BusinessMagazin

Tag: piatra

  • Actriţa Draga Olteanu Matei, internată la Spitalul din Piatra Neamţ

    „Doamna a fost internată la noi de duminică, fiind sub supravegherea medicilor. Legat de starea dumneaei nu vă pot oferi mai multe detalii, fiind vorba despre respectarea legislaţiei privind confidenţialitatea datelor pacienţilor“, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Daniela Burghelea, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Piatra Neamţ.

    Potrivit unor surse medicale, starea actriţei nu este gravă, aceasta urmând a fi externată în câteva zile, ea având probleme medicale apărute pe fondul vârstei înaintate.

    Draga Olteanu Matei are 84 de ani şi s-a stabilit de mai mulţi ani la Piatra Neamţ.

    Este născută pe data de 24 octombrie 1933 la Bucureşti. Draga Olteanu Matei este o apreciată actriţă de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, în numeroase filme şi la televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fascinaţia board games în era tehnologiei

    Klaus Teuber era tehnician dentar în oraşul Darmstadt, Germania, în anii ’80 când a început să facă board game-uri elaborate în pivniţa sa, iniţial „pentru a evada. Mi-am creat propria lume”, a declarat el pentru The New Yorker. Teuber este creatorul celebrului Settlers of Catan, un joc care a devenit sursa de evadare nu numai pentru el, ci pentru milioane de oameni. Jocul a fost lansat în Germania în 1995 şi un an mai târziu şi în SUA. Acum este disponibil în 39 de limbi (inclusiv română) şi s-a vândut în peste 27 de milioane de unităţi la nivel mondial până acum.

    Board game-urile sunt jocuri de societate cu o istorie bogată, iar în ultimii ani şi-au croit drum şi spre novici, cei care nu sunt familiarizaţi cu aceste jocuri. Deşi tehnologia şi noile jocuri video ne ocupă din ce în ce mai mult timp, tot mai mulţi oameni se îndreaptă către plăceri mai „simple”, jocurile de societate care încurajează jocul împreună cu alţii şi interacţiunea faţă în faţă.

    Piaţa jocurilor board game a crescut timp de şapte ani consecutivi, ajungând să devină o industrie de aproape 1,5 miliarde de dolari în SUA şi Canada. Vânzările de aşa-numite jocuri de hobby în SUA şi Canada au ajuns la 1,44 miliarde de dolari în 2016, marcând un avans de 21% faţă de 2015, potrivit unui raport compilat de compania de cercetare de piaţă ICv2. Compania defineşte aceste jocuri de hobby drept produse pentru gameri (board game-uri, jocuri de cărţi etc.) şi care sunt vândute de obicei în magazine specializate.

    Presa străină a declarat că avem parte de o renaştere a fenomenului board game. Un studiu publicat de The Guardian arată că între 2010 şi 2014 achiziţiile de astfel de jocuri au crescut, în fiecare an, cu 25%-40% la nivel global. „Piaţa globală de board game înregistrează o creştere anuală de peste 20% pe an de aproape un deceniu şi mai are loc să crească”, este de părere Andrei Novac, fondatorul NSKN Games, producător de board game-uri. El pune succesul jocurilor în această eră a tehnologiei pe seama faptului că oamenii vor şi simt nevoia de socializare. „Jocurile de societate te «forţează» să stai faţă în faţă, să vorbeşti, să te apropii de prieteni, familie sau de simple cunoştinţe.”

    Andrei Dordea, unul dintre fondatorii AfterRace Games, alt producător de board games din România, crede că succesul jocurilor de societate se datorează tocmai tehnologiei, „şi fricii, poate îndreptăţite, că pierdem controlul. Natura este guvernată de echilibru, iar oamenii au nevoie de oameni. Cred că la o masă contează mai puţin jocul şi mai mult cu cine îl joci. Iar board game-urile creează această premisă”. La nivel european, cele mai mari pieţe pentru jocuri şi jucării sunt Marea Britanie (3,8 mld. euro), Franţa (3,5 mld. euro), Germania (3,4 mld. euro). La subsegmentul de jocuri şi puzzle-uri conduce Franţa cu 478 mil. euro, urmată de Germania cu 425 mil. euro şi de Marea Britanie cu 319 mil. euro, conform Euromonitor.

