BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • Lista completă a spitalelor noi ce vor fi construite în România cu bani din PNRR

    Alexandru Rafila a anunţat cele 27 de spitale, pavilioane sau secţii noi care vor fi construite prin PNRR.

    În prima fază, au fost alese 42 de spitale, din care 27 au fost alese apoi câştigătoare şi vor obţine finanţare.

    Lista prezentată miercuri, într-o conferinţă de presă, de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila:

    – Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş

    – construire secţii la Spitalul nr. 2 Vaslui

    – Spitalul Judeţean de Urgenta Bistriţa – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi

    – pavilion Municipal Bacău bacau şi integrarea în ansamblul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău

    – Spital Judeţean de Urgenţă Giurgiu – spital nou etapa 1 (secţiile oncologie şi neurologie).

    – Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de onologie şi înfiinţare compartiment cardiologie intervenţională

    – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov – un nou corp de clădiri

    – construire corp nou – departament sănătatea mamei şi copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa

    – construire sediu nou pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ

    – construire şi dotare corp clădire destinat secţiilor de boli infecţioase şi pneumologie

    – construire spital şi funcţiuni conexe pentru Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei“ Lugoj

    – Institutul Regional de Oncologie Timişoara

    – construcţie nouă: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti

    – Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Baloteşti – modernizarea infrastructurii

    – extinderea aripilor A1, A4 a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti

    – recompartimentare clădire existentă şi extindere cu un corp nou – Secţia Clinică Neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală şi neurochirurgie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

    – realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din Cazarma 1044 Sibiu

    – lucrări de investiţii şi intervenţii în Cazarma 705 Piteşti

    – construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad – unităţi noi

    – construire, dotare şi amenajare a spitalului de obstetrică-ginecologie Buftea şi desfiinţare construcţii existente (c1-c15), relocarea staţiei de oxigen şi relocarea gospodariei apă

    – sediul nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”

    – pavilion de medicină operaţională-politraumă în Cazarmă 1053 Craiova

    – Policlinica Municipală, specializarea cardiologie şi oncologie, Constanţa- spital nou

    – laborator de radioterapie Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

    – realizare pavilion nou medicină operaţională-politraumă, drum acces şi reţele în Cazarma 646 Braşov

    – centrul de diagnostic şi tratament al tuberculozei Zerlendi, Bucureşti – spital nou

    – construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

    Investiţia totală se va ridica la circa 10 miliarde de lei, fără TVA.

  • Cseke Attila: Până acum, am semnat contracte de peste 10 miliarde de lei prin PNRR

    Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a semnat vineri 61 de noi contracte finanţate prin PNRR şi a anunţat că valoarea totală a contractelor semnate până acum depăşeşte 10 miliarde de lei.

    Cele 61 de noi contracte semnate vineri sunt finanţate prin componentele Valul Renovării şi Fondul Local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Contractele au fost încheiate între autorităţile publice locale din 54 de unităţi administrativ-teritoriale şi Ministerul Dezvoltării şi au o valoare totală de peste un miliard de lei.

    Astfel, prin Valul Renovării, au fost semnate 25 de contracte, în valoare totală de 252.939.124,72 de lei, cu 18 autorităţi locale, pentru lucrări de eficientizare energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice.

    Prin Fondul Local, au fost semnate 36 de contracte, în valoare totală de 820.996.245,61 de lei, cu 36 de autorităţi locale, pentru înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, prin achiziţionarea de vehicule nepoluante, precum şi pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin achiziţionarea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice.

    Până în prezent, prin cele trei componente ale PNRR, au fost semnate 1.135 de contracte de finanţare, în valoare totală de 10.409.988.447,31 de lei, a precizat ministrul.

  • Moşteanu după declaraţiile lui Ciolacu: I-am lovit unde îi doare cel mai tare: la privilegiile lor

    „Ziua şi atacurile la USR din partea liderului PSD, Marcel Ciolacu. A trecut aproape un an de guvernare şi el tot în opoziţie. Astăzi ne spune cum <USR a lăsat numai nenorociri în PNRR>. Să vedem ce <nenorociri> a lăsat USR în PNRR: eliminarea pensiilor speciale, care trebuie făcută până la 31 decembrie. Mai e puţin, iar domnii Marcel Ciolacu şi Marius Budăi încă nu au prezentat niciun plan. E o reformă obligatorie. I-am lovit unde îi doare cel mai tare: la privilegiile lor. Trebuie să meargă în faţa primarilor şi privilegiatilor sistemului să le spună că le taie pensiile speciale”, afirmă Ionuţ Moşteanu.

    El adaugă că USR a lăsat în PNRR 2.5 miliarde de euro pentru sănătate.

    „Dar pentru asta domnul Alexandru Rafila ar trebui să vină cu proiecte, nu să îşi piardă timpul prin Cuba. 7.6 miliarde de euro pentru transporturi. Cea mai mare sumă alocată pentru autostrăzi şi căi ferate. Dar pentru asta ar trebui să muncească ceva şi Sorin Grindeanu. Când citiţi despre toate anunţurile primarilor legate de noile investiţii în renovări şi proiecte din PNRR, tot USR e de vină. Domnule Marcel Ciolacu, gata cu opoziţia. Guvernaţi ceva. Sau plecaţi acasă”, încheie Moşteanu.

    Liderii USR afirmă că reprezentanţii Comisiei Europene spun că nu au primit din partea României nicio solicitare pentru modificarea PNRR.

    „Hai să recunoaştem fiecare ce am făcut. Eu nu am avut nicio sfială, nici eu, nici dl. Stănescu, să spunem că PSD, la un anumit moment, a făcut anumite greşeli. Şi ne asumăm. Adică nu putem fi ipocriţi. E adevărat, nu suntem vinovaţi în egală măsură… Suntem printre cei care ne-am opuws. Dar să încerci de un an de zile să te piteşti, ţinând cont că au fost deciziile tale?! Ei vr să se ridice la rand de oameni de stat?.. Să spună: atât ne-a dus capul, atât am gânduit noi atunci. Atunci nu o să mai am nicio problemă”, a declarat Marcel Ciolacu.

     

  • Ministerul Finanţelor a primit a doua tranşă de bani din PNRR

    Ministerul Finanţelor anunţă că a primit a doua tranşă de bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ajunge astfel la un grad de încasare de 14% din totalul alocat.

    Ministerul Finanţelor a încasat joi 173 milioane de lei, ca urmare a îndeplinirii obiectivului de conectare a 150.000 de case de marcat la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    “Adăugând şi prima tranşă încasată în urmă cu două săptămâni, cea de 82 de milioane de lei, ajungem, astăzi, să avem aproape 14% încasări din alocarea totală destinată ministerului prin programele asumate din PNRR. Vreau să îi felicit şi pe colegii de la Ministerul Muncii care au încasat, alături de noi, şi prima şi a doua oară şi sperăm că în curând să fim tot mai mulţi cu veşti bune despre tragerile din acest plan ambiţios şi necesar pentru România”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

    Prin conectarea celor 150 de mii de case de marcat, mediul de afaceri are posibilitatea deducerii din impozitul pe venit/profit a cheltuielilor ocazionate de achiziţia şi punerea în funcţiune a aparatelor de marcat fiscale electronice (AMEX-uri).

    Conform datelor disponibile la ANAF, valoarea totală a deducerilor din impozitul întreprinderilor, aferentă achiziţiei aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF), este de peste 334 mililoane lei.

    Următoarea tranşă, în valoare de 105 milioane de euro, va fi încasată la începutul anului viitor şi este condiţionată de conectarea la ANAF, până la sfârşitul anului 2022, a unui număr de minim 600.000 de case de marcat.

     

  • Ce spune Ciolacu, despre plafonarea la 9,4% a pensiilor

    Întrebat de jurnalişti despre întâlnirea cu premierul, pe care a avut-o marţi seara, la Vila Lac, preşedintele PSD a spus: „Am avut o întâlnire de lucru, nu este nici prima, nici ultima, aceste întâlniri le avem destul de des. După cum ştiţi astăzi domnul prim-ministru este la Bruxelles şi am trecut în revistă şi cu ministrul Fondurilor ce anume se renegociază şi cum a rămas renegocierea stabilită. (…) În acest moment sperăm să prindem pentru agricultură, pentru irigaţii, peste 2 miliarde de euro din alte capitole pe care noi nu le-am considerat o urgenţă pentru România. De fapt, şi recomandarea CE este să ne adaptăm cerinţelor actuale şi crizelor actuale”, a spus liderul social-democrat.

    Întrebat, de asemenea, dacă procentul de 9,4% pentru pensii va fi scos din PNRR, Ciolacu a spus: „Cu certitudine, acel procent de 9,4 nu va mai exista în PNRR”.

    Şeful PSD a fost întrebat dacă, după ce se va renunţa la acel procent de 9,4% din PIB pentru pensii, din PNRR, se ia în considerare introducerea unui alt plafon, mai mare.

    „Nu, nu există niciun plafon în nicio ţară din Europa, deci mi se pare corect ca acel plafon să fie scos, mai ales că noi nu ne putem asuma un plafon pentru următorii 50 de ani, este o aberaţie”, a răspuns Marcel Ciolacu.

  • Ciucă: România va beneficia în scurt timp de 2,6 miliarde de euro prin PNRR

    România va beneficia în scurt timp de 2,6 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reprezentând prima cerere de plată aprobată recent de Comisia Europeană, anunţă premierul Nicolae Ciucă.

    „România va beneficia în scurt timp de 2,6 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reprezentând prima cerere de plată aprobată recent de Comisia Europeană. Este confirmarea faptului că ne-am îndeplinit ţintele şi reformele asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, printr-un efort susţinut la nivel guvernamental”, afirmă Nicolae Ciucă.

    El precizează că ţara noastră va transmite până la sfârşitul acestei luni, a doua cerere de plată din PNRR.

    „Continuăm dialogul şi coordonarea cu partenerii noştri europeni în perspectiva pregătirii şi transmiterii celei de a doua cereri de plată din PNRR, până la sfârşitul acestei luni, în valoare de 3,2 miliarde de euro”, încheie Ciucă.

  • Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR. România primeşte 2,6 miliarde de euro

    Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din cadrul PNRR ceea ce înseamnă că România va primi 2,6 miliarde de euro pentru revitalizarea economiei.

    Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Comisia Europeană a aprobat la joi decizia privind autorizarea plăţii primei tranşe de plată a sprijinului nerambursabil şi a primei tranşe de plată a sprijinului sub formă de împrumut pentru România. În urma acestei decizii, suma primită de România va fi de 2,6 miliarde de euro, fiind luate în considerare sumele din prefinanţare deja primite de România.

    „Este un moment prin care se confirmă efortul consolidat la nivel guvernamental, care s-a concretizat în îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate de România pentru ultimul trimestru al anului trecut şi transpuse în reforme de interes major pentru ţara noastră. Realist vorbind, este doar începutul unui lung drum pe care îl avem în faţa, dar care, dacă vom duce la bun sfârşit aspectele cheie din Plan, va însemna impulsionarea economiei şi generarea unui efect multiplicator solid pentru investiţiile în autostrăzi, infrastructura feroviară, şcoli, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă consolidarea economiei româneşti”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

    Decizia prevede aprobarea primei tranşe a sprijinului nerambursabil, în valoare de 2.037.146.414 euro.

    „În conformitate cu Acordul de finanţare încheiat între Comisie şi România, suma de 264.829.034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării contribuţiei financiare, iar suma de 1.772.317.380 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de finanţare. De asemenea, decizia prevede aprobarea primei tranşe a sprijinului sub formă de împrumut, în valoare de 907.669.494 euro. Suma de 117.997 034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării împrumutului, iar suma de 789.672.460 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de împrumut. Astfel, efectuarea plăţii pentru prima cerere de plată a celor aproximativ 3 miliarde de euro din care 2,03 miliarde euro, va avea loc în următoarele zile, reprezentând sprijin financiar nerambursabil şi 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut vor susţine investiţiile şi reformele asumate de România”, au explicat reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va avea o valoare totală de 3,2 miliarde euro. Aceasta vizează îndeplinirea a 51 de jaloane/ţinte aferente trimestrului I 2022 şi trimestrului II 2022.

    România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, precizează Ministerul Investiţiilor.

  • Florin Cîţu spune că pensiile pot creşte cu 25% în 2023

    Fostul premier liberal Florin Cîţu spune, luni, că în PNRR existî spaţiu pentru a creşte pensiile sustenabil cu 25% în 2023.

    „În PNRR există spaţiu pentru a creşte pensiile sustenabil cu 25% in 2023”, spune, luni, pe Facebook, senatorul liberal Florin Cîţu.

    Potrivit fostului premier liberal, deşi tot anul PSD „a urlat” că vrea să renegocieze PNRR pentru că nu poate să crească pensiile, „astăzi PSD spune că vrea să crească pensiile DOAR cu 10%”, dar „10% < (e mai mic decât – n.r.) 25%”, spune Cîţu.

    Liberatul concluzionează că PNRR a fost negociat bine, „în interesul românilor, iar PSD îi minte pe români cum respiră”.

  • Ministerul Finanţelor a încasat primii bani din PNRR: 82 de milioane de lei

    Ministerul Finanţelor a încasat primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 82 de milioane de lei, anunţă ministerul.

    “Deschidem prin această tragere drumul fondurilor din PNRR în conturile statului, pe baza acţiunilor realizate de Ministerul Finanţelor. E o impulsionare bine-venită să accelerăm atragerea fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi să ne apucăm de implementarea reformelor ambiţioase atât de necesare României pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

    Totalul încasărilor înregistrate la Ministerul Finanţelor se ridică la 130 de milioane de lei, fonduri transferate în conturile de venituri ale bugetului de stat care au avut la bază solicitările transmise de coordonatorii de reforme şi investiţii, pentru sumele utilizate în scopul realizării ţintelor şi jaloanelor incluse în PNRR. Coordonatorii de reformă beneficiari ai transferurilor de sume sunt Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

     

  • Ciolacu: România nu va avea capacitatea de a atrage toate fondurile din PNRR pentru toate spitalele

    „Trebuie să avem simţul realităţii asupra capacităţii administrative a statului român de a atrage toţi banii europeni. Nu trebuie să ne facem bugete şi să spunem că vom atrage toate sumele pe investiţii publice ale statului, pentru că nu vom reuşi acest lucru. România încă nu are capacitatea administrativă de a atrage toate aceste sume”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că în prezent România ar trebui să atragă în jur de un miliard de euro pe lună.

    „Ar trebui gândită acea porţiune pe care statul nu o poate atrage în marea infrastructură, indiferent de cât ar modifica legile de achizii şi ea trebuie redirecţionată către mediul privat. Vă dau un singur exemplu, vorbim de investiţiile din domeniul sanitar. Nu cred că statul român va avea capacitatea de a atrage toate fondurile pentru toate spitalele trecute în PNRR sau prin exerciţiile financiare. Acolo trebuie statul român şi guvernul să se aşeze la masă cu mediul privat şi să dimensioneze ce sume pot fi atrase de către sistemul public de sănătate şi ce sume trebuie atrase către sistemul privat de sănătate”, încheie liderul PSD.