BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Elon Musk nu mai este cel mai bogat om din lume. Un european îl depăşeşte şi pe el, şi pe Jeff Bezos

    Elon Musk, CEO-ul gigantului auto Tesla, a pierdut în mod oficial titlul de cea mai bogată persoană din lume. Locul său a fost preluat de Bernard Arnault, preşedintele şi directorul general al LVMH, cel mai mai puternic jucător la nivel global din industria luxului, scrie CNBC.

    Acţiunile Tesla au închis în scădere cu 6,3% la finalul şedinţei de tranzacţionare de luni şi şi-au înjumătăţit valoarea în 2022, în mare parte din cauza vânzărilor accelerate demarate după ce Musk a cumpărat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari.

    Averea lui Elon Musk, bazată mai ales pe acţiunile Tesla, a explodat după ce preţul acestora a crescut incredibil în ultimii doi ani, cu până la 1.000%.

    Potrivit datelor furnizate de FactSet, Elon Musk deţine în prezent 14% din acţiunile Tesla, care totalizează un market cap de 530 de miliarde de dolari. De asemenea, CEO-ul controlează şi 40% din acţiunile Space X, ceea ce duce averea sa netă la 125 de miliarde de dolari.

    Spre deosebire de Tesla, acţiunile LVMH au scăzut în 2022 cu doar 1,5%. Bernard Arnault deţine peste 60% din LVMH, iar averea acestuia totalizează în prezent nu mai puţin de 186,2 miliarde de dolari.

     

  • (P) Scannerele care ar putea scuti sistemul medical de pierderea de date şi perioadele de nefuncţionare

     

    Digitalizarea în domeniul sănătăţii rămâne una dintre cele mai arzătoare lucruri de pus la punct la nivelul ţării. Sănătatea trebuie să aştepte cel mai puţin, dintre toate priorităţile care trebuie să ţină pasul cu noile tehnologii.

    La ce ajută digitalizarea? În primul rând, previne pierderea datelor pacienţilor. Dosarul electronic al pacienţilor le permite medicilor să aibă acces facil la istoricul medical al pacientului şi, astfel, pot interveni mai clar şi mai rapid pentru un diagnostic.

    Pacientul devine, totodată, mai implicat şi mai conştient de propria sănătate, având acces permanent la dosarul medical personal. Iar instituţiile medicale şi Ministerul Sănătăţii obţin statistici foarte utile care pot susţine viitoarele decizii privind politicile de sănatate naţionale.

    Un studiu realizat de Coleman Parkes pentru Epson arată că peste jumătate dintre respondenţii din domeniul sănătăţii (55%) admit că deficienţele din procesele lor au dus la rătăcirea sau pierderea de date şi/sau documente în ultimele 12 luni.

    Deşi există mulţi factori care pot cauza o pierdere de date, aproape jumătate dintre respondenţii din domeniul sănătăţii (48%) afirmă că trecerea la înregistrările scanate şi digitalizate va diminua acest risc.

    Mai mult, participanţii la studiu cred că digitalizarea va reduce costurile şi va îmbunătăţi semnificativ eficienţa în sistemul medical.

    Personalul medical pierde aproape 7 ore în fiecare lună din cauza sistemului informatic slab care îl împiedică să-şi îndeplinească sarcinile de muncă. În Germania, de exemplu, această slăbiciune a sistemului medical duce la pierderi financiare de peste 9 miliarde de euro anual.

    Digitalizarea în domeniul sănătăţii poate începe cu alegerea unor soluţii de scanare economice şi eficiente, precum scanerele compacte A3 pentru desktop de la Epson. Aceste echipamente au numeroase avantaje pentru a fi folosite într-o instituţie medicală.

    VOLUM MARE DE SCANARE

    Scannerele A3 WorkForce DS-30000 şi WorkForce DS-32000 de la Epson sunt special concepute pentru mediile de birou cu activitate intensă, cu funcţii de scanare a unor medii de tipărire variate şi panou frontal cu ecran tactil care permite utilizatorilor să scaneze zilnic aproximativ 30.000 de pagini.

    Acestea au o viteză de 70 ppm, respectiv 90 ppm cu funcţie de protejare avansată a hârtiei şi cu tehnologie de îmbunătăţire a imaginilor.

    DIVERSITATE DE DOCUMENTE

    Cu scannerele Epson WorkForce DS-30000 şi DS-32000 se pot scana documente în format mare, reţete, documente, fişe medicale, chiar şi paşapoarte sau documente legate cu o grosime de până la 6 mm.

