BusinessMagazin

Tag: pret

  • Preţul aurului, la un nou record istoric. A depăşit pragul de 4.400 de dolari pe uncie

    Luni dimineaţă, aurul a depăşit pentru prima dată pragul de 4.400 de dolari pe uncie, pe fondul aşteptărilor privind noi reduceri ale ratei dobânzii în SUA şi al cererii puternice de active refugiu. Şi argintul a atins un maxim istoric, scrie Reuters.

    Preţul spot al aurului a crescut cu 1,4%, la 4.397,16 dolari pe uncie, la ora 05:02 GMT, după ce a depăşit bariera de 4.400 de dolari. La momentul redactării acestei ştiri, preţul este de 4.404,45 de dolari pe uncie. Şi preţul spot al argintului a urcat cu 3,3%, atingând un maxim istoric de 69,44 dolari.

    Lingourile de aur au câştigat 67% în acest an, fiind depăşite, pentru prima dată, şi pragurile de 3.000 şi 4.000 de dolari pe uncie.

    De la începutul acestui an, argintul a crescut cu 138%, depăşind cu mult aurul, susţinut de fluxuri robuste de investiţii şi constrângeri persistente ale ofertei.

    „Având în vedere că luna decembrie produce de obicei randamente pozitive pentru aur şi argint, sezonalitatea este de partea lor”, a declarat Matt Simpson, analist senior la StoneX, potrivit Reuters.

    „Având în vedere că aurul a crescut deja cu 4% în această lună şi ne apropiem de sfârşitul anului, investitorii ar trebui să fie prudenţi, deoarece volumele sunt pe cale să se epuizeze, iar şansele de realizare a profiturilor sunt, de asemenea, în creştere”, a mai spus expertul.

    Considerat în mod tradiţional un activ refugiu, aurul a fost susţinut de tensiunile geopolitice şi comerciale accentuate, dar şi de achiziţiile constante ale băncilor centrale.

  • Cum cumpără tinerii cadourile de Crăciun? Utilitatea, estetica şi raportul calitate-preţ reprezintă un „must”, iar trendurile de pe TikTok, Instagram sau Pinterest contează foarte mult pentru ei

    Crăciunul rămâne una dintre cele mai intense perioade de consum din an, iar tânăra generaţie începe să joace un rol tot mai vizibil în conturarea tendinţelor de cumpărare. Spre deosebire de generaţiile anterioare, tinerii gen Z sunt mai informaţi, mai pragmatici şi mult mai conectaţi la mediul digital, iar asta se vede inclusiv atunci când aleg un cadou pentru cei dragi.

    În magazinele Mobexpert şi, în special, în perioada sărbătorilor, când cadourile sunt la mare căutare, comportamentul lor de consum reflectă un mix între utilitate, estetică şi influenţa puternică a social media.

    „Tinerii din Generaţia Z aleg cadourile după câteva criterii clare: utilitatea, estetica, raportul calitate-preţ şi, evident, conform tendinţelor online. Mulţi preferă obiecte practice, care chiar pot fi folosite în viaţa de zi cu zi. Totodată, caută produse cu un design modern, minimalist sau playful, care să se potrivească cu amenajările lor sau cu estetica persoanei care primeşte cadoul. Mai mult, este un bonus dacă produsele sunt bine finisate, arată premium, dar rămân accesibile ca preţ”, spune pentru ZF Iulia Păuna, PR manager, Mobexpert.

    Preferinţele tinerilor în ceea ce priveşte produsele din colecţia Mobexpert sunt foarte clare şi aliniate cu stilul lor de viaţă. În mare parte, ei se orientează către decoraţiuni şi accesorii, iar în anumite cazuri vizează şi piese de mobilier accent sau chiar obiecte mai mari precum canapelele sau paturile.

    În ceea ce priveşte cumpărăturile în perioada sărbătorilor, tinerii rămân în zona decoraţiunilor tematice, dar se orientează şi către cadouri practice precum articole pentru bucătărie sau seturile de pijamale şi haine de casă. „Sunt produse care dau acel sentiment de coziness, iar aici pot să subscriu ca un veritabil membru al generaţiei Z”, a mai punctat ea.

    Reţelele sociale şi trendurile din online joacă şi ele un rol extrem de important în alegerea cadourilor pe care tinerii le fac celor dragi.

    „Trendurile de pe TikTok, Instagram sau Pinterest contează foarte mult pentru tinerii din generaţia Z, mai ales în vânzările de sezon”, subliniază Iulia Păuna.

    Aşadar, produsele „instagramabile”, explică ea, prezentate în amenajări atractive sau în clipuri virale, pot genera creşteri rapide de interes şi vânzări. „Am avut în acest an un focus clar pe creşterea paginii de TikTok şi pe adaptarea conţinutului pentru publicul gen Z, direcţie care rămâne o prioritate strategică şi pentru 2026”, mai adaugă ea.

