Research pentru Realitatea TV, 86,9% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 13,10% au răspuns negativ. Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44,01%. Marja de eroare este de plus/minus 3%.

  • REFERENDUM 2012. Care sunt rezultatele exit poll-urilor. Prezenţa la vot la ora 23

    Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44%, iar estimarea pentru ora 23, pe baza tendinţelor din ultimele ore, este de 51%. Marja de eroare este de plus/minus 1,5%.

    Potrivit unui exit poll realizat de Operation Research pentru Realitatea TV, 86,9% dintre cei prezenţi la vot au răspuns afirmativ la întrebarea dacă sunt de acord cu demisia preşedintelui Traian Băsescu, iar 13,10% au răspuns negativ.

    Conform acestui exit poll, prezenţa la urne la ora 21 a fost de 44,01%. Marja de eroare este de plus/minus 3%.

    Procesul de vot la referendum s-a încheiat la ora 23.

    DATELE OFICIALE DE LA BEC

    Prezenţa estimată la referendum până la ora 23 a fost de 45,92% din numărul alegătorilor, conform Biroului Electoral Central.

    În mediul urban, prezenţa a fost de 41,76%. În mediul rural, prezenţa a fost de 51,61%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 22 de judeţe, între care Mehedinţi – 70,46%, Olt – 74,71%, Teleorman – 70,16%, 60,67, Vâlcea – 60,44%. Participare mai redusă se înregistra în Harghita – 11,56%, Covasna – 20,60%, Satu-Mare – 28,23%, Mureş – 33,96%, Arad 34,99 Bistriţa-Năsăud – 19,17%.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 40,04%; sectorul 1: 41,46%, sectorul 2 – 40,22%, sectorul 3 – 35,89%, sectorul 4 – 42,24%, sectorul 5 – 41,26%, sectorul 6 – 41,25%.

    Acestea sunt rezultate preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de +/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumul din 2007 (când eşantionul era de 2.577 de secţii de votare dintr-un total de 17.480 de secţii), cât şi la alegerile locale din iunie 2012 (când eşantionul era de 2.763 de secţii de votare dintr-un total de 18.133 de secţii).

    La referendumul de demitere din 2007, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 20) a fost de 44,45%. La alegerile locale din iunie 2012, prezenţa la vot la închiderea urnelor (ora 21) a fost de 56,39%.

    Luni, 30 iulie, BEC va aduce la cunoştinţa publicului rezultatele parţiale ale referendumului la orele 10, la orele 14 şi la orele 19.

  • Alegeri locale: cine a votat, cine a câştigat, care a fost prezenţa la vot – ACTUALIZAT 13 IUNIE ORA 0

    USL a obţinut 41,49% din mandatele de primari, PDL – 16,20%, iar PSD – 12,33%, potrivit

    rezultatelor parţiale

    la alegerile locale, difuzate, luni, la ora 22.00 de BEC. USL a obţinut 49,48% din voturile pentru preşedinţii de Consilii Judeţene, în timp ce PDL a obţinut 17,09%, iar PP-DD – 8,92%.

    Conform rezultatelor partiale comunicate pana in prezent, urmatorii candidati sunt castigatori siguri ai mandatelor de primar:

    Bucuresti: Sorin Oprescu (independent sustinut de USL)
    Sector 1: Andrei Chiliman (USL)
    Sector 2: Neculai Ontanu (UNPR)
    Sector 3: Robert Negoita (USL)
    Sector 4: Cristian Popescu (USL)
    Sector 5: Marian Vanghelie (USL)
    Sector 6: Rares Manescu (PNL)

    Cluj-Napoca: Emil Boc (PDL)

    Craiova: Lia Olguta Vasilescu (USL)

    Timisoara: Nicolae Robu (USL)

    Bacau: Romeo Stavarache (USL)

    Iasi: Gheorghe Nichita (USL)

    Tg. Mures: Dorin Florea (PDL)

    Oradea: Ilie Bolojan (USL)

    Deva: Petru Marginean (USL)

    Rm. Valcea: Emilian Francu (USL)

    Slatina: Darius Valcov (USL)

    Constanta: Radu Mazare (PSD)

    Sf. Gheorghe: Antal Arpad (UDMR)

    Sibiu – Klaus Johannis (USL)

    Arad – Gheorghe Falca (PDL + PER)

    Vaslui: Dumitru Buzatu (USL)

    Tulcea: Constantin Hogea (PDL)

    Drobeta Tr. Severin: Constantin Gherghe (PDL)

    Alba Iulia: Mircea Hava (PDL)

    Brasov: George Scripcaru (PDL)

    Braila: Aurel Simionescu (PSD)

    Suceava: Ion Lungu (PDL)

    Piatra-Neamt: Gheorghe Stefan (PDL)

    Pitesti: Tudor Pendiuc (PSD)

    VEZI AICI REZULTATELE EXIT POLL-URILOR DE LA BUCURESTI SI IN PRINCIPALELE ORASE

    SONDAJ PENTRU CITITORII BM: Cu ce candidaţi aţi votat astăzi la alegerile locale? (coloana din dreapta a acestei pagini)

    Pe listele electorale permanente pentru alegerile locale din 10 iunie sunt înscrise 18.315.880 de persoane, la care se adaugă cetăţeni ai Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România – 37.704 persoane, dintre care 8.800 din Italia, 5.181 din Germania şi 4.104 din Franţa.

    Conform Mediafax, dintre cele peste 3.000 de mandate de primar puse în joc, 102 sunt mandate de primar de municipiu, unul de primar general, şase mandate de primar de sector, 217 mandate de primar de oraş şi 2.861 de mandate de primar de comună. Votul cetăţenilor decide şi cui vor fi atribuite cele peste 40.000 de mandate de consilier local, din care 166 de mandate de consilier de sector şi 55 de mandate de consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

    În vederea scrutinului pentru alegerea reprezentanţilor administraţiei publice locale au fost organizate 18.133 de secţii de votare, din care 6.163 secţii de votare în municipii, 1.689 în oraşe şi 10.281 în comune.