    Scannerele au, de asemenea, un design unic cu un cadru reglabil – normal, orizontal şi compact – permiţând clienţilor să aleagă cea mai bună poziţie pentru nevoile lor de scanare

    UŞOR DE UTILIZAT

    Utilizatorii pot să controleze întregul proces printr-un ecran tactil de 2,7″ iluminat, care poate afişa sarcinile de scanare predefinite şi care prezintă cerinţele de curăţare şi de întreţinere ale echipamentului cu instrucţiuni simple, pas cu pas.

    Echipamentele garantează imagini clare şi precise, iar gama variată de drivere permite integrarea uşoară în majoritatea sistemelor de administrare a documentelor.

    CONTROL ŞI SECURITATE

    Senzorii încorporaţi de protejare avansată a hârtiei împiedică deteriorarea documentelor, iar senzorii ultrasonici garantează scanarea tuturor documentelor, menţinând integritatea datelor.

    Eficienţa operaţiunilor şi a personalului de sprijin poate avea un efect direct asupra îngrijirii pacienţilor şi asupra rolului profesioniştilor din sănătate. Drept urmare, investiţia într-o tehnologie mai bună ar putea fi un succes rapid şi eficient din punct de vedere economic, nu doar pentru instituţiile din domeniul medical, dar şi pentru alte instituţii publice din ţară.

     

  • Buget 2023. Cine câştigă bani şi cine pierde în 2023: Ministerul Familiei primeşte de şase ori mai mulţi bani decât în 2022. Bugetul Cercetării creşte cu 70%, al Apărării cu 50%. Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022

    Bugetul de stat este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 mld. lei. Veniturile vor creşte cu 14%, în vreme ce cheltuielile avansează mai puţin, cu 10%. Astfel, mai multe ministere primesc mai mulţi bani, însă există şi „pierzători”: Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022.

    Primesc mai mulţi bani:

    Ministerul Familiei      620 mil. lei         +620%

    –          Ministerul Cercetării  3,2 mld. lei         +70%

    –          Ministerul Apărării     35 mld. lei          +52%

    –          Senat 325 mil. lei         +47%                               

    –            Administraţia Prezidenţială           120 mil. lei               +35%           

    –          Ministerul Dezvoltării 13 mld. lei          +31%

    –          Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene                    11,7 mld. lei                      +30%

    –          Ministerul Culturii      3 mld. lei            +21%

    –          Secretariatul General al Guvernului     3,3 mld. lei         +20%

    –          Ministerul Mediului   3,8 mld. lei         +17%

    –          Ministerul Transporturilor      23 mld. lei          +17%

    –          Ministerul Afacerilor Interne  26 mld. lei          +12%

    –          Camera Deputaţilor   590 mil. lei, +7%              +7%

    –           Ministerul Agriculturii             25 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Educaţiei   33 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Turismului 4 mld. lei            +3%

    –          Ministerul Economiei 702 mil. lei         0%    

     

    Cine pierde bani în 2023:

     

    –          Ministerul Afacerilor Externe         1,3 mld. lei         -64%

    –          Ministerul Energiei            3 mld. lei            -52%

    –          Ministerul Justiţiei             3 mld. lei            -6%

    –          Ministerul Muncii        61 mld. lei                 -4%

    –          Ministerul Sănătăţii           23 mld. Lei         -4%

    –          Ministerul Sportului          580 mil lei          -3%

    –          Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale   56 mld. lei          -3%

     

     

  • Încă un gigant mondial începe să concedieze angajaţi şi lasă 11.000 de oameni fără locuri de muncă, pentru a recupera pierdeirile uriaşe ale companiei

    CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, le-a confirmat directorilor că firma va începe să concedieze angajaţi din cauza pierderilor masive înregistrate în ultima perioadă, a raportat The Guardian.

    Zuckerberg s-a adresat marţi dimineaţă directorilor companiei, anunţând reducerile de personal care vor avea loc în scurt timp. El a menţionat echipele de recrutare şi de afaceri ca fiind grupurile care vor suferi concedieri, adăugând că un anunţ intern care va stabili etapele planului în cauză va fi publicat miercuri dimineaţă, în jurul orei 6.

    Zuckerberg a spus că el este responsabil pentru declinul companiei, excesul de optimism cu privire la o potenţială creştere ducând la un număr prea mare de angajaţi.

    Şefa departamentului de resurse umane de la Meta, Lori Goler, a declarat că angajaţii care îşi vor pierde locul de muncă vor primi cel puţin patru luni de salariu ca indemnizaţie de concediere, a relatat WSJ, citând mai multe persoane familiare cu acest subiect.