    Deşi este o generaţie profund digitalizată, gen Z nu renunţă la experienţa din magazin. Tinerii folosesc ambele canale atunci când cumpără un produs, dar, în general, precizează aceasta, preferă experienţa din magazin, unde pot vedea şi testa produsele.

    Online-ul joacă însă un rol esenţial în etapa de documentare: compararea produselor, verificarea preţurilor şi inspiraţia pentru alegerile finale. Practic, decizia se construieşte digital, dar se validează adesea în magazin.

    Dar cum arată, în linii mari, profilul clientului gen Z? Consumatorul gen Z este „tânăr, informat şi foarte atent la experienţa de cumpărare”. Este conectat permanent la mediul digital, face research înainte de a cumpăra şi caută o experienţă omnichannel coerentă, între online şi magazinul fizic.

    Spre deosebire de generaţiile anterioare, după cum spune Iulia Păuna, tinerii de astăzi sunt mai pragmatici şi mai puţin impulsivi. Ei preferă să investească în produse cu valoare reală şi utilitate clară, nu doar în branduri sau trenduri trecătoare.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, generaţia Z este mai prudentă decât alte categorii de consumatori. „Coşul mediu al tinerilor gen Z este de aproximativ două ori mai mic decât al celor din generaţia Millennials”, spune PR managerul Mobexpert.

    Diferenţa vine din atenţia sporită la buget, dar şi din etapa de viaţă în care se află. Pe măsură ce înaintează în vârstă, îşi stabilesc locuinţe proprii şi nevoile cresc, valoarea coşului se poate majora semnificativ, mai ales în cazul achiziţiilor de mobilier sau produse pentru casă, completează ea.

    Tinerii gen Z, afirmă Iulia Păuna, vor rămâne extrem de conectaţi digital, influenţaţi de trendurile online şi de recomandările din social media şi în viitor, ceea ce va face ca decizia de cumpărare să fie rapidă şi bine documentată. Astfel, ei vor reprezenta o categorie de consumatori atentă la design, utilitate şi experienţă.

    „Generaţia Z va deveni, treptat, o forţă de consum tot mai importantă în următorii ani. Pe măsură ce înaintează în carieră şi îşi stabilesc locuinţe proprii, bugetele lor vor creşte, iar achiziţiile se vor concentra tot mai mult pe mobilă, decoraţiuni şi produse de calitate pentru casă”, a mai adăugat ea.

     

     

     

     

  • Licitaţie Artmark. O icoană pictată de Nicolae Grigorescu s-a vândut cu 90.000 de euro, valoare record în piaţa românească de artă sacră

    O icoană pictată de Nicolae Grigorescu în tinereţe, intitulată Maica Domnului cu Pruncul, a fost vândută în Licitaţia de Crăciun din 9 decembrie de la Artmark cu 90.000 de euro, valoare  record în piaţa românească de artă sacră.

    Lucrarea a avut un preţ de pornire de 18.000 de euro şi a atins în mai puţin de zece minute vârful de adjudecare, potrivit Artmark.

    „Este o icoană rară, prin reprezentarea necanonică a chipurilor sfinţilor. Grigorescu a pictat după model viu, astfel că sfinţii săi par reali. Această variantă a picturii i-a fost foarte dragă lui Grigorescu – a păstrat-o alături de-a lungul vieţii, fapt confirmat şi de fotografiile din sufrageria casei sale, unde ea apare expusă pe un şevalet”, spune Vlad Dumitriu, muzeograf al Muzeului Memorial Nicolae Grigorescu de la Câmpina.

    Oficialii Artmark subliniază că anul 2025 a marcat un nivel ridicat de activitate pe segmentul licitaţiilor de artă religioasă: licitaţia organizată în decembrie 2025 s-a situat pe locul al doilea ca volum al vânzărilor, cu o rată de adjudecare de 71% şi un total de 225.162 de euro, după ce licitaţia din aprilie 2025 a înregistrat o rată de adjudecare comparabilă, dar un rezultat total mai ridicat, de 327.000 de euro.

    Decembrie 2025 se conturează astfel ca un nou reper pentru piaţa locală de artă, în contextul tranzacţiilor care îl au ca referinţă pe Nicolae Grigorescu, după rezultatele înregistrate în decembrie 2024, când lucrarea „Ţărăncuţă odihnindu-se” a stabilit un record naţional pentru pictură, la 365.000 de euro. În acest context, numele artistului este asociat şi cu cel mai ridicat preţ obţinut până în prezent pentru o icoană vândută pe piaţa din România.

