Tag: porc

  • Cu porcul la bancomat: unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din India a fost surprins într-o ipostază inedită

    Un superstar de la Bollywood a făcut senzaţie după ce a fost fotografiat stând la coadă, în faţa unei bănci, în timp ce purta pe braţe un purceluş.

    Actorul Ravi Babu a explicat că animalul va lua parte la filmările pentru noul său film, numit “Acolo”. “Îl duceam la o companie specializată în grafica computerizată când am realizat că nu am bani de combustibil”, povesteşte indianul. “M-am oprit la bancomat dar a trebuit să iau purceluşul cu mine, pentru că nu voia deloc să stea cuminte în maşină. Trebuie să îl ţii în braţe dacă vrei să se simtă în siguranţă.”

    Imaginea a devenit virală şi a apărut în majoritatea publicaţiilor indiene.

    Cozile de la bănci au devenit ceva obişnuit în India, după ce guvernul a decis să retragă bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii de pe piaţă.

  • Cu porcul la bancomat: unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din India a fost surprins într-o ipostază inedită

    Un superstar de la Bollywood a făcut senzaţie după ce a fost fotografiat stând la coadă, în faţa unei bănci, în timp ce purta pe braţe un purceluş.

    Actorul Ravi Babu a explicat că animalul va lua parte la filmările pentru noul său film, numit “Acolo”. “Îl duceam la o companie specializată în grafica computerizată când am realizat că nu am bani de combustibil”, povesteşte indianul. “M-am oprit la bancomat dar a trebuit să iau purceluşul cu mine, pentru că nu voia deloc să stea cuminte în maşină. Trebuie să îl ţii în braţe dacă vrei să se simtă în siguranţă.”

    Imaginea a devenit virală şi a apărut în majoritatea publicaţiilor indiene.

    Cozile de la bănci au devenit ceva obişnuit în India, după ce guvernul a decis să retragă bancnotele de 500 şi 1.000 de rupii de pe piaţă.

  • Ţara în care există un singur porc. „Mulţi dintre locuitori nu au văzut în viaţa lor un astfel de animal”. VIDEO

    Lui Khanzir îi place să stea întins la soare. Petrece zilele lungi şi calde tolănit pe iarbă, uneori se plimbă de colo colo pentru a le acorda puţină atenţie oamenilor care trec pe lângă el şi care îl admiră. Aproape că ştie şi el cât este de popular, o adevărată celebritate pentru cei care vin de departe, doar să reuşească să-l zărească pentru câteva minute. Celebritatea lui Khanzir vine din faptul că este singurul din ţara în care trăieşte.  „Cei mai mulţi dintre afgani n-au văzut un porc în viaţa lor”, a declarat pentru Washington Post directorul Grădinii Zoologice, Aziz Gul Saquib. 

    Ţara în care există un singur porc. „Mulţi dintre locuitori nu au văzut în viaţa lor un astfel de animal”. VIDEO

  • Slow food propune: votaţi cu furculiţa!

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, doctorand sociologie, fondator cofetarie artizanală online www.biscuit.ro)


    Terra Madre Salone del Gusto, evenimentul cu cea mai mare amploare a mişcării slow food, a avut loc anul acesta la sfârşit de septembrie la Torino, în Italia.

    141 de ţări membre au fost acolo cu reprezentanţi în costume naţionale, standuri cu produse agro-alimentare tradiţionale şi feluri de mâncare reprezentative. În paralel, ateliere de gătit şi educaţie, workshop‑uri, conferinţe şi forumuri ce abordează mâncarea din punct de vedere economic, politic, ecologic şi cultural. Parcul Valentino a fost principalul teatru de operaţiuni, locul unde standurile naţionale au ocupat sistematic şi apetisant aleile. Atmosfera aducea aminte de Moşii la Ion Luca Caragiale…

    Biscuiţi cantucci din Italia. Sandalwood cu aceto balsamico şi sare, la standul australian (au gust de nucă şi textură de unt rece). Fasole albă, pestriţă, pitică. Torta di pistacchio din Bronte. Pasta de fistic, pesto de fistic. Fistic crud, prăjit, măcinat. Fistic. Sicilia. Canoli. Cassata. Cozi imense zi de zi la standuri. Susianelle viterbese, adică cârnaţi de porc cu portocală şi fenel, după o veche reţetă etruscă. Porc sub formă de salam, salsiccia, şunci, jamboane şi alte cele.

    Parmezan şi mii de feluri de brânză. „Non lo diamo a nessuno“, aud în spate. „Nu dăm nimănui din ea“.