    Meta, compania mamă a Facebook, Instagram şi WhatsApp, a raportat peste 87.000 de angajaţi la sfârşitul lunii septembrie.

    Industria tehnologică a suferit o încetinire severă în ultimele luni, după un apogeu atins în timpul pandemiei. O recesiune globală, creşterea ratelor dobânzilor şi luptele de reglementare au determinat marile companii tech, inclusiv Alphabet şi Amazon, să încetinească sau să oprească angajările. La sfârşitul lunii august, Snap a concediat 1.300 de angajaţi şi a redus investiţiile. Microsoft a concediat aproximativ 1.000 de angajaţi din mai multe divizii în octombrie, potrivit unui raport Axios. Săptămâna trecută, Twitter a concediat jumătate din forţa sa de muncă în urma preluării companiei de către Elon Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari.

    În ultimele luni, Meta a fost marcată de confuzie cu privire la viitorul companiei, în condiţiile în care platforma sa emblematică, Facebook, pierde utilizatori tineri şi se confruntă cu provocări uriaşe în materie de venituri din cauza modificărilor aduse politicilor de confidenţialitate ale Apple. Între timp, investitorii par încă neconvinşi de orientarea companiei către metavers.

    Luna trecută, investitorii au redus 80 de miliarde de dolari (69 de miliarde de lire sterline) din valoarea de piaţă a companiei, după ce aceasta a raportat că profiturile s-au înjumătăţit în al treilea trimestru. A fost una dintre cele mai dramatice devalorizări pe care Wall Street le-a văzut de la începutul anului.

    În februarie, Meta a pierdut 230 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă, marcând cea mai mare pierdere din istorie înregistrată într-o singură zi de o companie americană.

    Meta a lăsat să se înţeleagă că urmează să demareze reducerile de personal, după ce în septembrie a anunţat pentru prima dată o îngheţare a angajărilor de personal şi o potenţială restructurare.

  • Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control

    Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

    Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti — urmată de un exod generat de măsura în cauză — deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

    Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

    Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

    În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

    Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”. 

    Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

    „Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Analiştii militari consideră că există trei scenarii pentru utilizarea arsenalului nuclear:

    În primă fază este vorba despre o utilizare demonstrativă, o lovitură fără victime realizată fie în subteran, fie undeva pe cerul Ucrainei sau într-o zonă precum Insula Şerpilor. Explozia ar fi destul de puternică cât să distrugă echipamentele electronice din zonă, iar nivelul de radiaţii s-ar menţine ridicat puţin timp, urmând ca la 48 de ore de la lansare să scadă la 1%.

    În acest scenariu, Rusia ar putea declanşa prin acţiunile ei o reacţie globală negativă, fără niciun câştig militar, izolându-se ţara şi devenind cel mai mare pariah din lume.

    Al doilea scenariu ar fi lansarea unei lovituri nucleare către un element cheie al infrastructurii Ucrainei, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, însă efectele unui astfel de atac sunt puse sub semnul întrebării. Majoritatea analiştilor militari susţin că o astfel de strategie n-ar avea prea mult sens din moment ce Rusia s-ar vedea nevoită să lovească un teritoriu pe care îl vede ca parte din propriul stat. Mai mult, armata rusă deja epuizată şi slab motivată ar fi expusă radiaţiilor nucleare.

    În final, cel mai negru scenariu presupune atacarea directă a unui membru NATO, ceea ce ar duce la activarea articolului 5 şi la demararea unui răspuns de apărare colectivă din partea Alianţei, ceea ce s-ar traduce cel mai probabil într-un război total.

  • Avântul comerţului cu amănuntul îşi pierde din putere pe măsură ce criza costului vieţii loveşte Europa

    Comerţul cu amânuntul continuă să sufere o serie severă de lovituri, deoarece criza costului vieţii din Europa înăspreşte sforile pentru investitorii amatori, punând capăt unui avânt al sectorului căpătat în epoca pandemiei, scire Bloomberg.

    IG Group Holdings Plc a declarat joi că numărul de clienţi noi a scăzut cu 27% în trimestrul încheiat pe 31 august. Tendinţa este replicată şi în alte părţi, Avanza Bank Holding AB din Suedia raportând recent că numărul clienţilor noi a scăzut cu 66% în prima jumătate a anului.

    „Ne putem aştepta ca veniturile medii per utilizator să scadă pe măsură ce criza costului vieţii continuă să afecteze şi veniturile disponibile”, a scris analistul Canaccord Genuity, Justin Bates, într-o notă despre IG Group.