    În cadrul Licitaţiei Artmark de Iarnă, programată pentru 16 decembrie, la Palatul Cesianu-Racoviţă din Bucureşti, sunt incluse un nud semnat de Nicolae Grigorescu, realizat în jurul anului 1860 şi intitulat „La izvor”, cu un preţ de pornire de 50.000 de euro, precum şi o altă lucrare rară a artistului, provenită din perioada sa italiană: pânza de mari dimensiuni „Costum verde de bal (Colombina în verde)”, care va fi licitată de la un preţ de pornire de 100.000 de euro


     

     

  • Moment istoric: Reuters trece la modelul de subscripţie pentru cititori. Pentru România va costa 16 lei pe săptămână

    Reuters face un pas decisiv în istoria sa şi trece la un model de abonament pentru cititori: 16 lei pe săptămână, ceea ce înseamnă aproximativ 64 de lei pentru fiecare lună, preţul pentru acces nelimitat la una dintre cele mai respectate redacţii ale lumii, potrivit publicaţiei.

    „Timp de 174 de ani, misiunea noastră a fost să aducem lumea în faţa lumii, fără teamă şi fără favoruri. Este un angajament ambiţios care ne cere să fim pe teren, cu una dintre cele mai mari reţele globale de jurnalişti: 2.600 de profesionişti în peste 200 de locaţii de pe glob. De aceea, instituţii media, companii, guverne şi, la fel de important, publicul larg se bazează pe noi pentru adevăr”, afirmă agenţia, subliniind că această responsabilitate este luată foarte în serios.

    Reuters notează că „lumea se află într-un moment precar pentru informaţia de încredere. Dezinformarea, opiniile părtinitoare şi sursele nesigure sunt în creştere, făcând tot mai dificil să ştii ce este real şi în cine poţi avea încredere.”

    În acest context, agenţia explică schimbarea de strategie: „Am decis să ne extindem activitatea pentru a acoperi mai mult şi pentru a duce munca noastră în faţa unei părţi şi mai mari a lumii. Trecem la un model de abonament pentru site şi aplicaţie. Va fi un singur preţ pentru întreaga lume: 16 lei pe săptămână, facturaţi o dată la 4 săptămâni, pentru acces nelimitat la conţinutul nostru premiat.”

    Agenţia subliniază că noul model va rămâne unul transparent şi simplu, fără artificii de marketing: „Există un mic discount pentru abonamentele anuale, dar nu vom avea reduceri înşelătoare la început, nu vor exista creşteri surpriză ale preţului, iar rezilierea va fi posibilă oricând. Este un plan conceput deliberat pentru a aduce lumea împreună în jurul aceloraşi fapte şi informaţii.”

    Totodată, Reuters dă asigurări că utilizatorii ocazionali vor putea continua să citească gratuit câteva articole în fiecare lună, fără să atingă imediat paywall-ul. „Vor exista şi momente importante de ştiri în care vom face conţinutul accesibil tuturor”, precizează agenţia. În schimb, cititorilor fideli li se cere „un sprijin financiar modest”.

    Agenţia promite să reinvestească acest sprijin în „acoperire mai amplă, investigaţii mai profunde, produse mai inovatoare şi experienţe speciale pentru abonaţi”, garantând în continuare acel „loc în primul rând” la evenimentele care schimbă lumea.

  • Prăbuşirea Bitcoin sub 90.000 USD zguduie pieţele: ETF-uri şi giganţi cripto în retrageri record, trezorierii corporativi sub presiune, iar stablecoin-urile atrag atenţia băncilor centrale

    După ce bitcoin a scăzut sub 90.000 de dolari săptămâna aceasta şi a atins temporar 82.000, ştergând sute de miliarde din capitalizarea pieţei şi declanşând retrageri record din fondurile-cheie, BlackRock’s iShares Bitcoin Trust (IBIT) a înregistrat pe 19 noiembrie cea mai mare ieşire zilnică de la lansare: 523 de milioane de dolari retraşi, pe fondul vânzărilor generate de corecţia pieţei. Acţiunile legate de cripto au urmat trendul descendent, iar ideea că trezorierii corporativi pot gestiona volatilitatea prin active digitale este reevaluată în timp real, informează NAI 500.

    După vârful atins în octombrie, retragerea Bitcoin s-a accelerat, ducând criptomoneda la cele mai slabe niveluri din ultimele luni şi trăgând după ea Ethereum şi XRP. Impactul s-a simţit direct în fluxuri: retragerile record din IBIT arată cât de rapid pot trece ETF-urile de la cumpărători la surse de vânzare. În condiţii de lichiditate scăzută, vânzările generate de ETF-uri creează presiune reală pe piaţă. În prezent, Ethereum se tranzacţionează în jur de 2.915 USD, iar XRP la 2,17 USD, iar întregul complex cripto adoptă o strategie defensivă.