    Bere de castane de la Piccolo Berrificio Clandestino. Beri artizanale multe şi cu denumiri sugestive. Usturoi copt vândut de un neamţ înalt care îmbrăţişează oamenii smotocindu-i în barba de Moş Crăciun. Mosto cotto – must fiert, redus până la consistenţa unei mieri.

    Degustări de vin la Universitatea din Polenzo. Capră garganică – roşcată şi mândră. Caş afumat. Ricotta dulce. „Aaaaa!“ Oamenii suspină când trec pe lângă alte şi alte calupuri de brânză.

    Un voluntar italian care îmi explică cum să ajung la paradă lucrează la UniCredit şi merge de ani de zile cu treabă la Iaşi. Ceaiuri, ierburi, plante. Aceto balsamico di Modena de la case ce fac oţet din 1800. Alune de pădure de Piemont, cel mai delicios snack posibil, 3 euro corneţelul. Panificaţie italiană. Murături şi conserve. Greci care cântă vesel din acordeon. Melci vii. Fursecuri. Şofran cultivat în Italia, Spania şi Afganistan. Cumpărat bulbi? Bifat! Vă ţin la curent cu evoluţia noii culturi.

    Fructe uscate, confiate, proaspete. Peşte la fel. Botarga. Un mistreţ împăiat şi cu ochelari de soare. Dulceaţă de ceapă blondă, de ardei iute şi de citrice. Portocale, bergamote – dulceaţă, gem, suc, sirop. Panforte. Cremă de slănină – unsoare, adică. Trufe şi hribi italieneşti pe patru categorii de calitate, respectiv preţ (multe aduse din România, fără doar şi poate). Migdale. Năut. Într-un muzeu, o expoziţie de instalaţii fantasmagorice realizate din oase de vacă sculptate de un pacient al unei case de nebuni pe la sfârşit de 1800.

    „Dove cazzo devo andare? Dov’e Piemonte?“ Oamenii iau în serios incursiunea printre standuri.

    Spaghetti, tortelloni, picioare de porc maturate luni întregi, parmezan DOCG, scamorza. Primarul din Bazna, Sibiu, a terminat repede de vândut slănina de porc şi ne povesteşte despre lichiu săsesc şi despre o carte de bucate săseşti scrisă de o doamnă din sat.

    Uleiuri de măsline virgine şi extravirgine, cu cel din Toscana vândut, pe nedrept, mai bine decât cel pugliez; degustări de 3-4 feluri la fiecare stand în linie dreaptă de kilometri. Ceapă, cartofi mov şi ciocolată. Măsline – taggiasca sunt de departe cele mai bune – uitaţi de kalamata.

    Miere. O serie de întâlniri şi workshopuri despre albine şi rolul lor în ecosistem. O piramidă de borcănele de miere lângă o barcă purtată de personaje cu chip rămas necunoscut. Frustrant. Workshop de confiere a fructelor şi legumelor – dacă găsiţi, luaţi cu încredere roşii cherry confiate. Minunate! Zona de street food pe malul fluviului Po, cu arancini, arrosticini, bombetta, măsline pane şi bere. Multă bere.
    Oameni în costume naţionale. Frumoşi. Coloraţi. Veseli. Un turn Babel de limbi, mâncare şi culoare.

    În piaţa San Carlo cumpăr o verticală de brânză maturată timp de 5 ani, 8 ani, respectiv 10 ani, cu gust din ce în ce mai puternic şi mai uscat. O bunicuţă înşiră roşii cherry pe o sfoară, realizând ciorchini ochioşi. Linişte. Soare blând. Brânză cu caracter. Cumpărători gălăgioşi.

    Pe Via del Po, organizatorii au concentrat zona de gelato artizanal – poţi degusta în paralel câte două soiuri ale aceluiaşi ingredient: fistic de Bronte şi fistic sicilian non-brontez, două tipuri de ciocolată, cafea şi mere, lămâie amalfitană vs siciliană. Pe lângă fistic, am gustat şi farina bona (mălai) din Elveţia în combinaţie cu o îngheţată de brânză de capră piemonteză. Delicios.

    Mai departe. Afumătoare pe roţi şi cârnaţi sfârâind mai peste tot la standurile din Europa Centrală. Nu se lasă nici ‘nduja, cârnatul sicilian care aduce lacrimi în ochi şi pişcături pe limbă, başca îţi desfundă nasul. Făcut din carne de porc şi chili, mai mult chili decât carne, căci este de fapt un by-product.

    Africani cu tobe şi poftă de dans. Parada popoarelor prin centrul oraşului cu steaguri, costume naţionale şi sloganuri în favoarea mâncării curate, diversificate, proaspete şi bune. 

