BusinessMagazin

Tag: pondere

  • China versus România, de la Glorie la Neputinţă

    Cu un ritm anual de creştere a economiei de 7%, până în 2025, China va depăşi economia SUA, ca în următorii 20 de ani PIB-ul Chinei să fie de două ori mai mare decât cel al Statelor Unite. Doar militar, China nu va putea depăşi SUA. Chiar dacă China dispune de cea mai mare armată regulată din lume, totalizând 2,3 milioane de cadre active şi 800.000 de rezervişti, din punct de vedere al înzestrării, armata Statelor Unite este net superioară. Acest avantaj este asigurat şi de bugetul alocat de Statele Unite armatei, care, anul acesta, a ajuns la 713 miliarde dolari, faţă de doar 175 miliarde dolari bugetul armatei chineze.
     
    În 20 de ani, China a construit 90.000 km de autostrăzi, România 500
     
    În 1990, România avea un PIB de 39 miliarde dolari, China unul de 360 miliarde dolari. În 2017, România raporta un PIB de 200 miliarde dolari şi China 13.000 miliarde dolari. Cu alte cuvinte, PIB-ul României, în 27 de ani, a crescut de cinci ori, pe când al Chinei de 36 de ori. În anii 90, şi România şi China aveau câte 200 km de autostradă. Azi, noi avem 750 km, iar China peste 90.000 km, fiind ţara cu cei mai mulţi km de autostradă. China a construit în 25 de ani mai multe autostrăzi decât SUA în 100 de ani. În România, trenurile circulă cu o viteză medie de 40 km/h, pe când în China cu 350 km/h. Chiar 450 km/h, pe calea ferată ce leagă oraşul Shanghai de aeroport. Eu însumi am călătorit cu trenul între Beijing şi Xian şi Shanghai şi Beijing. În ultimii 15 ani, China a construit peste 20.000 km de cale ferată de mare viteză. 
     
    Bucureşti, mai poluat decât Beijing

    Dacă până în urmă cu câţiva ani Beijing era cel mai poluat oraş din lume, cu valori de peste 300 ug/mc, azi nivelul poluării măsurat de noi, în cele cinci zile, e în jur de 35 ug/mc, de două ori mai puţin decât  valorile înregistrate în Bucureşti. China a investit, în ultimii cinci ani, peste 270 miliarde dolari în proiecte de mediu şi în combaterea poluării. A închis jumătate din centralele electrice pe cărbune, mii de uzine şi fabrici poluante. A construit capacităţi de producţie a energiei electrice din surse hidro, fotovoltaic şi eolian. Primii trei producători globali de eoliene şi panouri solare sunt companii chineze.

    China deţine cel mai mare parc fotovoltaic din lume, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare, şi care alimentează cu energie peste un milion de locuinţe. China a interzis circulaţia pe drumurile publice a maşinilor Euro 1 – Euro 3. Noi, anul trecut, am anulat timbrul de mediu, transformând România în cimitirul european al rablelor. Anul trecut, China a fabricat peste 7000.000 de maşini electrice, cât celelalte state la un loc, propunându-şi ca, în 2025, să ajungă la o producţie de 7 milioane de maşini electrice. Noi ne lăudăm că avem cea mai mare viteză la internet din lume. Deşi nu ştiu la ce ne foloseşte, că pentru WhatsApp şi Facebook nu avem nevoie de aşa o viteză. Chinezii se laudă cu cel mai rapid computer din lume, cu o capacitate de procesare de 93.000 miliarde de calcule pe secundă. Noi ne uităm sau visăm la stele cu ochii larg deschişi, pe când chinezii au construit cel mai mare telescop din lume, cu un diametru de 500 de metri şi o lungime de 3 km. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce trebuie să facă angajatul român pentru a ajunge să castige un salariu de peste 1.000 de euro pe lună

    Lucrează într-o companie din nordul Bucureştiului, este absolvent de facultate, are peste cinci ani de experienţă profesională, iar angajatorul i-a mărit salariul în mod constant în ultimii ani de teamă să nu rămână fără un talent în companie. Acesta este profilul angajatului care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună, un nivel salarial pe care îl au peste 200.000 de angajaţi din România. Majoritatea sunt localizaţi în Capitală.

