Tag: presedintie
-
Precizări din partea Ambasadei Finlandei: A fost clar că România preia responsabilitatea Preşedinţiei Consiliului UE
“Nu a fost niciodată o astfel de discuţie la niciun nivel. Pentru Finlanda, nu s-a pus niciodată problema să pună la îndoială preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România”, a afirmat ambasadoarea Finlandei în România, Päivi Pohjanheimo, miercuri la solicitarea MEDIAFAX.La întrebarea MEDIAFAX dacă doreşte Finlanda preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în locul României, răspunsul a fost: “Finlanda se pregăteşte să preia, la rândul său, Preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, după România”.Totodată, sursa citată spune că pentru Finlanda a fost clar că România va prelua Preşedinţia Consilului Uniunii Europene.“Pentru Finlanda a fost clar că România va prelua normal responsabilitatea Preşedinţiei Consiliului UE. Cooperarea trilaterală pentru preşedinţia Consiliului UE şi dialogul au fost active de mult timp la toate nivelurile între cele două ţări”, a conchis Päivi Pohjanheimo.Finlanda a propus preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în locul României, afirmă premierul finlandez, Juha Sipilä, precizând că Bucureştiul a transmis că nu este necesar acest lucru. România urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, fiind urmată de Finlanda. -
Ce lasă în urmă Angela Merkel, cel mai puternic politician al Europei
“Nu voi căuta nicio altă funcţie politică după ce mandatul meu se va încheia”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la începutul săptămânii trecute la Berlin, care a ajuns să stârnească ecouri în cele mai importante publicaţii ale lumii. Merkel a precizat în cadrul acesteia că nu va mai candida la preşedinţia formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată, în contextul în care alegerile interne pentru un nou lider urmează să aibă loc pe 8 decembrie.
Anunţul cancelarului german vine în condiţiile în care prezicerea demisiei politice a Angelei Markel devenise aproape „un sport naţional” în Germania, potrivit BBC. Aceeaşi sursă spune că anunţul „liderului cu cicatrici de război marchează formal ceea ce ar putea fi începutul sfârşitului”, în contextul în care ea a spus mereu că poate fi cancelar cât timp îşi păstrează rolul de lider al partidului. Dorinţa pe care şi-a exprimat-o acum, de a renunţa la conducerea CDU, ar avea rolul de a reduce criticile din interiorul partidului pe care îl conduce şi recâştigarea votanţilor care l-au părăsit CDU în favoarea unor partide precum AfD (Alternative für Deutschland – Alternativa pentru Germania; extrema dreaptă) sau cel al Verzilor.
„În calitate de cancelar şi lider al CDU, sunt responsabilă din punct de vedere politic pentru tot, atât pentru succese, cât şi pentru eşecuri. Când oamenii ne spun ce cred despre modul în care a fost format guvernul şi despre modul în care ne-am desfăşurat activitatea în primele şapte luni în acest parlament, acesta este un semnal clar că lucrurile nu pot continua aşa cum sunt. A venit timpul să deschidem un nou capitol”, a mai declarat cancelarul german. Ea a precizat şi că nu îşi va alege succesorul la conducerea partidului şi că va accepta „orice decizie democratică” luată de partid.
Merkel a confirmat astfel ideea care începuse să se vehiculeze înaintea anunţului său, subliniind că s-a gândit dinaintea vacanţei de vară să nu mai candideze la conducerea CDU.
„Prin această decizie, mă distanţez de convingerea că funcţia de lider al partidului şi cea de cancelar trebuie să fie deţinute de aceeaşi persoană“, a explicat Angela Merkel, precizând că i-a informat despre aceste decizii pe Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU, filiala bavareză a CDU), precum şi pe Andrea Nahles, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), partener de guvernare.