    Calabria, Mauritania, Spania, Afganistan, Iordania, Lazio, Franţa, Cehia, Finlanda, Australia – zeci de regiuni şi ţări aranjate pe zone, vizitate sistematic, degustate pendelete, asimilate haotic.

  • Friptura de porc devine o delicatesă. Preţul a crescut cu peste 50% de la începutul anului

    Marii producători şi exportatori pre­cum Spania, Germania, Danemarca au exportat în Asia cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, ca atare a scăzut presiunea pe piaţa europeană, implicit şi la noi“, a declarat, pentru Ziarul Financiar, Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producă­torilor de Carne de Porc din România (APCPR).

    Alţi factori care au contribuit la creş­terea preţului cărnii de porc este con­sumul crescut de carne de porc proaspătă din perioada verii,  un fenomen care are loc în fiecare an.

    Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.

  • Friptura de porc devine o delicatesă. Preţul a crescut cu peste 50% de la începutul anului

    Marii producători şi exportatori pre­cum Spania, Germania, Danemarca au exportat în Asia cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, ca atare a scăzut presiunea pe piaţa europeană, implicit şi la noi“, a declarat, pentru Ziarul Financiar, Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producă­torilor de Carne de Porc din România (APCPR).

    Alţi factori care au contribuit la creş­terea preţului cărnii de porc este con­sumul crescut de carne de porc proaspătă din perioada verii,  un fenomen care are loc în fiecare an.

    Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.

  • Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă

    Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.

    Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.

    Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.

    Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.

    Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

  • Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă

    Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.

    Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.

    Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.

    Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.

    Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

  • Jumătate din parizerul analizat conţine piele de pasăre, emulsie din şorici, zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi!

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. 

    73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!

    La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui ş.a.m.d

    În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari şi alte substanţe. 

    Toate produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
    La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

    La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfaţi.

    73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. Aditivul prezent şi la crenvruşti.

    Top 10 mărci de  parizer după conţinutul de carne:

    1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc şi 4 aditivi;
    2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc şi 6 aditivi;
    3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;
    4. Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui)
    5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);
    6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);
    8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);
    9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)
    10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

    Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:

    1. DiaVist (parizer cu şuncă) conţine 19 aditivi;
    2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) conţine 16 aditivi;
    3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) conţine 15 aditivi;
    4. Fox (parizer mini) conţine 13 aditivi;
    5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) conţin 11 aditivi;
    6. Reinert (parizer feliat) conţine 10 aditivi;
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) conţin 9 aditivi;
    8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) conţin 8 aditivi alimentari;
    9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
    10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

     

  • 42% dintre crenvurstii din România sunt colorati cu extract de gandaci. Cum arată gândacul din care este obţinut colorantul – FOTO

    Aproape jumătate dintre crenvurştii de pe piaţă conţin extract de gândaci, se arată într-o informare de presă a Asociaţiei Pro Consumatori (APC).

    APC a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvurşti, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.

    Faptul şocant este că 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă, originară din Mexic;

    Carminul a fost folosit de secole ca un colorant natural în ţesătorii; în prezent este folosit şi în alimentaţie, în industria cărnii, sau în patiserie.

    Colorantul este opţinut prin extracţia apoasă a copului uscat al insectei coşenilei femele (Dactylopius coccus/Coccus cacti). Principiul colorant al coşenilei este acidul carminic (10% din corpul uscat al insectei).
    Coşenila estev folosită şi la fabricarea preparatelor din carne, a produselor vegetale care imită carnea, a produselor din peşte, pentru colorarea membranelor, la colorarea cerealelor pentru micul dejun, potrivit Wikipedia.

    Dacă mai aveţi dorinţa de a mânca crenvruşti, topurile realizate de APC arată în felul următor:

    Top 10 mărci de  crenvurşti după conţinutul de carne:

    Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc şi fără aditivi;
    Golfera/Italia cu 88% carne de pui şi 2 aditivi;
    AIA/Italia cu88% carne de curcan şi pui, dar cu 5 aditivi;
    Dulano/Germania cu 87% carne de porc şi 2 aditivi;
    Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui şi 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
    Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc şi 3 aditivi;
    Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) şi 9 aditivi;
    Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui şi 5 aditivi;
    Agil/România cu 80% piept de pui şi fără aditivi;
    Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) şi 5 aditivi.

    Top 10 mărci de  crenvurşti după numărul de aditivi alimentari:

    Campofrio cu 11 aditivi;
    Caroli/Familia cu 10 aditivi;
    Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi;
    Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
    Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
    Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
    AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
    Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
    Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
    Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

    Top 3 mărci de  crenvurşti  FĂRĂ aditivi alimentari:

    1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;
    2. Agil cu 80% piept de pui;
    3. Forzoso cu 59% carne pui şi 29% piele pui.