    Piaţa de acţiuni testează moda „trezoreriei digitale”. Acţiunile companiilor cu expunere directă la preţul criptomonedelor au scăzut împreună cu tokenurile. MicroStrategy, simbolul adoptării Bitcoin în bilanţuri, a pierdut teren, iar minerii precum Marathon Digital şi Riot Platforms au fost afectaţi de compresia marjelor şi îngustarea finanţărilor. Coinbase a scăzut şi ea, chiar dacă volatilitatea poate creşte veniturile din tranzacţii, deoarece investitorii de pe bursă reduc riscurile. Trezorierii corporativi care mizau pe criptomonede pentru lichiditate strategică se confruntă acum cu evaluări stricte şi obstacole mai mari pentru achiziţii suplimentare.

    În pofida corecţiei, exchange-urile se mişcă rapid pentru a securiza opţiuni de piaţă şi reglementare. Kraken a depus confidenţial pentru un IPO în SUA, vizând primul trimestru din 2026, iar Gemini a obţinut licenţa MiCA în Malta, deschizând accesul la întreaga UE. Aceste mişcări arată cum industria se adaptează, căutând simultan claritate reglementară şi expansiune, chiar dacă volatilitatea tokenurilor rămâne ridicată.

    Banca Centrală Europeană avertizează că stablecoin-urile populare ar putea atrage depozite din băncile tradiţionale, afectând finanţarea acestora. Pe măsură ce criptomonedele încep să funcţioneze ca bani, supravegherea bancară ar putea reduce unul dintre motoarele principale de creştere ale industriei.

    Dinamica ofertei va decide dacă retragerea actuală se adânceşte. ETF-urile rămân cel mai rapid canal de vânzare, minerii ar putea vinde pentru finanţarea operaţiunilor, iar trezorierii corporativi sunt săgeţi imprevizibile. Dacă fluxurile continuă să fie negative, pragurile de preţ devin mai greu de apărat.

    Investitorii trebuie să urmărească: evoluţia fluxurilor ETF, preţul Bitcoin peste zona 82.000–85.000 USD, stabilitatea Ethereum la 2.900 USD şi declaraţiile trezorierilor corporativi privind hedge-urile şi vânzările de active digitale. Politica şi reglementările – în special legate de stablecoin-uri – pot amplifica volatilitatea şi vor influenţa atractivitatea capitalului pentru sectorul cripto.

    Pe scurt, accesul la capital va fi mai uşor în pieţe calme. Dacă tokenurile rămân sub presiune, primele de risc pentru acţiuni cripto vor continua să crească, iar stabilitatea fluxurilor ETF şi deciziile trezorierilor corporativi vor dicta următorii paşi pe piaţă.

  • Reacţii în pieţele internaţionale după planul american de pace în Ucraina: Petrolul scade cu 2% şi ajunge la nivelul de 62 de dolari pentru un baril

    Preţul petrolului şi-a prelungit scăderea, iar acţiunile din sectorul energetic au scăzut puternic vineri, în timp ce preşedintele SUA Donald Trump a făcut presiuni pentru un acord de pace care să pună capăt războiului de lungă durată dintre Rusia şi Ucraina, notează FT.

    Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internaţional, cu expirare în ianuarie, au scăzut cu 2,2% la 62 de dolari pe baril la ora 15:02, ora Londrei (10:02 ET).

    Futures-urile pentru West Texas Intermediate din SUA, cu expirare în ianuarie, erau în scădere cu 2,6%, la 57,46 dolari, după ce joi închiseseră în scădere cu 0,5%.

    Indicele european Stoxx Oil and Gas a scăzut, la rândul său, cu peste 2,4%. Shell şi BP, din Marea Britanie, tranzacţionau ambele cu aproximativ 1,4% mai jos. Equinor, din Norvegia, a scăzut cu 2,3%, iar Siemens Energy, din Germania, s-a prăbuşit cu aproape 8%.

    Giganţii petrolieri americani Exxon Mobil şi Chevron tranzacţionau vineri în scădere cu 1,1% şi, respectiv, 0,6%.

    Sentimentul negativ de pe piaţă vine în timp ce investitorii analizează detaliile efortului administraţiei Trump de a asigura un acord de pace între Rusia şi Ucraina.

    Potrivit unui plan, SUA ar fi propus ca Ucraina să cedeze teritorii, inclusiv Crimeea, Luhansk şi Doneţk, şi să promită că nu va adera niciodată la alianţa militară NATO.

    Planul mai prevede că Kievul va primi garanţii de securitate „fiabile”, în timp ce dimensiunea Forţelor Armate Ucrainene va fi limitată la 600.000 de militari, potrivit Associated Press, care a obţinut o copie a proiectului de propunere. CNBC nu a putut verifica independent raportul.