Decizia cancelarului german vine în contextul în care efectele criticilor dure din ultimii ani asupra politicilor flexibile în materie de imigraţie îşi fac din ce în ce mai simţite efectele. Criticii susţin că situaţia a generat seria de rezultate slabe pentru partidul Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta) în alegerile regionale desfăşurate recent. Partidul CDU a scăzut cu 11 procente, până la 27%, la alegerile desfăşurate în landul german Hesse, iar acesta este cel mai slab rezultat înregistrat de partid încă din 1966. SPD, aflat în coaliţie cu CDU, a scăzut cu un procent similar, până la 19,8%. Principalii beneficiari au fost Verzii.
Anunţul cancelarului german marchează apusul carierei politice a celui mai puternic lider politic european, primul cancelar german femeie, cancelarul german cu cel mai lung mandat şi încheierea unei ere politice în Europa.
Jurnaliştii de la Financial Times au enumerat câteva dintre reperele din cariera politică de 18 ani a cancelarului german. Ea a devenit prima femeie şi prima persoană care aparţine religiei catolicei aflată la conducerea partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU), condus anterior de Helmut Kohl, la data de 10 aprilie 2000. În contextul în care Kohl fusese implicat în 1999 într-un scandal legat de finanţarea partidului, Merkel, chiar dacă a fost protejata lui – numită de el «mein Mädchen» (fata mea) – a publicat o scrisoare deschisă în care l-a criticat, crescându-şi astfel popularitatea în rândul alegătorilor.
În 2005, a devenit primul cancelar german femeie. CDU şi partidul-frate bavarez al acestuia, Uniunea Creştin-Socială, au format o coaliţie de guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. Patru ani mai târziu, în 2009, l-a întâlnit pe preşedintele american Barack Obama în Washington. Cei doi au dezvoltat o relaţie apropiată în perioada în care Obama şi-a derulat campania electorală la Berlin, înainte de alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite din 2008; în 2011, Obama i-a oferit lui Merkel Medalia Prezidenţială a Libertăţii, una dintre cele mai importante recunoaşteri acordate civililor de Statele Unite.
Pe 27 septembrie 2009, Angela Merkel a fost realeasă cancelar şi a format de data aceasta o coaliţie de guvernare cu Partidul Democrat Liberal (FDP). Cel de-al doilea mandat al său a fost însă umbrit de criza financiară şi de măsurile de austeritate din zona UE.
În 2010, guvernele din zona euro, conduse de Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, au aprobat primul plan de bailout al Greciei, un pachet de împrumuturi de urgenţă pentru a preveni defaultul ţării. În 2013, eforturile de austeritate conduse de Angela Merkel şi Sarkozy au culminat – în contextul în care s-a instalat „regula bugetului”, care obligă guvernele naţionale să observe un echilibru bugetar. Pe 22 septembrie 2013, Merkel câştigă totuşi cel de al treilea mandat în calitate de cancelar al Germaniei după ce a direcţionat CDU spre cele mai bune rezultate ale sale în mai mult de 20 de ani. În 2014, devine cel mai longeviv în funcţia de şef de guvern din UE.
În 2015, a făcut o vizită în Rusia cu scopul comemorării celui de al doilea război mondial, în contextul conflictului din Ucraina. Ea a folosit ocazia pentru a critica anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, care a deteriorat relaţiile Moscovei cu Europa. Cancelarul german are un rol cheie în negocierea acordului de încheiere a luptelor între Rusia, Ucraina şi forţele separatiste din Donbass. Totuşi, înţelegerea nu a reuşit să oprească ostilităţile din estul Ucrainei.
În 2015, pe fondul unui număr fără precedent de migranţi care ajung în Europa – majoritatea fugind de războiul din Siria – guvernul lui Merkel anunţă politica uşilor deschise pentru refugiaţi: toţi sirienii care caută azil pot să rămână în Germania, indiferent de ţara prin care au pătruns în aceasta. În lunile ce urmează, susţinerea publică a leadershipului lui Merkel scade, iar criticile politicilor sale migraţioniste cresc. Mai mult de 800.000 de persoane au solicitat azil în Germania în acel an.
