Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer sunt laureaţii premiului Nobel pentru economie pentru studiile lor de combatere a sărăciei globale, potrivit unui anunţ făcut săptămâna trecută.
Banerjee şi Duflo – care sunt un cuplu atât în muncă, cât şi în viaţa privată – sunt profesori la Massachusetts Institute of Technology, iar Kremer este profesor la Universitatea Harvard.
La 46 de ani, Duflo este a doua femeie care primeşte un premiu Nobel pentru economie, după economista americană Elinor Ostrom, care a câştigat premiul în 2009, pentru munca ei în direcţia cooperării între oameni, potrivit Financial Times. Ea este de asemenea cel mai tânăr laureat din toate timpurile din domeniul economiei: recordul anterior a fost deţinut de Kenneth Arrow, care avea 51 de ani în 1972, atunci când a primit premiul.
Cei trei au primit premiul, cunoscut în mod oficial drept premiul Sveriges Riksbank, în memoria lui Alfred Nobel, pentru dezvoltarea unor metode experimentale legate de identificarea celor mai eficiente politici de intervenţie pentru a lupta împotriva sărăciei prin studii pe teren. Un exemplu citat de comitetul care a acordat premiul a fost munca lor legată de „criza învăţării”, care a relevat faptul că furnizarea de manuale în sine nu îi va ajuta pe copii să înveţe mai mult în şcoală fără o educaţie mai bună, construită strict pe nevoile lor.
Tag: premiu?
-
Cei trei muschetari care luptă împotriva sărăciei
-
Olga Tokarczuk şi Peter Handke au primit premiul Nobel pentru literatură
Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, în vârstă de 57 de ani, a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, “pentru imaginaţia narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucişarea unor limite ca formă de viaţă”.
Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, “pentru influenta creaţie, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cercetătorii James Peebles, Michel Mayor şi Didier Queloz – premiul Nobel pentru fizică în 2019
Premiul Nobel pentru fizică de anul acesta a revenit unor savanţi cu contribuţii la înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului ocupat de Pământ în cosmos.
James Peebles a fost premiat pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, iar Michel Mayor împreună cu Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.
Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică le-a revenit cercetătorilor Arthur Ashkin – pentru “pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice” – şi Gérard Mourou şi Donna Strickland – pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte şi de înaltă intensitate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sezonul Nobel 2019 debutează luni; două premii pentru literatură vor fi acordate anul acesta
Sezonul Nobel 2019 debutează luni, iar, anul acesta, vor fi acordate două premii pentru literatură, după ce trofeul de anul trecut a fost anulat, pe fondul unui scandal sexual. Greta Thunberg, Abiy Ahmed şi organizaţii ca Reporteri fără Frontiere sunt numele vehiculate pentru premiul pentru pace.
Sezonul Nobel de anul acesta debutează luni, 7 octombrie, cu premiile ştiinţifice, medicină, fizică, respectiv chimie, şi se încheie pe 14 octombrie, cu cel pentru economie, creat în 1968 pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la înfiinţarea Băncii Suediei. Laureatul premiului Nobel pentru literatură va fi anunţat pe 10 octombrie, iar cel al trofeului pentru pace, pe 11 octombrie.
Două premii Nobel pentru literatură
Premiile Nobel pentru literatură pe 2018 şi 2019 vor fi decernate împreună anul acesta, după ce Academia Suedeză a decis să nu acorde prestigiosul trofeu anul trecut, pe fondul scandalului sexual care a afectat instituţia.
Academia suedeză a fost implicată într-un scandal sexual, care a izbucnit la sfârşitul anului 2017 şi a avut ca punct culminant decizia, anunţată pe 4 mai 2018, de a suspenda premiul Nobel pentru literatură de anul trecut. “Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretar permanent al Academiei Suedeze. Acesta a mai spus că Academia suedeză a acţionat astfel “din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general”.
Regulile Fundaţiei Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an. De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.