    Analiştii se îndoiesc că planul de pace, considerat favorabil Rusiei, ar primi sprijinul Ucrainei.

    Guntram Wolff, cercetător senior la Bruegel, un think-tank cu sediul la Bruxelles, se numără printre cei sceptici că propunerea ar putea duce la un acord.

    „Cred că este întotdeauna bine să vorbeşti, deci din acest punct de vedere este un progres, dar trebuie să spun că atunci când am văzut detaliile acestui presupus plan de pace, nu cred deloc că poate funcţiona”, a spus Wolff la CNBC vineri.

    „Pentru că, în esenţă, ceea ce spune este că Ucraina ar trebui să renunţe la părţi semnificative ale personalului militar, ceea ce ar însemna că efectivele ar scădea cu aproximativ o treime, de la 900.000 la 600.000”, a adăugat el.

    Strategii de la Saxo Bank au spus într-o notă de cercetare că preţurile petrolului au fost sub presiune vineri, în timp ce SUA intensifică presiunile asupra Ucrainei „pentru a accepta termenii unui proiect de plan pentru a pune capăt războiului, plan pe care l-a conturat împreună cu Rusia, chiar dacă urmează să intre în vigoare sancţiuni împotriva petrolului rusesc provenit de la marii producători Rosneft şi Lukoil”.

    Pe lângă zgomotul legat de planul de pace, participanţii la piaţa energiei monitorizează îndeaproape impactul potenţial al sancţiunilor americane împotriva producătorilor ruşi de petrol Rosneft şi Lukoil, odată cu intrarea lor în vigoare de vineri, un dolar american mai puternic şi aşteptările legate de următoarea decizie privind dobânzile a Federal Reserve.

  • Imobiliare.ro: Preţurile locuinţelor dau semne de stabilizare în marile oraşe din ţară, după creşteri susţinute în ultimele luni, singura excepţie fiind Oradea unde au fost remarcate unele scăderi

    Preţurile locuinţelor dau semne de stabilizare în marile oraşe din ţară, după creşteri susţinute înregistrate în ultimele luni, singura excepţie fiind Oradea unde, pe fondul ofertei disponibile, au fost remarcate unele scăderi în luna octombrie, arată datele Imobiliare.ro.

    “În ultimii ani, am traversat o perioadă de creştere anuală importantă, de peste 15% pe an, a preţurilor apartamentelor. Iată că intrăm în prezent într-o etapă de stabilizare determinată de măsurile fiscale şi reaşezarea aşteptărilor  de ambele părţi – cumpărători şi vânzători. Ne aşteptăm ca această perioadă să se menţină pe termen scurt, după care să reintrăm gradual pe un trend de creştere, România menţinându-se ca una din ţările europene în care apartamentele rămân accesibile.”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    În Cluj Napoca, preţul mediu solicitat cumpărătorilor pentru apartamentele puse în vânzare a ajuns, în luna octombrie, la 3.181 euro/mp util şi este, în momentul de faţă cu 65% mai mare decât media naţională..

    Diferenţele dintre apartamentele noi şi cele vechi încep să se restrângă pe piaţa rezidenţială din Cluj-Napoca. Dacă pentru a achiziţiona o locuinţă într-un bloc finalizat în ultimii cinci ani un cumpărător trebuie să plătească, în medie, 3.205 euro/mp util, pentru o proprietate situată într-un imobil vechi acesta trebuie să achite 3.180 euro/mp util.

    La Braşov, luna octombrie a adus o stagnare a preţurilor solicitate, după creşteri succesive care au propulsat oraşul pe locul al doilea în topul celor mai scumpe din ţară.

    În ultimul an, apartamentele noi din Braşov s-au scumpit cu 14% şi au ajuns să intre în piaţă cu un preţ mediu de 2.695 euro/mp util. Cele vechi se menţin mai accesibile, dar şi în cazul acestora s-a putut observa un avans puternic în acest interval de timp, mai exact cu 10%. Cumpărătorii le pot achiziţiona cu un preţ mediu de 2.161 euro/mp util, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.

    În Bucureşti, preţul mediu solicitat a ajuns la 2.149 euro/mp util, după o variaţie mai mică de 1%. Capitala a înregistrat, însă, unele dintre cele mai importante majorări ale preţurilor în ultimul an, susţinute de piaţa veche. Apartamentele din blocuri construite înainte de anul 2020 au fost listate la vânzare cu un preţ mediu de 2.109 euro/mp util, după un avans anual de 17%, cel mai mare înregistrat la nivel naţional. Locuinţele noi s-au apreciat, în schimb, cu 13% în acelaşi interval de timp şi au ajuns să coste, în medie, 2.338 euro/mp util. 

