Misiunea Facebook de a construi „reacţiile“ a început în urmă cu un an. Zuckerberg a fost de acord cu faptul că utilizatorii au nevoie de o metodă mai nuanţată de a interacţiona cu postările de pe reţeaua de socializare.
Poate vă gândiţi la faptul că o comunicare mai nuanţată şi clară se face prin comentarea unui articol. Din cauza faptului că tot mai mulţi oameni accesează Facebook prin intermediul telefoanelor mobile e mai convenabilă interacţiunea prin apăsarea unui buton, astfel emoticoanele (pictograme utilizate pentru a exprima în conversaţiile online diverse stări şi sentimente) par a fi un pas natural pentru reţeaua de socializare.
1,6 miliarde de utilizatori de Facebook folosesc „like” de peste 6 miliarde de ori pe zi!. Companiile caută postările care obţin cele mai multe interacţiuni – like-uri sau share‑uri pentru a-şi spori popularitatea paginii. Dar în acelaşi timp butonul de „îmi place” nu este o unealtă potrivită pentru anumite lucruri – a murit cineva, un cutremur a devastat o regiune din Asia etc.
Aşa că era normal să apară o schimbare. Partea complicată este faptul că această reţetă a fost de succes pentru Facebook până acum. Dacă faci o schimbare, rişti să pierzi ceea ce aveai deja.
„Like-ul este o caracteristică definitorie a Facebook-ului. Era necesar ca această modificare să fie executată foarte bine, fără a distrage atenţia şi fără crea dezordine. Alternativa unui buton de «îmi displace» a fost respinsă pe motiv că ar crea prea mult negativism”, a spus Chris Cox, unul dintre oamenii de la Facebook responsabili cu Newsfeed-ul (fluxul de noutăţi), pentru Bloomberg.
Una dintre provocări a fost alegerea corectă a pictogramelor. Nu puteau oferi un număr prea mare de emoticoane, ci a trebuit să le aleagă pe sprânceană. Astfel au distilat emoţiile umane în cinci categorii: adoraţie, amuzament, furie, uimire şi tristeţe. Numai că înainte de a fi cinci, acestea au fost şase, însă „yay“ nu a ajuns în varianta oficială deoarece a fost considerat a fi prea ambiguu.
Întrebarea rămâne: de ce aceste schimbări? Din motive de marketing şi publicitate, bineînţeles. Deşi răspunsul celor de la Facebook este faptul că noile butoane, „reacţiile”, sunt o extensie a butonului „îmi place”, astfel utilizatorul are mai multe modalităţi de a reacţiona la o postare, le va oferi utilizatorilor noi metode de a comunica şi de a se exprima. Ceea ce ar putea fi adevărat, dar ceea ce uită Facebook să menţioneze este faptul există şi un al doilea motiv: date, multe date şi diversificate.
Butonul „like” a fost o sursă importantă de informaţie pentru Facebook. De fiecare dată când cineva apasă „îmi place” transmite reţelei de socializare că vrea să vadă mai multă informaţie de acest gen. Problema era că prin apăsarea acestui buton, Facebook nu ştia ce simte acel utilizator, dar de acum compania va şti exact ce îl face pe utilizator să râdă, ce îl înfurie sau ce îl întristează.
Astfel compania va putea colecta mai multe informaţii despre felul în care utilizatorii interacţionează cu news feedul (ce le place, ce îi face furioşi sau ce îi întristează). Oamenii din spatele algoritmului care decide ceea ce vede un utilizator lucrează tot timpul şi îl perfecţionează pentru a le oferi acestora cea mai bună experienţă. Folosindu-se de aceste date, Facebook ar putea personaliza şi mai mult informaţiile pe care le primeşte un om astfel încât acesta să nu se plictisească niciodată. Dar acelaşi lucru se poate aplica şi la reclamele pe care le vede. Publicitarii totdeauna au vrut să afle felul în care reacţionează oamenii la reclame, iar acum vor putea vedea acest lucru mai uşor ca niciodată.
Facebook nu a spus încă că va folosi aceste informaţii astfel, dar, cel mai probabil o va face pe viitor. „Iniţial nu va conta dacă o persoana va apăsa «îmi place», «uau» sau «tristeţe» în dreptul unei postări. Vom folosi aceste reacţi în mod similar cu «îmi place», adică vor vedea mai des acelaşi tip de conţinut. În viitor sperăm să înţelegem cum diferitele reacţii vor cântări în realizarea newsfeed-ului”, scrie Sammi Krug, product manager la Facebook, pe blogul companiei.