Academia Nobel şi scandalul #MeToo
La începutul lunii octombrie 2018, Jean-Claude Arnault, un francez în vârstă de 72 de ani care a provocat scandalul Nobel, a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru violarea unei femei.
În noiembrie 2017, publicaţia suedeză Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Suedeze ar fi fost abuzate sexual de fotograful francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, la momentul respectiv membră a secţiei de literatură care decernează anual premiul Nobel. Arnault conducea un club cultural, Forum, în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spuneau că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.
Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu Arnault.
Acuzaţiile au fost dezvăluite de cotidianul suedez prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.
Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis imediat o anchetă preliminară. În luna martie 2018, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris. Însă ancheta a continuat privind alte câteva acuzaţii.
-
Casă de câştigător
O locuinţă potrivită unei asemenea persoane a fost considerată Frognal House, din localitatea scoţiană Troon, achiziţionată de soţii Colin şi Christine Weir, după câştigarea celui mai mare premiu de la loteria britanică, 161 milioane lire sterline în 2011.
Conacul cu şapte dormitoare cumpărat cu 3 milioane de lire în 2014 se află pe un teren de 16 acri, iar printre dotările sale se numără un candelabru impresionant cu 36.000 de piese, şemineuri de marmură sau sală de biliard, grădini atent întreţinute, sere şi iaz.
Din nefericire, câştigătorii se află astăzi în divorţ, drept pentru care conacul a fost scos la vânzare, scrie The Times.
-
Miliardarul Elon Musk finanţează două afaceri care dezvoltă tehnologii ce ar putea lăsă toti profesorii fără loc de muncă
Cele două start-up-uri câştigătoare – onebillion şi Kitkit School – vor împărţi „frăţeşte” premiul de 10 milioane de dolari. Acestea au ajuns în finală alături de alte trei start-up-uri, fiecare având la dispoziţie câte 1 milion de euro pentru a testa soluţiile tehnologice dezvoltate.
Lansată în 2014, competiţia are rolul de a încuraja copiii să preia controlul asupra propriului proces de învăţare – mai ales elementele de bază – citit, scris, aritmetică, în doar 15 luni.
Aproape 3.000 de copii au luat parte la test, care a fost susţinut în 170 de sate din Tanzania. Dintre aceştia, 74% nu au mers niciodată la şcoală, 80% nu au citit niciodată acasă şi 90% nu puteau nici măcar un cuvânt în limb aloe – Swahili. După 15 luni de când începuseră să înveţe de pe tabletele Pixel, numărul acestora se înjumătăţise, potrivit reprezentanţilor competiţiei XPrize.
-
Cine este omul care a fost declarat cel mai bun profesor din lume şi cum a ajuns acesta să câştige premiul de 1 milion de dolari
Pe lângă diploma de profesor global pentru 2019, primită în cadrul galei din Dubai organizată de starul de Hollywood Hugh Jackman, el a câştigat şi 1 milion de dolari.
Tabichi, profesorul de matematică şi fizică în vârstă de 39 de ani, care lucrează la o şcoală dintr-un sat din Kenya, îşi donează 80% din venituri săracilor.
Circa 95% dintre copiii din şcoala unde predă Tabichi provin din familii sărace, o tremie sunt copii sau vin din familii monoparentale şi de multe ori nu au ce mânca acasa, iar abuzul de droguri, sarcinile în rândul adolescentelor, abandonul şcolar, mariajul la vârste fragede şi suicidul sunt probleme comune. Mulţi sunt nevoiţi să meargă pe jos chiar şi câte şapte kilometri pentru a ajunge la şcoală, lucru imposibil în sezonul ploios.
-
O activistă pentru mediu în vârstă de 16 ani, nominalizată la premiul Nobel pentru pace
Thunberg este o vedetă a grevelor organizate în şcoli pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice, iar, vineri, aceasta s-a numărat printre cele câteva sute de mii de studenţi din lumea întreagă ce au renunţat la cursuri pentru a manifesta în stradă.