    Sibiu şi Constanţa merg umăr la umăr în clasamentul naţional. În medie, preţul solicitat la Sibiu a ajuns la 1.920 euro/mp util, după un avans cu 0,6% în ultima lună şi cu 11% în ultimul an. Preţurile apartamentelor din Constanţa au stagnat în octombrie, dar se menţin cu 12% peste nivelul înregistrat în octombrie 2024.

    Iaşi şi Timişoara sunt cele mai accesibile oraşe mari din ţară. Apartamentele aflate în Capitala Moldovei sunt scoase la vânzare cu un preţ mediu de 1.885 euro/mp util. Ultima lună nu a adus variaţii semnificative pe plan local, dar în urmă cu un an cumpărătorii plăteau cu 11% mai puţin.

    O evoluţie similară a putut fi observată şi în Timişoara. A doua cea mai puternică piaţă rezidenţială din vestul ţării se menţine, însă, la mare distanţă de Cluj-Napoca. Preţul mediu solicitat cumpărătorilor pentru apartamentele listate la vânzare este cu aproape 42% mai mic. 

    La Oradea, preţul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la 1.786 euro/mp util, după uşoare scăderi înregistrate pe plan local în ultimele 30 de zile.  Chiar şi în aceste condiţii, acesta se menţine cu 10% peste nivelul înregistrat în urmă cu un an.

     

  • Presa spaniolă, anunţ surpriză: Compania Telefónica ia în considerare să cumpere Digi pentru aproape 4 mld. euro, plus 20% faţă de preţul de tranzacţionare

    Compania spaniolă Telefónica analizează achiziţia grupului Digi Communications, într-o operaţiune care ar putea redefini peisajul telecomunicaţiilor din Europa. Integrarea operatorului român ar permite companiei să îşi recâştige poziţia de lider în numărul de clienţi pe piaţa internă, după fuziunea Orange şi MásMóvil, şi, în acelaşi timp, să facă un salt calitativ în procesele de expansiune, scrie ziarul MundoPlus.

    Odată cu Digi, Telefónica ar trece de la operarea în trei ţări (Spania, Germania şi Regatul Unit) la o prezenţă directă în până la şapte pieţe europene.

    Potrivit publicaţiei el Economista, achiziţia grupului Digi se află pe lista posibilelor operaţiuni corporative analizate de Telefónica în cadrul strategiei sale de creştere anorganică. Preţul estimat s-ar ridica la aproximativ 3,8 miliarde de euro, incluzând 1,8 miliarde de euro datorii şi o primă de 20% peste capitalizarea bursieră. Cu sediul în Ţările de Jos şi administrare din România, Digi este controlată de omul de afaceri Zoltán Teszári prin societatea RCS Management şi mai operează în Italia, Portugalia şi Belgia.

    Prin această achiziţie, Telefónica nu doar că şi-ar consolida poziţia în Spania — unde Digi a devenit marele disruptor al sectorului, cu 9,6 milioane de clienţi şi o creştere anuală de 23% —, ci ar adăuga şi patru noi pieţe europene cheie. În total, grupul ar avea prezenţă directă în şapte ţări de pe continent, întărindu-şi aspiraţia de a deveni un operator de referinţă. Mişcarea ar avea, de asemenea, o clară motivaţie defensivă: ar elimina cel mai agresiv competitor de pe piaţa spaniolă şi ar asigura controlul asupra unei companii care, în multe regiuni, închiriază în prezent reţeaua Telefónica.

    Posibila integrare a Digi s-ar alinia principiilor noului plan strategic pe care Telefónica îl va prezenta la 4 noiembrie 2025 şi care va marca foaia de parcurs a grupului pentru anii următori. Potrivit presei economice, planul se va concentra pe trei direcţii: simplificarea structurilor, disciplina financiară şi stimularea creşterii la nivel european. Va aborda, de asemenea, dezvoltarea unor noi domenii tehnologice — precum inteligenţa artificială, securitatea cibernetică sau reţelele 5G Stand Alone — şi va consolida angajamentul Telefónica faţă de eficienţă şi crearea de valoare pentru acţionari.

    Digi angajează Barclays, Santander şi UBS şi face paşi siguri pentru listarea filialei spaniole la Bursa din Madrid, cu intenţia de a vinde maximum 30% din capital. Debutul, estimat cel mai devreme în primăvara lui 2026

    Sub conducerea executivă a lui Marc Murtra, grupul îşi propune să se consolideze ca una dintre marile referinţe ale continentului, urmând un model similar cu cel al Deutsche Telekom sau Orange, care operează direct în mai multe ţări din Uniunea Europeană. Odată cu integrarea Digi, Telefónica ar câştiga dimensiune, acoperire şi putere de negociere cu producători, furnizori de tehnologie şi platforme de streaming, precum şi un plus de influenţă strategică în Europa Centrală şi de Est.