    IG a refuzat să comenteze. Compania a spus în declaraţia sa că scăderea numărului de clienţi noi a fost „conform aşteptărilor”, în timp ce „calitatea noilor clienţi rămâne în concordanţă cu standardele setate în trimestrele anterioare”.

    Pentru JPMorgan, platformele de tranzacţionare din Marea Britanie şi ţările nordice se confruntă cu cel mai mare risc, o creştere a ratelor putând să lăse consumatorii cu un venit disponibil mult mai fragil. Platformele aflate în legătură directă cu consumatorii sunt, de asemenea, mai vulnerabile decât consilierii financiari, au scris analiştii conduşi de Enrico Bolzoni. Avanza, Nordnet şi Hargreaves Lansdown sunt cele mai expuse platforme, potrivit analizelor.

    Cu toate acestea, în timp ce unii devin mai precauţi în acest sector, optimismul platformelor refuză să piară definitiv.

    „Dispoziţia defavorabilă de pe pieţele din 2022 a afectat, desigur, interesul pentru economii şi investiţii, dar observăm în continuare o creştere bună”, a spus directorul de comunicaţii Nordnet, Johan Tidestad, într-un e-mail, subliniind creşterea de bază a clienţilor cu aproximativ 100.000 în acest an. Hargreaves Lansdown a refuzat să comenteze.

    CEO-ul Avanza, Rikard Josefson, a declarat într-un interviu că firma sa a înregistrat o scădere a numărului de utilizatori activi de la un vârf pandemic de peste 550.000 la aproximativ 400.000 de utilizatori pe zi. Cu toate acestea, oamenii încă doresc să investească în acţiuni: „Este o perioadă grea. Dar avem mai mulţi clienţi care investesc în acţiuni astăzi decât la 1 ianuarie.”

  • UiPath pierde 1,6 mld. dolari capitalizare după rezultatele pe T2/2022 şi ajunge la 7 mld. dolari. Acţiunile scad cu 20% la 12 dolari, minim istoric

    Cu 20% scădeau miercuri după-amiază acţiunile UiPath (simbol bursier PATH), în cea mai slabă şedinţă de tranzacţionare de la listarea companiei din primăvara anului trecut, în contextul unor rezultate financiare care nu au fost pe placul investitorilor şi ca urmare a tăierii unor previziuni pentru restul anului. Astfel acţiunile PATH se tranzacţionau miercuri la 12,5 dolari pe unitate, ceea ce îi oferă companiei condusă de Daniel Dines o capitalizare 6,8 mld. dolari.

    Spre comparaţie la începutul anului 2022 acţiunile PATH se tranzacţionau la circa 40-45 de dolari, ceea ce până astăzi înseamnă un declin de circa 72%. Pe de altă parte, din prima şedinţă de tranzacţionarea, cea din 21 aprilie 2021 când preţul de închidere a fost de 69 de dolari, UiPath a pierdut 83%.

    UiPath a raportat pe 6 septembrie 2022 rezultatele financiare pentru al doilea trimestru, respectiv lunile aprilie, mai, iunie, potrivit calendarului american de raportări. Astfel UiPath a avut venituri de 242 mil. dolari în aceste trei luni, faţă de 195,5 mil. dolari în aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce pierderile au fost de 120 mil. dolari, mai mari cu 20 mil. dolari faţă de T2/2021.

    “Suntem încântaţi să anunţăm că ARR (rata anuală de reînnoire a abonamentelor  n.red) a depăşit 1 miliard de dolari în al doilea trimestru al anului fiscal 2023, ajungând la 1,043 miliarde de dolari, atingând această bornă importantă în doar şapte ani. Sunt mândru de compania pe care am construit-o şi de angajamentul nostru de nezdruncinat faţă de inovaţie, inclusiv de viitoarea versiune a platformei, pe care o vom prezenta la conferinţa noastră pentru utilizatori, FORWARD 5, la sfârşitul acestei luni”, spune Daniel Dines, co-fondator şi co-director executiv al UiPath.

    Robert Enslin, co-director executiv al UiPath, a adăugat: “Piaţa evoluează, iar UiPath deschide calea cu platforma noastră end-to-end care acoperă întregul ciclu de viaţă al automatizării. Pentru a valorifica oportunitatea semnificativă care se află în faţa noastră, repoziţionăm strategic compania pentru a ridica nivelul conversaţiilor cu clienţii, a vinde rezultate de afaceri şi a ajuta organizaţiile să realizeze beneficiile transformaţionale ale automatizării. Credem cu tărie că aceste schimbări ne vor poziţiona atât pentru creştere, cât şi pentru profitabilitate.”