Greva pentru climat a tinerilor (The Youth Climate Strike) este programată în peste 130 de oraşe din 90 de ţări.
Thunberg a devenit cunoscută în septembrie 2018, când în Suedia aveau loc alegeri parlamentare.
Tânăra, care pe atunci avea 15 ani, a renunţat la cursuri timp de trei săptămâni şi a stat în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă prin care cerea guvernului acţiuni mai radicale privind schimbările climatice. Protestul ei a continuat şi după alegeri, iar tânăra a atras atenţia liderilor din mai multe ţări când a susţinut un discurs la o conferinţă pentru climă organizată la sediul ONU de la Geneva, în decembrie.
Curând, acţiunile ei au câştigat din ce în ce mai mulţi adepţi pe reţelele de socializare online, iar mişcarea s-a extins în zeci de ţări.
Potrivit regulamentului fundaţiei care administrează premiile Nobel, orice membru al unui guvern poate nominaliza o persoană pentru distincţia pentru pace.
Propunerea de nominalizare a fost făcută în cazul ei de trei parlamentari norvegieni, printre care Freddy André Ovstegard.
-
Arhitectul japonez Arata Isozaki a fost recompensat cu premiul Pritzker pe 2019
Arhitectul în vârstă de 87 de ani a construit peste 100 de clădiri dintre cele mai diverse, de la Palau Saint Jordi, ridicat în Barcelona, Spania, pentru ediţia din 1992 a Jocurilor Olimpice, până la Museum of Contemporary Art din Los Angeles, SUA, prima sa comandă internaţioală. În Japonia, printre cele mai cunoscute creaţii ale sale se numără Muzeul de Artă Kitakyushu, inaugurat în 1974, şi Primăria din Kamioka, construită în 1978.
-
OSCAR 2019: “Green Book” a primit premiul pentru cel mai bun film/ Alfonso Cuaron, desemnat cel mai bun regizor/ Rami Malek şi Olivia Colman, cei mai buni actori în rol principal
UPDATE 6:20: LISTA COMPLETĂ A CÂŞTIGĂTORILORUPDATE 6:15: “Green Book” a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film“Green Book” a primit premiul Oscar pentru cel mai bun lungmetraj, la cea de-a 91-a ediţie a galei Academiei de film americane, care are loc duminică noapte, la Dolby Theatre din Los Angeles.“Green Book”, de Peter Farrelly, a devenit un favorit în cursa pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film după ce a câştigat şi Globul de Aur pentru cea mai bună comedie, dar şi trofeul Sindicatului producătorilor americani.Un film “road trip” a cărui acţiune are loc în anii 1960, într-o Americă segregată, “Green Book”, cu cinci nominalizări, a mai primit, duminică noapte, premiile Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol secundar (Mahershala Ali) şi cel mai bun scenariu original, semnat de Nick Vallelonga, Brian Currie şi Peter Farrelly.Anul acesta au mai fost nominalizate la premiul Oscar pentru cel mai bun film “Black Panther”, “BlacKkKlansman”, “Bohemian Rhapsody”,”The Favourite”, “Roma”, “A Star Is Born” şi “Vice”.Anul trecut, lungmetrajul “The Shape of Water”, de Guillermo del Toro, a fost, cu patru trofee Oscar, marele câştigător, fiind desemnat şi cel mai bun film.UPDATE 6:10: Alfonso Cuaron, desemnat cel mai bun regizorAlfonso Cuaron a primit premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, pentru lungmetrajul “Roma”, la cea de-a 91-a ediţie a galei Academiei de film americane, care are loc duminică noapte, la Dolby Theatre din Los Angeles.Pentru acelaşi premiu au mai concurat Spike Lee (“BlacKkKlansman”), Pawel Pawlikowski (“Cold War”), Yorgos Lanthimos (“The Favourite”), Adam McKay (“Vice”)