    Totuşi, operaţiunea ar presupune şi provocări de natură reglementară şi de integrare. Fiecare ţară are propriul ei cadru de concurenţă, iar armonizarea infrastructurilor şi a sistemelor operaţionale ar necesita o tranziţie complexă. În plus, ar fi necesară definirea modului de coexistenţă a mărcilor: în Spania, Digi concurează printr-o strategie de preţuri foarte agresivă care, dacă nu este gestionată corect, ar putea afecta marjele Telefónica. Menţinerea Digi ca marcă independentă, orientată spre segmentul „value”, ar putea fi cea mai bună formulă pentru a-i păstra identitatea şi baza de clienţi, în timp ce Movistar şi O2 ar continua să se concentreze pe segmentele mediu şi premium.

    Dacă tranzacţia s-ar concretiza, Telefónica s-ar consolida drept operatorul cu cea mai mare acoperire geografică din Europa Occidentală şi Centrală, cu operaţiuni directe în şapte ţări şi prezenţă indirectă în altele prin acorduri de interconectare. Integrarea Digi nu ar întări doar capacitatea sa comercială şi tehnologică, ci ar consolida şi rolul grupului ca actor cheie în procesul de consolidare a pieţei europene — un obiectiv strategic pe care însuşi Murtra l-a plasat în centrul noului plan al companiei, conform MundoPlus.

     

     

  • Cu un randament de peste 60% de la început de an, cât potenţial de creştere mai are preţul aurului? Analist: Deşi nu excludem corecţii pe termen scurt, metalul poate rămâne pe radarele investitorilor

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice globale, aurul a înregistrat creşteri istorice în 2025, cu un randament de peste 60% de la începutul anului. Potrivit lui Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, metalul preţios poate rămâne atractiv pentru investitori în perioada următoare, chiar dacă, pe termen scurt, sunt posibile noi fluctuaţii ale preţului.

    „Aurul a avut un parcurs foarte pronunţat şi care a accelerat recent. Evoluţia de vineri (creştere la un nou maxim istoric – n.r.)  lasă loc pe termen scurt pentru anumite oscilaţii, pentru o anumită amplificare a volatilităţii. Nu excludem pe termen scurt nici corecţii din perspectivă fundamentală”, spune el.

    Cum poţi investi în aur fără să-l ţii în seif: de la certificate listate la BVB cu preţuri de la 10-20 de lei, până la fonduri internaţionale

    Pe 17 octombrie 2025, aurul a atins un nivel record de 4.368 dolari pe uncie (circa 28 de grame), însă în aceeaşi zi preţul a scăzut şi a închis la aproximativ 4.189 dolari, marcând o oscilaţie de circa 4,3%. Variaţia a fost determinată de întărirea dolarului şi de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump privind imposibilitatea aplicării unui tarif de 100% pentru China. În acelaşi timp, cererea pentru aur a rămas ridicată, investitorii văzând metalul preţios ca un refugiu sigur în faţa tensiunilor geopolitice.

    „În evaluarea noastră, aurul şi metalele preţioase, în general, vor rămâne pe radarele investitorilor în lunile următoarele şi poate chiar pe un orizont ceva mai lung, dincolo de eventualele mişcări de ajustare. Deocamdată am avut o mişcare în sens unic, în parte justificată, dar vedem şi o accelerare speculativă/emoţională”, continuă analistul.

    Creşterea aurului în 2025 a fost alimentată de mai mulţi factori conflictele din Orientul Mijlociu, temerile legate de noile taxe vamale ale administraţiei Trump şi inflaţia ridicată din Statele Unite.

    „După o aşezare, probabil că metalul preţios va putea cel puţin să se consolideze sau poate chiar să reia o tendinţă ascendentă pe un orizont mai larg de timp”, adaugă Claudiu Cazacu.

    Raliul de anul acesta a fost susţinut inclusiv de cererea puternică din partea investitorilor de retail, a băncilor centrale mari – în special China şi India – şi de fluxurile consistente către fondurile tranzacţionate pe aur.

    Deprecierea dolarului şi anticiparea unor reduceri ale ratelor dobânzilor au întărit, de asemenea, atractivitatea metalului ca activ de refugiu, în timp ce investitorii caută protecţie împotriva instabilităţii financiare la nivel global.

     

  • Analiză XTB: Gigantul tehnologic Meta (Facebook) continuă să atragă investitori. Deşi în creştere, potenţialul companiei încă este subevaluat

    Acţiunile Meta au crescut cu 22% în 2025, ceea ce confirmă interesul investitorilor pentru gigantul care domină industria tehnologiei. Totuşi, evoluţia nu face ca titlurile să fie inaccesibile, dimpotrivă, există indicii că piaţa nu reflectă încă pe deplin potenţialul acestei companii. Evaluările actuale arată că valoarea ar putea fi mult mai mare decât lasă să se înţeleagă preţul curent al acţiunilor, spun analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Meta îşi împarte activitatea în două linii diferite prin familia de aplicaţii care include reţele sociale ce facilitează interacţiunea între oameni. Acestea reprezintă 99% din venituri, iar potenţialul de publicitate reprezintă 98%.