    Îţi trebuie cel puţin 1.000 de euro salariu ca să ai un stil de viaţă decent în Bucureşti, adică să mănânci un prânz sănătos, să ieşi de 1-2 ori pe săptămână cu prietenii la o terasă şi să îţi permiţi câteva plecări de weekend pe an, la care se adaugă un concediu. În plus, jumătate din acest buget se duce pe cheltuieli fixe (chirie, întreţinere, abonamente şi alte costuri) şi, de fapt, nu îţi rămân foarte mulţi bani de cheltuială de la o săptămână la alta”, spune Maria, 29 de ani, specialist în marketing la o companie din Bucureşti, funcţie din care câştigă circa 1.000 de euro net pe lună, la care se adaugă încă 400 de euro net de la un job part-time. Ea spune că, în viitorul apropiat, vrea să ajungă la venituri de circa 2.200 de euro net pe lună (10.000 de lei) pentru a avea un stil de viaţă „absolut satisfăcător”.

    În Bucureşti lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună, arată datele Inspecţiei Muncii aferente lunii aprilie 2018. În total, 9% dintre angajaţii din Capitală au venituri mai mari de 1.000 de euro net pe lună, cu mult peste media înregistrată la nivel naţional, de 4%. Specialiştii spun însă că, deşi statisticile indică o îmbunătăţire a salariilor oferite în Capitală, numărul angajaţilor cu salarii mai mari nu este suficient.

    „Deşi numărul salariaţilor mai bine plătiţi a crescut, în continuare procentul celor care câştigă peste 1.000 de euro net în Bucureşti mi se pare redus, ponderea ar trebui să fie de cel puţin 40% în Capitală. Companiile trebuie să majoreze salariile, pentru că altfel îşi vor pierde oamenii”, spune Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de consultanţă Kessel Run Ventures. El adaugă că, dincolo de populaţia care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună pe contracte de muncă, mai există şi persoane bine plătite care primesc sumele respective fie prin contracte de tip PFA sau din dividende, astfel că ponderea acestora în totalul populaţiei care are o ocupaţie în Bucureşti poate fi mai mare.

    Datele oficiale arată că numărul total de angajaţi din Bucureşti care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună a crescut cu 50% în ultimul an şi reprezintă aproape jumătate din numărul total de salariaţi cu salarii de peste 1.000 de euro net la nivel naţional (de 217.402 de angajaţi în aprilie 2018).

    Cei care fac recrutări spun că şi ofertele salariale pe care le primesc din partea angajatorilor se situează în zona salariilor de circa 1.000 de euro net pe lună, mai ales în rândul clienţilor corporate din Bucureşti. Motivul? Companiile, în special cele multinaţionale, doresc să îşi creeze o imagine bună în piaţă, să ofere un mediu de lucru plăcut şi să le ofere o stabilitate mai mare oamenilor. În plus, se tem de costurile aferente fluctuaţiei de personal.

    „Tendinţa va fi în continuare de creştere a salariilor în Bucureşti. Interesant este că, în momentul de faţă, inclusiv în zona de white collar în Capitală vorbim de personal care vine din alte judeţe sau din alte oraşe limitrofe şi care doreşte să lucreze în Bucureşti tocmai pentru aceste salarii”, a explicat Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România. Din păcate, spune el, salariile de peste 1.000 de euro net pe lună sunt oferite cu precădere de către companiile cu birourile situate în nordul Bucureştiului sau în câteva „insuliţe” de centre de business din Capitală, însă acest nivel salarial nu este generalizat.
    În Bucureşti sunt localizate majoritatea sediilor de companii şi de aceea este normal ca ponderea mai mare a salariaţilor din middle şi din top management, care au salarii mari, să se concentreze aici.

    „În plus, aici sunt centralizate şi cele mai multe joburi din zona de HR, PR sau marketing, iar acest lucru creşte ponderea salariaţilor mai bine plătiţi în Capitală prin comparaţie alte zone. Numărul de joburi bine plătite depinde şi de predominanţa unor industrii din anumite zone. Unde există foarte multe businessuri în IT, vor fi şi mai mulţi oameni bine plătiţi, pe când unde există mai multă producţie, majoritatea salariilor vor fi sub nivelul de 1.000 de euro net”, afirmă Corina Gonteanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul ManpowerGroup.

    Pe lângă municipiul Bucureşti, judeţele Cluj, Timiş, Ilfov, Braşov, Iaşi şi Sibiu sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro net lunar.

