BusinessMagazin

Tag: plaja

  • Cum şi-a petrecut concediul Ufuk Tandoğan, CEO, Garanti Bank România: “Călătoria ca experienţă de învăţare”

    Ambele destinaţii sunt perfecte pentru vacanţele în familie, pentru că au de toate şi împacă astfel toate gusturile – de la ape limpezi la munţi acoperiţi de păduri de pini, de la plaje şi lagune la morminte antice şi locuri pline de istorie.

    Tot în această vară intenţionez să descopăr şi alte locuri frumoase din România, care a devenit de şase ani, de când am fost numit CEO al Garanti Bank, a doua mea casă. Bucovina este unul din locurile mele preferate, pentru că este un loc atât de plin de istorie, biserici vechi superbe, peisaje impresionante, podgorii vaste. Are câte puţin din toate. Braşov – oraşul şi judeţul – îi urmează îndeaproape.  Există, de asemenea, două ţări pe care sper că voi ajunge să le vizitez cândva – China şi Cuba.

    Întotdeauna mă întorc acasă cu tot felul de produse locale, de la dulciuri la vinuri. Îmi place să merg prin vii, să vorbesc cu viticultorii despre familie, soiuri de struguri şi peisaje, pentru că vinul este aproape întotdeauna produs în locuri care îţi taie răsuflarea.

    Călătoria însăşi este o experienţă de învăţare. S-ar putea să sune ca un clişeu, dar este adevărat − călătoriile te fac să ieşi în afara zonei tale de confort, îţi lărgesc orizonturile şi servesc ca o reamintire constantă că trăim într-o economie globală. Cu ocazia călătoriilor în ţări străine, necunoscute, putem deprinde tot felul de abilităţi. De exemplu, din tocmeala cu unii vânzători putem învăţa câte ceva despre arta negocierii. Din pierderea trenului sau a avionului putem învăţa câte ceva despre răbdare. Ambele sunt abilităţi pe care le putem deprinde şi din călătoriile cu familia şi prietenii, plus încă una, aceea de a împăca pe toată lumea. Toate aceste lecţii pot fi utile apoi în afaceri.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi întotdeauna în concedii?
    Nu plec niciodată în vacanţă fără iPadul meu, nişte cărţi bune şi câteva trabucuri de calitate. Am pe lista de lecturi biografia lui Alan Greenspan. Consider că este foarte relaxant să fii pe plajă şi să citeşti o carte bună în timp ce asculţi valurile. Pantofii de alergare se află, de asemenea, printre lucrurile pe care mă asigur că le am în bagaj. Îmi place să alerg dimineaţa. Îmi dă o stare bună şi mă încarcă cu energie pentru întreaga zi. Deoarece îmi place să fac o mulţime de poze şi videoclipuri, mă asigur că am întotdeauna cu mine baterii externe.

    Care sunt locurile din oraşul în care trăiţi în care vă place să petreceţi timp?
    Ceea ce am descoperit după şase ani de locuit în România este că eclectismul surprinzător al Bucureştiului este caracteristic şi pentru zona restaurantelor. Unele dintre locurile mele preferate în Bucureşti sunt restaurantele şi cafenelele din zona lacului Herăstrău, unde mâncărurile tradiţionale româneşti se amestecă cu bucătăria internaţională.

  • SECRETUL celei mai luxoase plaje din România!

    Dacă nisipul vi se pare mai fin decât cel de pe plajele alăturate, din zona steguleţelor sau din Olimp, este pentru că acesta este de import… A fost adus, pe vremea lui Ceauşescu tocmai din Arabia Saudită.

    Continuând tradiţia instaurată de familia regală a României, cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu îşi petrecea vara timpul liber pe litoral. Dacă regii preferau Constanţa, tovarăşii stăteau la Neptun, în staţiunea cea verde a protipendadei nomenclaturiste.