    Pentru al treilea trimestru fiscal 2023, UiPath se aşteaptă la venituri în intervalul de 243 milioane de dolari până la 245 milioane de dolari, ARR în intervalul de la 1.091 milioane de dolari la 1.093 milioane de dolari la 31 octombrie 2022, pierdere operaţională non-GAAP în intervalul de la (30) milioane de dolari la (25) milioane de dolari

    “Am oferit un al doilea trimestru fiscal 2023 solid, în ciuda creşterii vânturilor de front din FX şi a incertitudinii macro. În timp ce amprenta noastră globală este un atu pentru afacere, aceasta ne expune la volatilitatea valutară şi macroeconomică, ceea ce se reflectă atât în rezultatele noastre din al doilea trimestru fiscal, cât şi în perspectivele noastre financiare pentru al treilea trimestru fiscal şi pentru întregul an 2023”, spune Ashim Gupta, directorul financiar al UiPath.

    Pentru întregul an fiscal 2023, UiPath se aşteaptă la venituri în intervalul de la 1.002 milioane de dolari la 1.007 milioane de dolari, ARR în intervalul de la 1.153 milioane de dolari la 1.158 milioane de dolari la 31 ianuarie 2023, pierdere operaţională non-GAAP de aproximativ (15) milioane de dolari.​

  • Vladimir Putin lansează de pe tronul Kremlinului un avertisment îngrijorător: Rusia va deveni şi mai puternică după război. Nu am pierdut şi nu vom pierde

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va ieşi şi mai puternică după invazia din Ucraina. În acelaşi discurs, liderul de la Kremlin a criticat vehement „iureşul sancţiunilor” americane şi europene, care au venit ca răspuns la război, scrie Bloomberg.

    „Sunt sigur că nu am pierdut nimic şi nu vom pierde nimic. Vom câştiga consolidarea suveranităţii noastre”, a spus Putin în cadrul Forumului Economic Estic din Vladivistok.

    SUA şi aliaţii săi estimează că pierderile în rândul trupelor ruse sunt de ordinul zecilor de mii şi totdată că Rusia a pierdut cantiăţi uriaşe de echipament militar, de la începutul învaziei şi până în prezent.

    De la începutul războiului, Rusia s-a confruntat cu o avalanşă de sancţiuni internaţionale care îi împing economia către recesiune, pe fondul companiilor internaţionale care au plecat din ţară, dar şi pe fondul unei interdicţii privind importul de tehnologie occidentală.

    SUA şi Europa au oferit ajutor militar şi financiar Ucrainei în valoare de miliarde de dolari, care au permis ucrainenilor să ţină piept şi să respingă trupele lui Putin.

    „Epidemia a fost înlocuită de alte provocări, de natură globală care ameninţă întreaga lume. Mă refer la sancţiunile Occidentului şi la încercările sale de a impune un anumit control asupra altor ţări. Este imposibil să izolezi Rusia. Totuşi înţelegem riscurile şi pericolul reprezentat de Occident şi trebuie să fim atenţi” a mai declarat Vladimir Putin în cadrul Forumului.

    La eveniment au participat şi înalţi oficiali din China, dar şi prim-ministrul Mongoliei şi al Armeniei. Scopul Forumului a fost punerea pe masă a oportunităţilor de investiţii în estul extrem al Rusiei.

    Preşedintele chinez Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus săptămâna viitoare, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina.

    Atacul lui Vladimir Putin la adresa sancţiunilor internaţionale a venit la o zi după ce un raport intern confidenţial al guvernului rus a indicat faptul că ţara s-ar putea confrunta cu o recesiune gravă şi de lungă durtată pe măsură ce efectele sancţiunilor încep să apară.

    Documentul conturează un tablou mult mai sumbru decât cel prezentat cu zâmbetul pe buze de oficialii ruşi.

    Liderul rus a ţinut să precizeze că Rusia nu foloseşte energia ca pe o armă şi a apărat decizia privind închiderea Nord Stream, invocând în acest scop sancţiunile ca o cauză directă a acestei hotărâri.

    Închiderea Nord Stream a acutizat criza energetică din Europa şi a dus la o creştere bruscă a preţurilor la energie, deoarece guvernele europene s-au grăbit să vină cu o serie de măsuri de urgenţă cu ajutorul cărora Europa să poată trece cu bine prin iarnă.