    La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 de persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut.
    „Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că procentul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB – n.red.), există o tendinţă clară de creştere a salariilor. Firmele care pot să plătească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oamenii. Probabil că, în cazul noilor joburi scoase la concurs, ponderea celor cu oferte salariale de peste 1.000 de euro net este mult mai mare, pentru că mulţi oameni sunt blocaţi în aceleaşi joburi de mult timp şi nu pot avea creşteri salariale foarte mari. Presiunea de pe piaţa muncii va conduce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun”, adaugă Andrei Caramitru. El mai spune că, dacă nu vom trece printr-o nouă criză, atunci vom avea un procent important de oameni din Bucureşti care o să aibă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună.

    Datele Institutului Naţional de Statistică arată că există opt sectoare de activitate în care salariile medii ale angajaţilor au depăşit valoarea de 1.000 de euro net în luna martie, respectiv: servicii IT (6.689 de lei net), fabricarea produselor din tutun

    (6.312 lei net), asigurări şi fonduri de pensii private (6.070 lei net), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.369 lei net), activităţi de editare (5.136 lei net), transporturi aeriene (5.107 lei net), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.083 lei net) şi bănci (4.863 lei net).

    „Dacă s-ar mări dintr-o dată toate salariile din Bucureşti cu câte 300 de euro, businessul ar merge mai bine, pentru că ar fi o piaţă mai mare de desfacere, iar profitul companiilor ar creşte. Dacă ar fi aşa de rău să dai salarii mari tuturor, atunci nu s-ar mai investi niciodată în Londra, în Paris sau în oraşe din Elveţia. Acolo sunt investiţii mult mai mari decât la noi, forţa de muncă este de zece ori mai scumpă, dar dacă îl plăteşti pe cel care îşi face casa de zece ori mai mult, casa ta e de zece ori mai scumpă şi, implicit, profitul va fi mai mare”, conchide Caramitru.

  • 98% dintre afacerile din România au un termen mediu de încasare a facturilor de peste 150 de zile

    Conform statisticilor, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt faţă de furnizori este de 55%, iar media gradului de îndatorare al companiilor cu cifra de afaceri de până la cinci milioane de euro este de 75%. În România, firmele cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor.

    De asemenea, ponderea datoriilor înregistrate de companii pe termen scurt din totalul datoriilor a crescut cu circa 15% în ultimii ani, de la 58% în 2008 la 73% în 2015. Sectoarele de activitate cele mai afectate de întârzierea de plată şi de termenul de încasare mai mare de 120 de zile sunt: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie, servicii prestate întreprinderilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În semestrul 1 2017 piaţa de publicitate online din România a crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2016

    Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

    Formatele Display embedded (încadrate în conţinut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media şi Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieţei de publicitate digitală.

    Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 faţă de 13% în H1 2016.

    Ca referinţe pe industrii se remarcă o creştere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o uşoară creştere +8%, timp în care Telecomul putem spune că îşi menţine bugetele (+1%).

    Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o uşoară creştere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) şi Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creşteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) şi Retail (+84%).

    Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanţi – atât site-uri şi publisheri locali cât şi agenţii media (raportând ceea ce facturează atât în reţele internaţionale cât şi în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

    Tendinţe şi evoluţii pentru semestrul 1 2017:

    ● În topul industriilor în funcţie de investiţia în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creşterii bugetelor (52%), dar şi ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 faţă de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investiţiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creştere constantă, iar domeniul Auto-Moto îşi menţine poziţia în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.

    ● Programmaticul se afla în tendinţa de creştere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.

    ● Investiţia în publicitatea pe Mobile îşi aloca 42% din piaţa locală, fiind aliniată la tendinţele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investiţiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcţiei de alocare a bugetelor.

    ● La nivel European, creşterea pieţei de publicitate online este bazată în special pe mobile şi Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creştere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.
     

  • Câţiva tineri au făcut în Bucureşti un proiect unic în Sud-Estul Europei cu 300.000 euro: “Ne-am dat seama că nu exista aşa ceva”

     În absenţa unui partener de dialog la nivelul statului, cei care se încăpăţânează să rămână în tabăra creativilor au învăţat că lucrurile nu se întâmplă decât dacă le fac ei să se întâmple. Aşa a apărut în Bucureşti şi prima bibliotecă de materiale din sud-estul Europei, Mater, o investiţie de circa 300.000 de euro care are în spate şi cea mai mare campanie de crowd-funding derulată vreodată în România.
     