Horst Seehofer, şeful partidului conservator bavarez CSU, descrie politica de refugiaţi a cancelarului german drept o „greşeală”. Presa internaţională nu credea însă acelaşi lucru: pe 9 decembrie a fost numită Personalitatea Anului de revista Time.
În martie 2017, Merkel a făcut prima vizită în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Ea şi preşedintele american au avut o relaţie tensionată, în contextul discuţiilor despre obligaţiile de cheltuieli de apărare ale NATO, surplusul contului curent al Germaniei, precum şi relaţia din domeniul energiei cu Rusia.
După ce a încercat să construiască o alianţă cu Verzii şi cu Partidul Liber Democrat (FDP) fără succes, Merkel a optat pentru o altă coaliţie cu SPD. După mai multe luni de negocieri şi paralizie politică, votanţii SPD vor să reînnoiască o coaliţie guvernamentală cu creştin-democraţii lui Merkel. În următoarea săptămână este împuternicită în funcţia de cancelar pentru a patra oară.
Partidul ei suferea însă deja din cauza celor mai slabe rezultate la voturi din 1949 şi până atunci, în contextul în care un număr semnificativ de votanţi se mutau înspre alternativa antiimigraţie a dreptei extreme.
În iunie 2018, blocul conservator german porneşte un conflict deschis pe tema azilului politic: lupta se dă între Merkel şi Seehofer, în prezent ministrul de interne al ţării, care vrea să întărească regimul de azil politic al Germaniei şi să permită poliţiei să refuze refugiaţii la graniţă în situaţia în care au fost înregistraţi în altă ţară din UE.
În iulie 2018, Merkel şi Seehofer au ajuns la o înţelegere; aceasta încheie criza care a împins guvernul de doar trei luni al Germaniei în pragul prăbuşirii, ameninţând să distrugă alianţa de aproape 70 de ani dintre CDU şi CSU.
Angela Merkel a anunţat pe 29 octombrie că va renunţa la rolul de lider al CDU după 19 ani în care s-a aflat la conducerea acestuia, prevestind încheierea unei ere politice a uneia dintre cele mai puternice naţiuni din Europa. A spus de asemenea că nu îşi doreşte un alt mandat de cancelar în 2021 şi nu va mai căuta un alt rol politic.
Analiştii citaţi de presa internaţională spun că urmează vremuri grele, în care va domni incertitudinea.
Wirtschaftswunder (miracolul economic) generat de Angela Merkel în cei 13 ani în care a condus ţara se vede cel mai bine, potrivit observaţiilor jurnaliştilor de la Bloomberg, în piaţa muncii: noi locuri de muncă sunt create în fiecare lună, iar rata şomajului a ajuns la cel mai redus nivel de după reunirea Germaniei. Disciplina bugetară şi aversiunea faţă de datorii – parte din psihicul germanilor – au devenit aproape o obsesie a acestora în criza din zona euro. Ţara a început să conducă prin exemplu – marcând surplusuri bugetare şi reducând datoriile.
Un alt reper al erei Merkel a fost orientarea către energia verde – cancelarul a decis să se îndepărteze de resursele de energie nucleară după dezastrul japonez de la Fukushima, din 2011. Schimbarea a ridicat totuşi preţul energiei. Chiar dacă ţara rămâne unul dintre cei mai mari producători mondiali, trebuie să facă faţă competiţiei chinezeşti, avansului maşinilor electrice şi economiei digitale. O populaţie care îmbătrâneşte se adaugă riscurilor, iar criticii au stârnit şi o problemă din ce în ce mai pregnantă pe piaţa imobiliară: locuinţele sunt puţine şi s-au scumpit – una din concluziile unei întâlniri organizate recent la Berlin este că ţara are nevoie de 1,5 milioane de apartamente noi în următorii patru ani.
