Festivităţile Anului Nou Lunar Chinezesc, sau Festivalul Primăverii, cum i se mai spune, încep anul acesta la data de 23 ianuarie, durează 15 zile şi constau în parade extravagante şi spectacole de tot felul, având în vedere că Anul Nou este cea mai importantă sărbătoare pentru chinezi.
Masa de Anul Nou include obligatoriu găluşte, considerate aducătoare de noroc, umplute cu legume, carne sau peşte şi în care uneori se pun şi obiecte specifice, cum ar fi monede, iar despre cel ce găseşte găluştele cu monede se spune că va avea noroc tot anul. În sudul Chinei, găluştele sunt înlocuite cu prăjituri de orez.
Festivităţi de Anul Nou Chinezesc (GALERIE FOTO)
În oraşe se aprind focuri de artificii, în faţa caselor se pun decoraţiuni roşii, iar înăuntru se atârnă lampioane tot roşii. Toate acestea au rolul simbolic de a-l îndepărta pe “Nian”, un monstru mitic care ar fi ameninţat oamenii şi animalele de casă la momentul schimbării anilor, dar care se teme de culoarea roşie şi de zgomotele petardelor.
De asemenea, părinţii şi alţi adulţi din familie oferă plicuri roşii cu bani copiilor, ca simbol al prosperităţii şi al norocului, scrie Xinhua. Banii trebuie să fie în sumă cu număr par, cea mai mică sumă oferită fiind de obicei 50 de yuani (7,9 dolari). Plicul poate fi oferit cadou sau pus sub perna copilului.
Festivităţi de Anul Nou Chinezesc au loc şi în Asia de Sud-Est, mai ales în Singapore, ca şi în oraşele din Australia, Europa şi America unde există populaţii semnificative de chinezi.
Conform zodiacului chinezesc, Anul Dragonului urmează după Anul Şobolanului şi precedă Anul Şarpelui. Dragonul, înfăţişat ca un animal mitologic cu coarne de cerb, trup de şarpe şi gheare, este singurul animal imaginar din zodiac, fiind venerat odinioară ca zeu al apelor în zonele din China predispuse la inundaţii şi secetă.
Sursa: Xinhua