    Pe de altă parte, segmentul secundar al Meta, Reality Labs, include investiţii în tehnologii experimentale, metaverse şi căşti de realitate virtuală, precum Meta Quest. În acest domeniu, Meta vinde şi hardware (căştile în sine). Segmentul înregistrează, însă, pierderi mari, dar poate avea un potenţial interesant în viitor, întrucât vorbim despre cea mai avansată companie din acest domeniu. De asemenea, Meta a lansat recent noii ochelari Ray-Ban de uz zilnic cu AI integrat.

    Printre aplicaţiile sale, care includ Facebook, WhatsApp, Threads şi Messenger, iese în evidenţă Instagram. Această reţea a crescut enorm în ultimii ani şi îşi schimbă formatul de conţinut. Videoclipurile scurte (reels) ating o acoperire de 2,25 ori mai mare decât o postare cu o singură fotografie şi de 1,36 ori mai mare decât un carusel de fotografii, potrivit unui studiu Buffer.

    Aceste noi formate, adăugate în trimestrul al treilea al anului 2020, au fost bine primite – de exemplu,  în primul trimestru din 2024 reprezentau 50% din timpul de utilizare a Instagram, iar procentul continuă să crească.

    Meta deţine cele mai populare reţele sociale cu un total de 3,48 miliarde de utilizatori activi zilnic. Dacă excludem China, care are WeChat şi nu permite accesul la alte reţele sociale, Meta este folosită de 76,5% din populaţia cu acces la internet, ceea ce înseamnă 49,5% din populaţia globală, reiese din analiză.

    Din punct de vedere geografic, Statele Unite şi Canada rămân principala sursă de venituri pentru Meta, deşi regiunile precum Europa şi restul lumii câştigă o cotă de piaţă datorită creşterii veniturilor din ultimii ani.

    Investiţiile în AI, cheia succesului Meta

    Venitul mediu per utilizator al platformelor Meta a înregistrat o revenire în al doilea trimestru al anului 2025, iar acesta pare a fi doar începutul.

    Ritmul de creştere încetinit de până acum a fost atribuit scăderii numărului de ore petrecute pe reţelele sociale la nivel mondial. Această variabilă este crucială, deoarece preţul perceput per reclamă depinde de numărul de interacţiuni şi de impresii pe care le primeşte. Totuşi, revenirea un semn că AI începe deja să aibă un impact, subliniază analiştii.

    Avantajele Meta îi permit să obţină marje ridicate şi capacitatea de a investi în alternative care, în prezent, nu sunt profitabile.

    Care este preţul ţintă pentru acţiunile Meta?

    În funcţie de trei variabile cheie, analiştii XTB prezintă scenarii care au la bază cheltuielile de cercetare şi dezvoltare şi cele de capital. Scenariul cel mai probabil reflectă noile dezvoltări ale Meta bazate pe AI, care vor creşte impresiile, potenţialul de captare a cotei de piaţă de la agenţiile de marketing şi profitabilitatea crescută pentru agenţii de publicitate.

    În plus, compania începe să monetizeze WhatsApp şi, cel mai probabil, va continua să extindă şi această piaţă. De asemenea, se presupune că veniturile vor rămâne constante, în ciuda creşterii costurilor.

    Atunci când se ia în considerare o rată de actualizare de 8% şi o rată de impozitare de 18% în scenariul de bază, rezultatele indică o reducere potenţială de aproape 50% a fluxurilor de numerar, dar o diminuare de 26,4% a multiplilor de evaluare.

    Evaluarea finală sugerează un preţ ţintă pentru Meta de 1.045,7 de dolari, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de puţin peste 40%. Chiar dacă CAGR (rata medie anuală de creştere) nu este deosebit de ridicat, compania rămâne una dintre cele mai solide din lume, care se bucură de avantaje competitive care îi susţin poziţia şi expansiunea pe termen lung.

    Teza de investiţii legată de Meta nu are ca obiectiv exploatarea unei situaţii specifice de piaţă, ci se bazează pe achiziţia unei companii de calitate la un preţ rezonabil, susţinută de un management activ şi implicat.

    Scenariul optimist ne oferă un preţ ţintă de 1.232,7 USD, ceea ce reprezintă un potenţial de creştere de 68%. În acelaşi timp, scenariul pesimist ne oferă un preţ ţintă de 561,3 USD, ceea ce ar însemna un potenţial de scădere de -23%, conchid reprezentanţii XTB.