Potrivit BBC, alegerea evidentă la conducerea partidului după Merkel ar fi Annegret Kramp-Karrenbauer, în prezent secretarul partidului. Dacă noul şef va fi Annegret Kramp-Karrenbauer, moştenitorul ideologic al cancelarului, este posibil ca Merkel să poată rămâne la conducerea guvernului până în 2021. Dacă nu, „vine sfârşitul“, a avertizat Kramp-Karrenbauer. Alte variante ar fi ca la conducerea partidului să vină Jens Spahn, ministrul sănătăţii, un critic al politicilor migraţioniste ale cancelarului, care şi-a anunţat candidatura, precum şi Friederich Merz, un fost lider al grupului parlamenter CDU-CSU şi un vechi rival al Angelei Merkel.
-
Avocatul Poporului aşteaptă argumente de la Preşedinţie pentru a ataca rectificarea bugetară la CCR
“Avocatul Poporului va analiza cu atenţie solicitarea publică a Preşedintelui României de formulare a unei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României privind rectificarea bugetară, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial. În paralel cu propriile demersuri, Avocatul Poporului aşteaptă prezentarea de către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale a argumentelor juridice pe baza cărora a fost formulată solicitarea publică a Preşedintelui României”, se arată într-un comunicat de presă al Avocatului Poporului remis joi MEDIAFAX.
Reprezentanţii instituţiei adaugă că vor analiza şi jurisprudenţa CCR, a CEDO şi a Comisiei de la Veneţia cu privire la acest subiect.
“În acest sens, Avocatul Poporului a dispus, încă de ieri, 5 septembrie 2018, identificarea şi studierea jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României (C.C.R.) referitoare la eventualele implicaţii constituţionale ale adoptării unor acte normative în absenţa avizului consultativ, în general, respectiv a avizului consultativ al CSAT, în special. În acelaşi timp, este examinată atât jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), cât şi cea a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia). Jurisprudenţa instituţiilor sus-amintite este analizată şi cu privire la posibila existenţă a unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedinte şi Guvern. De asemenea, sunt examinate atât Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cât şi alte reglementări aplicabile în materie”, a completat sursa citată.
-
Şeful statului, către diplomaţi: Este inadmisibil să facem paşi înapoi în ceea ce priveşte statul de drept/ Iohannis îi trasează Guvernului Dăncilă obligaţiile cu privire la preşedinţia Consiliului UE | VIDEO
Preşedintele a declarat că, în an Centenar, este inadmisibil să facem paşi înapoi ca ţară în ceea ce priveşte statul de drept. El a adăugat că Guvernul are obligaţia să se asigure că, din exercitarea preşedinţiei Consiliului UE, România va avea de câştigat în raport cu partenerii externi.Printre ambasadorii invitaţi la Cotroceni se află şi George Maior, ambasadorul României în SUA, despre care Ministerul de Externe a anunţat că îl convoacă să dea explicaţii cu privire la afirmaţiile sale ce îl vizau pe Rudolph Giuliani, avocatul lui Donald Trump.
Înainte de întâlnirea cu şeful statului, Maior a declarat că nu a primit încă oficial convocarea. Ministerul de Externe s-a delimitat de afirmaţiile lui Maior, potrivit cărora, criticile lui Giulini la adresa abuzurilor din justiţia românească ar fi, de fapt, un lobby pentru persoanele care au probleme penale.
Iohannis, către diplomaţi: Nu este admisibil să facem paşi înapoi în ceea ce priveşte statul de drept
Iohannis a declarat, în faţa şefilor misiunilor diplomatice, că nu sunt permise gafele şi amatorismul în politica externă şi este inadmisibil ca în an Centenar să facem paşi înapoi ca ţară în ceea ce priveşte statul de drept.
„Stabilitatea şi credibilitatea înseamnă şi păstrarea şi apărarea statului de drept, independenţa justiţiei şi şi combaterea corupţiei la acelaşi standard. Nu e admisibil ca în an Centenar să facem paşi înapoi. (…) Ca preşedinte voi face tot ce mi stă în puteri şi în atribuţiile mele constituţionale pentru realizarea acestui ţel. Fundamentele politicii externe rămân aceleaşi, sunt definite prin necesitatea de continuare, extinderea parteneriatului cu Statele Unite şi creştetera rolului în UE şi respectiv în NATO”, a declarat Klaus Iohannis.