    MATER s-a deschis anul trecut într-un spaţiu de circa 1.000 de metri pătraţi, la parterul unei clădiri închiriate de la fosta fabrică Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti.
     
    Tot acolo, în 2015, o mână de tineri, o parte dintre ei regăsindu-se şi în proiectul MATER, au pus bazele comunităţii NOD Makerspace, o zonă de co-working destinată industriilor creative care dincolo de spaţiul propriu-zis pune la dispoziţia chiriaşilor şi instrumentele de lucru necesare. 
     
    ”În toamna anului 2015 am pus bazele comunităţii NOD. Ca particularitate a acestei comunităţi era lucrul cu foarte multe materiale. Iniţial, aveam un perete pe care îl îmbogăţeam. Apoi am început să ne documentăm şi ne-am dat seama că de fapt în România nu exista o bibliotecă de materiale“, povesteşte Sabina Baciu, director de comunicare la NOD Makerspace/MATER. Potrivit acesteia, la NOD Makerspace s-a format în acest moment o comunitate de 120 de membri, din care 60 vin zilnic.
     

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • INS: Românii au construit 39.372 de locuinţe în primele 9 luni, în creştere cu 2.415 unităţi

    Pe medii de rezidenţă, în perioada ianuarie-septembrie, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 57,8% din total.

    Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada ianuarie-septembrie, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private, cu 1.683, cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice – cu 732 de unităţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DRAMATIC: În România, abandonul şcolar este de două ori mai mare decât media europeană

    Potrivit raportului întocmit de Comisia Europeană, rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut în România, în 2016, la 18,5% , faţă de 17,3% cât era în anul 2013 şi aproape s-a dublat faţă de media europeană unde procentajul este de 10%.

    „Monitorul educaţiei şi formării 2017” mai arată că ponderea absolvenţilor de studii superioare este de doar 25,6%, în condiţiile în care în Uniunea Europeană, rata de promovare a unei instituţii de invăţănânt universitar este de peste 39%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Livrările de autovehicule noi înregistrează o creştere de 10,9% în primele 10 luni

    „În România, vânzările de autoturisme din primele 10 luni ale anului 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice)”, arată APIA.

    „Comparativ cu primele 10 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 31% la 35%, iar volumul, cu 30% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 10 luni, respectiv +13,4%). Aceste cifre ne arată faptul că, practic, vânzările de autoturisme noi au crescut în special datorită achiziţiilor realizate de către persoanele fizice, a căror detaşare de Programul Rabla a fost tot mai evidentă în ultimele luni”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou record pe piaţa de birouri

    Cererea nouă de spaţii de birouri vine atât din partea companiilor nou intrate pe piaţă locală, cât şi din partea companiilor care îşi extind activitatea în Bucureşti.Potrivit raportului CBRE dedicat pieţei de birouri din T3, cererea totală din perioada iulie-septembrie 2017 s-a ridicat la 75.000 mp, cele mai active zone fiind Pipera (35%), urmată de CBD (Central Business District), cu 22%, şi zonele de Centru şi Vest, ambele cu câte 17% din total. “Pentru întreg anul 2017, estimăm că vor fi finalizaţi circa 140.000 mp spaţii de birouri, aproximativ 80% din total fiind livrat deja în primele 9 luni. Peste 85.000 mp din suprafaţă finalizată este deja preinchiriata”, a declarat Răzvan Iorgu, Managing Director al CBRE România. Spre comparaţie, în primele 9 luni ale anului, 28% din totalul suprafeţelor tranzacţionate a fost reprezentat de zona Pipera, urmată de zona de Nord, cu 25%, în timp ce în CBD au fost tranzacţionate 18% din spaţii.

    Sectorul IT&C a acaparat aproximativ 78% din cererea totală de spaţii de birouri în trimestrul al treilea, urmat de sectorul serviciilor profesionale, cu 10%. Statistica la nivelul primelor nouă luni plasează în continuare sectorul IT&C pe prima poziţie, cu o pondere de 55% din total, urmată de sectorul industrial de producţie şi cel al serviciilor profesionale, cu câte 18, respectiv 13%.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă (din care sunt excluse tranzacţiile de tipul reînnoiri/renegocieri) a reprezentat 84% din cererea totală în T3 şi 69% din cererea totală a primelor 9 luni. În intervalul iulie-septembrie, din totalul suprafeţelor tranzacţionate, 93% a fost situat în clădiri clasa A şi 76% din totalul tranzacţionat în primele 9 luni. Peste 20 de tranzacţii de peste 3.000 mp în primele 9 luni: CBRE, lider de piaţă detaşat pe primele trei trimestre.

    Un număr de 23 de tranzacţii de închiriere au vizat spaţii cu suprafeţe de peste 3.000 mp în primele 9 luni ale anului, 70% din acest volum fiind tranzacţionat de către companii cu activitate în sectorul IT&C. CBRE a fost lider de piaţă în procesul de închiriere al spaţiilor de birouri din Bucureşti. În T3 2017 s-a finalizat proiectul The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners în zona podului Basarab – Orhideea, prima faza a acestuia fiind preinchiriata aproape în totalitate de IBM sau BCR. Această etapă a proiectului a vizat construcţia a peste 36,000 mp spaţii de birouri.

    În primele 9 luni ale anului, CBRE a reprezentat peste 70.000 mp atât pe piaţă de proprietari, cât şi pe piaţă de chiriaşi, ceea ce reprezintă 30% din cererea totală a companiilor care activează pe piaţă de consultanţă imobiliară. CBRE a înregistrat şi cea mai mare pondere în ceea ce priveşte reprezentarea chiriaşilor, cu o pondere de 30% din totalul tranzacţionat sau echivalentul a peste 43.000 mp. În totalitate, echipa de leasing a CBRE a intermediat 30 de tranzacţii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind de peste 1.000 mp. Tranzacţia medie, realizată de CBRE în intervalul analizat, a depăşit 2.500 mp.

    Stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 2,76 mil. mp, cu 1,27 mil. mp proiecte clasa A şi 1,49 mil. mp (clasa B). În ceea ce priveşte dispunerea proiectelor la nivelul Capitalei, 28% dintre acestea sunt concentrate în zona de nord, 25% în zona Pipera, 16% în zona centrală, 16% în CBD, în timp ce 11% se află în zona de Vest şi câte 2% în Sud şi Est.

    Interesul pentru oraşele regionale, în creştere continuă: 60% din cererea totală, reprezentată de noi intrări şi extinderi.Interesul pentru oraşele regionale din România a crescut continuu, iar datele CBRE arată că Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca sau Braşov se află pe radarul investitorilor aflaţi în căutarea extinderii activităţii locale. Cererea totală de spaţii de birouri pentru primele 9 luni ale acestui an din oraşele regionale s-a ridicat la 57.000 mp, 59% (34.000 mp) fiind reprezentată de cerere nouă, respectiv noi intrări sau extinderi, în Timişoara tranzactionandu-se peste jumătate din această cerere.

    Datele CBRE mai arată că stocul modern, reprezentat de proiectele clasa A şi B din oraşele regionale, este de aproximativ 650.000 mp la finalul T3, 35% din acesta fiind concentrat în Cluj-Napoca, 25% în Iaşi, la egalitate cu  Timişoara (tot 25%), respectiv 15% în Braşov.Până la sfârşitul anului 2020, în oraşele regionale sunt anunţate proiecte ce însumează peste 450.000 mp, stocul modern de spaţii de birouri din marile oraşe ale ţării urmând să depăşească pragul de 1,1 mil. mp.

    În Capitală, până în 2020, sunt estimate proiecte care vor totaliza încă 800.000 mp, ceea ce ar urcă stocul modern de birouri la aproximativ 4 mil. mp. Din totalul anunţat pentru construcţia de spaţii office până în 2020, un procent de 15% este deja pre-închiriat. Cea mai mică rată de neocupare pe Bucureşti se află în zona de Nord, cu 4,5%, în timp ce la nivelul Capitalei, această scade sub pragul de 10%. Rată de neocupare pentru clădirile clasa A se situează la 6,3%, la jumătate faţă de rată de neocupare a clădirilor încadrate în clasa B, cu o pondere de 12.9%. Chiria prime şi randamentul clădirilor de birouri rămân constante în T3, la 18.5 euro/mp şi 7.5%.