    Înainte de 1989, la vila de protocol de la Neptun, zona era îngrădită şi păzită cu străşnicie de Securitate, iar măsurile de precuaţie nu erau doar un mit. Complexul era deservit de o întreagă „curte“ prezidenţială, care să asigure şederea cât mai plăcută a Ceauşeştilor şi demnitarilor comunişti veniţi şi ei la mare.

    Plaja proprie era atent curăţată de scoici, iar nisipul era afânat pentru a fi plăcut la atingere. Apa mării era purificată de pietre, scoici, alge, meduze şi alte vietăţi. Scafandrii păzeau perimetrul ca să nu existe vreo ameninţare venită dinspre largul mării.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plaja spectaculosă din România, cu apă turcoaz şi nisip fin, de care nu ştie nimeni! Nu aparţine de nicio staţiune

    Turiştii care vor să fugă de aglomeraţia de pe plajele litoralului românesc se pot refugia într-o zonă mai puţin cunoscută, dar spectaculoasă, tot în judeţul Constanţa.
     
    Porţiunea de nisip din localitatea Tuzla este locul în care şezlongurile şi umbrelele nu au acaparat încă limba de nisip.

    Doar sunetul valurilor tulbură liniştea de pe plaja din Tuzla. Un loc perfect pentru cei care fug de zgomotul din staţiuni. Cei care vin aici se bucură de relaxare totală, mai ales că nici semnalul la telefon nu este foarte bun.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Plaja din Tuzla este căutată în special de familii care vor să-i ţină pe copii departe de locurile aglomerate.

    Turiştii care vin pe plaja din Tuzla se bucură de un nisip foarte fin, dar şi de o privelişte impresionantă. Totul este înconjurat de verdeaţă, iar pe margine sunt multe case rustice construite din stuf.

    Potrivit touroperatorilor, localitatea Tuzla ar putea deveni staţiune turistică. Autorităţile locale au şi făcut un proiect în 2013 pentru acest lucru, dar până acum nu s-a concretizat.

  • Plaja spectaculosă din România, cu apă turcoaz şi nisip fin, de care nu ştie nimeni! Nu aparţine de nicio staţiune

    Turiştii care vor să fugă de aglomeraţia de pe plajele litoralului românesc se pot refugia într-o zonă mai puţin cunoscută, dar spectaculoasă, tot în judeţul Constanţa.
     
    Porţiunea de nisip din localitatea Tuzla este locul în care şezlongurile şi umbrelele nu au acaparat încă limba de nisip.

    Doar sunetul valurilor tulbură liniştea de pe plaja din Tuzla. Un loc perfect pentru cei care fug de zgomotul din staţiuni. Cei care vin aici se bucură de relaxare totală, mai ales că nici semnalul la telefon nu este foarte bun.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Plaja din Tuzla este căutată în special de familii care vor să-i ţină pe copii departe de locurile aglomerate.

    Turiştii care vin pe plaja din Tuzla se bucură de un nisip foarte fin, dar şi de o privelişte impresionantă. Totul este înconjurat de verdeaţă, iar pe margine sunt multe case rustice construite din stuf.

    Potrivit touroperatorilor, localitatea Tuzla ar putea deveni staţiune turistică. Autorităţile locale au şi făcut un proiect în 2013 pentru acest lucru, dar până acum nu s-a concretizat.

  • Să râzi sau să plângi? Suntem fără scăpare! Plaja pentru persoane cu dizabilităţi din Mamaia, OCUPATĂ de TURIŞTII DE OCAZIE.

    Situaţia a fost semnalată chiar de realizatorul proiectului plajei terapeutice, psihologul Adrian Gemănaru, preşedintele Centrului Psihologic “Marea Neagră”. Acesta a postat o fotografie pe Facebook cu câţiva turişti care se bronzează chiar pe pontonul plutitor destinat copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi.

    ”Să râzi sau să plângi? Suntem fără scăpare! Deşi am prezentat şi afişat în mod clar că această plajă frumoasă este realizata pentru persoanele cu nevoi speciale şi pentru toţi copiii, există adulţi ce trec peste orice limită de bun simţ. Cum să ocupi un ponton destinat strict copiilor doar ca să faci plajă? Cât de lacom şi egoist poţi să gândeşti să blochezi distracţia copiilor la mare doar ca să faci plajă pe pontonul plutitor? Din ce în ce mai greu!!!”, comentează psihologul pe pagina sa de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arată cele mai frumoase pensiuni care schimbă sudul litoralului românesc? “Credem foarte tare în potenţialul acestei zone”

    Anul trecut, chiar în centrul staţiunii 2 Mai, s-a deschis Casa Stavros. Cu pool bar şi o plajă privată, Casa Stavros a rezultat în urma unui proiect de reamenajare care a durat circa un an de zile.
     
    Rezultatul aduce o schimbare substanţială faţă de opţiunile clasice de cazare din 2 Mai, deschizând astfel staţiunea către noi categorii de turişti.
     
    „Achiziţionată în 2016 şi reamenajată complet, atât la interior, cât şi la exterior în 2017, Casa Stavros îşi aşteaptă turiştii cu aer de Grecia, pool bar şi plajă privată“, spune Laura Iancu, project managerul echipei care a imaginat proiectul Casa Stavros.
     
    Pereţii albi, cu aspect nefinisat, mobilierul alb şi el şi elementele de decor care, la fel, amintesc de lemnul nefinisat completează în interior logica de exterior a proiectului. Casa Stavros ar putea fi oriunde în Grecia, dar din fericire o găsim chiar în centrul staţiunii 2 Mai.
     
    „Ca amplasare, proprietatea se află la 3 minute de Primăria 2 Mai şi la 7 minute de plajă, foarte aproape de zona de magazine şi restaurante din staţiune. Proiectul este destinat turiştilor nostalgici şi îndrăgostiţi de staţiunea 2 Mai de altădată, cât şi celor dornici de un loc liniştit, foarte aproape de mare.“
     
    În contextul în care din 2 Mai până în Vama Veche (sau invers) drumul se parcurge în mai puţin de 5 minune cu maşina sau jumătate de oră pe jos, pe malul mării, Casa Stavros face casă bună şi cu petrecăreţii din Vamă, care totuşi au trecut de o anumită vârstă, aşă că dau cu drag nebunia cortului pe relaxarea unui pat grozav.
     

  • Ce ne recomandă specialiştii să consumăm pe plajă vara aceasta

    O zi de plajă este un ritual de vară de la care oamenii speră mult soare, castele de nisip şi valuri de apă caldă. Însă, lucrurile care transformă plajele în destinaţiile preferate de vacanţă, sunt şi cele care le transformă în medii problematice când vine vorba de alimentaţie, potrivit CNN.

    Cheia unei alimentaţii sănătoase şi potrivite pe plajă este hidratarea, încât soarele şi înnotul pot stoarce oamenii de energie şi de minerale elementare. 

    Printre alimentele pe care le recomandă specialiştii se numără combinaţia dintre pepeni şi brânză feta.

    „Nu doar că pepenele este incredibil de revigorant, însă conţine mulţi electroliţi, care ajută la înlocuirea substanţelor care au ieşit din corp prin transpiraţie”, spune Marge Perry, autoare de cărţi de alimentaţie şi nutriţie.

    Adăugarea brânzei feta alături de pepene ajută la înlocuirea cantităţilor pierdute de sodiu în timp ce sporeşte aportul de proteine, spune Perry.

    Kebab-urile sunt sănătoase pe plajă doar atunci când sunt făcute din fructe, legume, seminţe şi brânză, nu când vine vorba de cele din shaormerii şi fast-food-uri.