-
Senatorul american John McCain a murit la vârsta de 81 de ani
McCain s-a retras din viaţa politică în decembrie 2017. A fost senator de şase ori şi desemnat candidat republican la preşedinţia SUA în 2008.
John Mc Cain a fost fiu şi nepot de amirali şi a luptat ca pilot de avion în timpul răboiului din Vietnam. A fost doborât şi a petrecut peste cinci ani ca prizonier de război.Preşedintele Donald Trump şi-a declarat, într-un mesaj pe Twitter, simpatia şi respectul pentru senator şi familia sa. Mesaje au mai fost postate de Sarah Palin, care i-a fost parteneră în campania din 2008, Barack Obama, candidat democrat în 2008 şi câştigător al alegerilor, precum şi fostul vicepreşedinte Joe Biden. -
Macron şi Recep Erdogan au convenit asupra intensificării relaţiilor economice bilaterale
Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan au avut joi o conversaţie telefonică, potrivit site-ului de limbă franceză Les Nouvelles Calédoniennes şi agenţiei Reuters.
“Cei doi lideri au evidenţiat importanţa consolidării relaţiilor economice şi comerciale, precum şi a investiţiilor între Franţa şi Turcia”, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei Turciei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
CCR se va pronunţa pe 12 septembrie asupra conflictului între Preşedinţie şi Guvern
“Cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României şi Preşedintele României, formulată de Preşedintele României la data de 3 august 2018 şi care constituie obiectul Dosarului nr.1235E/2018, va fi dezbătută în şedinţa de judecată din data de 12 septembrie 2018, ora 12”, se arată într-un anunţ publicat, marţi, pe site-ul Curţii Constituţionale.
Viceprim-ministrul Paul Stănescu a exercitat, în perioada 6-13 august, atribuţiile premierului Viorica Dăncilă privind de conducerea operativă a Executivului, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Politicieni din Austria critică situaţia din România,exprimă dubii privind Preşedinţia ConsiliuluiUE
Tensiunile politice din România ar putea avea consecinţe pe plan european, în contextul în care România va prelua din ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE, notează Der Standard.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sluga perfectă
Klaus Iohannis este îngerul din coteţul de găini căruia orice pesedist mucos poate să-i smulgă penele când are el chef. Iohannis se crede cocoş puternic, fără să ştie, asemenea cocoşilor puşi la îngrăşat, că destinul lui va lua sfârşit într-o oală.Klaus Iohannis a citit, vreme de o lună, decizia Curţii Constituţionale prin care este obligat să o demită pe dna Kovesi, procurorul-şef anticorupţie. Am scris atunci că dl Iohannis nu trebuie să facă asta şi nu pentru că deciziile Curţii nu trebuie respectate, pentru că trebuie respectate.Am crezut, la acea vreme, că nu el este preşedintele care să suporte oprobiul Istoriei pentru calea spre dezastru pe care a pornit România. Am crezut că, suspendat fiind, va lăsa locul altuia, lui Tăriceanu, de pildă, să facă munca de călău.Între timp, preşedintele şi-a anunaţat candiatura pentru un nou mandat. Râzând şi citind încă la decizia Curţii Constituţionale. -
Iohannis, discuţii cu premierul Croaţiei despre aderarea la spaţiul Schengen
“Cei doi înalţi oficiali au avut un schimb de opinii în legătură cu demersurile întreprinse de cele două state pentru aderarea la Spaţiul Schengen, fiind abordate, de asemenea, provocările legate de migraţie şi modalităţile de gestionare a efectelor acestui fenomen”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.
Un alt subiect abordat de cei doi a fost legat de economie, dar şi de importanţa unei coordonări strânse româno-croate din perspectiva deţinerii, pentru prima dată pentru ambele ţări, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în cadrul aceluiaşi Trio, alături de Finlanda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro