BusinessMagazin

Tag: plata

  • Liderii UE estimează că Marea Britanie trebuie să achite obligaţii de 60 miliarde de euro. Londra respinge ideea

    Cu ocazia summitului Consiliului European, desfăşurat joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state care vor rămâne în UE au calculat că Marea Britanie ar trebui să achite obligaţii de 50 de miliarde de lire (59,6 miliarde euro) în momentul concretizării Brexit.

    Suma reprezintă obligaţii asumate de Marea Britanie în calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, inclusiv indemnizaţii sociale precum pensii, au declarat surse diplomatice citate de cotidianul The Guardian şi de BBC News.

    Însă Guvernul Theresa May a transmis că nu este de acord cu această sumă, argumentând că îşi va achita obligaţiile cât va fi în UE, sumele rămase urmând să fie negociate. “Negocierile nu au început, astfel că această cifră practic nu există. (…) Aceasta este una dintre temele cu care ne vom confrunta. Vom vedea rezultatul negocierilor”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Downing Street.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul european propune să clasifice roboţii ca fiind persoane electronice, iar firmele să achite contribuţii sociale pentru aceştia

    În Parlamentul European a apărut o propunere în care roboţii folosiţi pentru diferite operaţiuni să fie recunoscuţi drepţi persoane electronice, iar proprietarii acestora să plătească contribuţii sociale, informează The Verge.

    Creşterea automatizării şi utilizarea roboţilor în câmpul muncii au ridicat semne de întrebare cu privire la modul cum aceste lucruri vor afecta economia zonei UE, şomajul, inegalitatea, dar şi sistemele de asigurări sociale.

    Această propunere urmăreşte să stabiliească un cadru legislativ care ar “stabili ca roboţii mai sofisticaţi să fie consideraţi persoane electronice cu drepturi şi obligaţii specifice”.

    Mai mult, Parlamentul European recomandă crearea unui registru pentru roboţii inteligenţi şi a unei agenţii europene care să furnizeze „expertiză tehnică, etică şi legată de reglementări”.

    Reprezentanţii asociaţiei germane VDMA, care reprezintă companii ca gigantul Siemens sau producătorul de roboţi industriali Kuka, spun că propunerile sunt premature şi că ar putea stop inovaţia. “O astfel de discuţie ar putea avea loc peste 50 de ani, nu peste 10”.

    “Dacă nu creeăm un cadru legal binestabilit pentru robotică, piaţa noastră va fi invadată de către roboţi din afara zonei euro”

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Aplicaţia SEQR

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Codul Fiscal a trecut de guvern

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinde din 2016 lista produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive. CAS la angajat nu mai scade din ianuarie 2017, ci din ianuarie 2018 de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%.

    Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozite datorate statului ce depăşesc cuantumul de 50 lei vor fi obligate să achite o ”penalitate de nedeclarare„ de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare.

    Valorile impozabile aferente taxelor şi impozitelor locale nu vor mai fi majorate, dar primarii vor fi lăsaţi să crească aceste taxe cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent. De asemenea, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe.

  • Astărăstoae susţine introducerea practicii private în spitalul public: Medicul se va simţi altfel

    Vasile Astărăstoae spune că plăţile informale sunt o realitate care există în România şi ele nu pot fi considerate şpagă, ci ”diferenţa pe care statul nu o acordă şi pe care pacientul poate să o facă“.

    El a precizat că în perioada următoare se va întâlni cu reprezentanţi ai Guvernului pentru a discuta despre adoptarea practicii private în spitalul public, prin care pacienţii să poată plăti pentru a fi consultaţi mai repede de către un medic sau în afara orelor acestuia de lucru.

    ”Introduci practică privată în spaţiul public şi acei pacienţi care pot să îşi permită acest lucru se vor duce pe practică privată, iar ceilalţi vor fi trataţi normal, dar medicul se va simţi altfel şi va avea grijă. Pentru că acum asistăm la o zonă gri. De ce dă pacientul plata informală? Să fie văzut de medicul respectiv şi în al doilea rând să îi acorde atenţie. El ştie că medicii sunt foarte puţini şi dintr-o dată medicul devine cel care este stăpânul inelelor, stăpânul destinului. Şi adesea pacienţii supralicitează“, a declarat Vasile Astărăstoae.

    El a adăugat că practica privată în spitalul public există în Germania, Franţa, Belgia sau Olanda, iar din această practică ar câştiga şi spitalele, care, punând la dispoziţie spaţiile, vor încasa un procent din suma plătită de pacienţi.

    Preşedintele Colegiului Medicilor din România susţine că, astfel, doctorii vor lucra mai mult în sistemul public şi nu se vor mai grăbi să încheie programul şi să meargă la cabinetele particulare.

    ”Medicul la dispoziţie un interval de timp mai mare pentru că altfel se duce în practica privată propriu-zisă. Vede repede-repede pacienţii, la ora 13.30 şi-a pus halatul şi aleargă că are planificaţi pacienţi în cabinetul privat şi sistemul clachează pentru că principala sa problemă nu e subfinanţarea, ci problema personalului calificat, al medicilor“, a adăugat acesta.

    MEDIAFAX va difuza la ora 11.00 interviul integral cu preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.

  • Îmbrăţişările, acceptate ca mijloc de plată, într-un cunoscut lanţ de magazine fast-food

    Ca parte a unei oferte promoţionale din 2 februarie şi până de Sfântul Valentin, grupul McDonald’s va accepta diverse forme de exprimare a afecţiunii ca mijloc de plată, informează huffingtonpost.com. Câştigătorii vor fi selectaţi la întâmplare, în anumite momente şi în anumite magazine ale grupului care vor fi anunţate din timp. De asemenea, fiecare câştigător va fi instruit de un angajat al companiei McDonald’s care îi va arăta acestuia felul în care trebuie să interpreteze “o exprimare întâmplătoare a iubirii”.

    Grupul american va lansa campania “Pay with Lovin’” (“Plătiţi cu iubire”) printr-o reclamă ce va fi difuzată duminică seară la gala Super Bowl.

    Reclama, care a fost deja difuzată vineri pe site-ul YouTube, prezintă mai mulţi casieri din magazinele McDonald’s luându-i prin surprindere pe diverşi clienţi, în momentul în care, în loc să anunţe suma pe care acele persoane trebuiau să o achite, le-au cerut să efectueze un număr de dans, să îşi îmbrăţişeze însoţitorii sau să telefoneze mamelor lor pentru a le spune că le iubesc.

    Terri Hickey, purtătoare de cuvânt a companiei McDonald’s, spune că grupul american se aşteaptă ca aproximativ 1 milion de clienţi să beneficieze de această ofertă insolită. Fiecare restaurant din grup va atribui 100 de astfel de oferte, iar 55 dintre acestea vor fi atribuite în primele două zile ale campaniei.

    Oferta promoţională are loc într-o perioadă destul de agitată pentru McDonald’s, al cărui director executiv a părăsit brusc grupul în această săptămână, din cauza vânzărilor slabe ale companiei.

    Reclamele difuzate în timpul galei Super Bowl, care costă 4,5 milioane de dolari pentru 30 de secunde, pot reprezenta instrumente extrem de puternice pentru a impulsiona vânzările. Un studiu dat publicităţii în luna ianuarie, realizat de mai mulţi cercetători de la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii şi de la Universitatea Humboldt din Berlin, a evidenţiat faptul că rata de rentabilitate a investiţiei făcute de companiile de publicitate poate ajunge în această perioadă până la 258 %.

  • Prima ţară din lume care ar putea renunţa complet la banii lichizi

    Potrivit publicaţiei The Local, fiecare cetăţean al Suediei foloseşte plata electronică de 260 de ori pe an. Sistemele de plată electronică, precum Swish, substituie nevoia de a folosi bancomate pentru bani, în timp ce, la nivel stradal, mai toţi retailerii acceptă plata cu cardul.

    Trecerea la plata electronică îi lasă pe hoţi fără ocupaţie. Potrivit Asociaţiei de bancheri a Suediei, doar cinci furturi din bănci au fost reclamate în 2012, cea mai mică rată a Suediei din ultimii 30 de ani la acest capitol, scrie Business Insider.

    În acelaşi timp, doi din trei suedezi consideră că deţinerea de bani lichizi este un drept fundamental al omului, iar până în anul 2030 nu vor putea dispărea complet din sistemul suedez, a declarat profesorul asociat de dinamici industriale Niklas Arvidsson pentru The Local.

    Totuşi, modelul suedez nu este deocamdată o tendinţă la nivel european. În Italia plata în numerar conduce în topul preferinţelor, fiind metoda folosită pentru trei sferturi din totalul de achiziţii.