    O altă recomandare ar putea fi hummus cu legume. „Încărcat de proteine, hummusul poate satisface nevoia organismului”, spune Perry. Acesta poate fi combinat cu baby carrots, ţelină sau mazăre.

    Cerealele integrale cu unt şi fructe de pădure sau banane sunt o alegere bună, spune Abby Langer, nutriţionistă şi proprietară a Abby Langer Nutrition în Toronto. Cerealele integrale oferă fibre.

    Portocalele, unul de arahide cu jeleu şi salatele completează sfaturile specialiştilor, în timp ce, în privinţa băuturilor, aceştia recomandă apă şi sucuri din fructe. „Fiţi siguri că beţi apă între beri pentru a sta hidrataţi”, spune Perry.

     

  • Paradisul cu plaje sălbatice şi tradiţii al României pe care turistii străini il numesc “o evadare idilică”

    România este “una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei”, fiind un loc care “are absolut tot” pentru a fi pe placul turiştilor, afirmă un jurnalist britanic după o vizită în ţara noastră, autorul unui articol publicat în ediţia online a revistei The Spectator, potrivit agerpres.ro. 
     
    Articolul, apărut pe 30 mai pe site-ul prestigioasei publicaţii britanice The Spectator, în secţiunea “Life”, cu titlul “Romania: Europe’s most overlooked holiday destination”, prezintă impresiile de călătorie ale jurnalistului Stephen McGrath, care a vizitat mai multe zone din România, inclusiv Gura Portiţei, Sibiu, Şuior şi Săpânţa. “România este una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei.
     
    O analiză rapidă a suprafeţei ţării dezvăluie faptul că aceasta reprezintă un loc care are absolut tot pentru a fi pe placul turiştilor. De la zone sălbatice virgine la castele multiseculare, de la piste de schi pitoreşti la plaje liniştite cu nisip fin, de la o industrie înfloritoare a vinurilor şi a berii artizanale la oraşe la fel de vibrante ca echivalentele lor occidentale”, afirmă Stephen McGrath în debutul acestui articol.
     
    Jurnalistul a remarcat că deşi “zone întinse din România se modernizează, cultura ei rurală distinctă continuă să existe” şi “multe preparate culinare native merită să fie încercate”. Potrivit jurnalistului britanic, “dacă Ministerul Turismului din România începe să se organizeze şi să acţioneze într-un mod eficient, această ţară ar putea să ajungă să ocupe o poziţie mult mai înaltă în listele cu obiective de vizitat întocmite de mulţi dintre turişti”.
     
    Gura Portiţei reprezintă “o evadare idilică”, notează Stephen McGrath: “Litoralul românesc de la Marea Neagră are o lungime de aproximativ 273 de kilometri, însă Insula Portiţei, o mică insulă de nisip la marginea Deltei Dunării – o vastă rezervaţie a biosferei, amenajată acolo unde fluviul se întâlneşte cu marea, după ce a străbătut jumătate din Europa – oferă vizitatorilor o lume complet izolată de agitaţia vieţii în oraşe”. El a remarcat şi faptul că spaţiile de cazare sunt “convenabile şi în general adecvate”, iar zona reprezintă “un loc ce merită vizitat pentru priveliştile sale uluitoare cu peisaje naturale, preparatele delicioase pe bază de peşte şi plimbările cu ambarcaţiuni, care operează cu regularitate şi sunt amuzante”.
     
    După o vizită în Sibiu, Stephen McGrath afirmă că această localitate este “un oraş încântător, în care abundă cultura”. “Identitatea urbană a României nu stă doar în acea mare de blocuri comuniste, gri şi lipsite de elemente culturale. Ele există, desigur, şi chiar în număr mare, însă există şi multe oraşe – mai ales în centrul ţării – care promovează în bună măsură o perioadă impresionantă din istoria arhitecturii. În Sibiu, un mic oraş din centrul României, arhitectura distinctă a saşilor transilvăneni – poate fi observată cel mai bine”, a adăugat jurnalistul britanic.
     
    O vizită în Sibiu reprezintă “o necesitate pentru turiştii pasionaţi de cultură”, întrucât acest oraş a fost capitală europeană culturală în 2007 – anul în care România s-a alăturat Uniunii Europene, afirmă Stephen McGrath, care s-a declarat plăcut impresionat de “cafenelele şi bistrourile aliniate de-a lungul unor străzi înguste şi liniştite, ce pornesc din centrul unor piaţete ce datează din secolul al XV-lea”. De asemenea, autorul articolului este de părere că Muzeul Brukenthal, “o frumoasă clădire barocă, în care sunt expuse impresionante colecţii de artă ale multor pictori europeni, datând din secolul al XV-lea şi până în secolul al XVIII-lea, nu ar trebui să fie ratat”.
     
    De asemenea, Stephen McGrath a lăudat şi gastronomia românească, declarându-se încântat de sarmale, specialităţile din carne de porc şi de
    peşte, mămăligă şi mujdei. El a lăudat şi băturile din ţara noastră, în special ţuica şi vinurile româneşti Fetească Neagră şi Negru de Drăgăşani.
     
    Despre staţiunea de schi Şuior din Munţii Gutâi din Maramureş, jurnalistul a spus că aceasta este “un tărâm de care timpul a uitat”. “Există multe zone în care poţi să schiezi în România, însă Şuior, la baza munţilor Gutâi din Maramureş, în nordul ţării, este una dintre cele mai bune, fiind înconjurată de privelişti ce par a fi rămas captive în timp”, afirmă Stephen McGrath. “Ce este minunat la Şuior este faptul că poţi să explorezi Maramureşul, o zonă rurală cu ferme mici şi cu un mod de viaţă care a dispărut de multă vreme din cea mai mare parte a Europei, inclusiv 100 de biserici vechi ortodoxe din lemn, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO”, a adăugat el. De asemenea, jurnalistul britanic a remarcat şi Cimitirul Vesel din Săpânţa.
     
    Munţii şi natura, “probabil cel mai mare dar al României”
     
    Deţinând cea mai mare parte a pădurilor virgine rămase în Europa, în care trăiesc urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, fără a mai menţiona arcul Munţilor Carpaţi, pare corect să spui că “natura este probabil cel mai mare dar al României”, afirmă autorul articolului. “De aceea, pentru pasionaţii de drumeţii montane şi de ciclism, e ca şi cum ar intra într-un paradis natural, o sălbăticie care nu necesită nicio tehnică specială de supravieţuire, şi în care se poate ajunge cu uşurinţă graţie unor curse ieftine cu avionul. Deloc surprinzător, ecoturismul reprezintă un sector în dezvoltare în România”, a concluzionat Stephen McGrath. The Spectator este o revistă săptămânală britanică înfiinţată în 1828. Publicaţia, specializată în articole de cultură, politică şi actualităţi de importanţă mondială, este deţinută de David şi Frederick Barclay, care deţin şi ziarele The Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.
     
    În presa străină apar cu regularitate articole care promovează România turistică.
     
    La sfârşitul lunii mai, publicaţia canadiană The Star a reluat un articol apărut iniţial în martie în The Washington Post – intitulat ”Romanian rhapsody — exploring an unsung destination in Eastern Europe”, semnat de două jurnaliste americane, Christine Pendzich şi Eva von Falkenstein -, în care se afirmă că pentru turiştii care sunt dispuşi să uite poveştile cu Dracula, România oferă ”un peisaj fermecător, liniştit şi variat”. La începutul lunii mai, un alt jurnalist american, Christopher Bagley, a semnat un articol publicat în revista de călătorie Conde Nast Traveler sub titlul ”The Bewitching Time Warp of Transylvania, Romania”, în care vorbeşte despre pitorescul peisajului transilvănean.

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.