    Un argument pentru creşterea în popularitate a jocurilor de societate este dat de Milton Griepp, managerul ICv2, care consideră că „oamenii sunt mai puţin interesaţi să se uite la ecrane după muncă şi mai interesaţi de interacţiunea faţă în faţă”. Iar Costin Manolescu, unul dintre promotorii jocurilor de societate de pe plan local, consideră că „board game-urile aduc o componentă ludică, dar şi de socializare. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să evadeze din rutina cotidiană, iar acestea sunt o alternativă”. Tot Manolescu explică faptul că la creşterea veniturilor vânzătorilor şi producătorilor a ajutat şi prezenţa acestor jocuri în hipermarketuri, librării sau cafenele. „Considerabil cred că au contribuit şi evenimentele dedicate, precum târguri de profil, campionate naţionale sau concursuri cu premii”, adaugă el.

    Dacă în Germania sau SUA aceste tipuri de jocuri sunt populare de mulţi ani şi nu numai în rândul copiilor, ci şi al tinerilor şi adulţilor, în România fenomenul abia se prinde contur.  Piaţa totală de jucării şi jocuri din România este estimată de Euromonitor pentru 2017 la 155 mil. euro, cu un avans de 5% faţă de 2016, în timp ce „felia” de jocuri şi puzzle-uri, ce include şi jocurile de societate, este estimată la 15,4 milioane de euro în 2017, mai mult cu 7,5% faţă de 2016, potrivit Euromonitor.

    De fapt, în ultimii cinci ani piaţa locală de jocuri şi jucării a crescut cu 39%, iar subsegmentul de jocuri şi puzzle-uri a ţinut pasul, înregistrând un avans de 38,2% pentru aceeaşi perioadă.

    Citiţi mai multe în ediţia tipărită a Business Magazin începând de luni, 23 aprilie.

  • Sfarmă-piatră. Povestea bărbatului din Prahova care şi-a săpat, cu târnăcopul, o locuinţă cu 7 ”camere” într-o stâncă

    Comuna Tătaru este situată în zona dealurilor subcarpatice din sud-estul judeţului Prahova, între Valea Buzăului şi Valea Cricovului Sărat, la o distanţă de 48 de kilometri de oraşul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova. Este o zonă pitorească, iar peisajele parcă sunt desprinse din basme. Aici, îşi duce traiul şi Vasile Şerban, un bărbat de 63 de ani, care cât e ziua de lungă munceşte.

    Şi tocmai pentru că nu se dă la o parte când vine vorba de treabă, din mâinile sale pot ieşi lucruri inedite.

    Departe de lumea dezlănţuită, nea Vasile, cum i se spune prin sat, a făcut o locuinţă în stâncă. A săpat greu, mai ales că piatra era tare şi era mult praf. Omul a vrut doar să aibă un adăpost pentru zilele caniculare când venea la livadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Istoria fondatorului celor mai cunoscute cristale din lume. Astăzi compania are venituri de peste 3 miliarde de dolari

    Daniel Swarovski s-a născut pe 24 octombrie 1862, în Georgenthal bei Gablonz, Boemia, pe atunci Imperiul Austriac (azi Jiřetín pod Bukovou, Republica Cehă), în familia lui Franz Anton şi a Helenei Swarovski. Regiunea în care s-a născut este renumită pentru maeştrii în tăierea sticlei. Tatăl său deţinea de altfel, ca mulţi alţi bărbaţi din zonă, o fabrică axată pe acest meşteşug.

    Tânărul Swarovski a învăţat de la el arta tăierii sticlei. A avut parte însă şi de o educaţie aleasă la şcoli din Paris şi Viena. Cu prilejul Expoziţiei Internaţionale de Electricitate din 1883, organizată în capitala Austriei, Swarovski l-a întâlnit pe František Křižík, un inventator şi electrician ceh, şi a devenit la rândul său interesat de acest domeniu.  În 1887, el s-a căsătorit cu Marie Weis, cu care a avut trei fii: Fritz, Alfred şi Wilhelm.             

    În 1892, folosindu-se de cunoştinţele de electricitate dobândite înainte, Swarovski a patentat o maşină electrică de tăiat şi şlefuit, care facilita producţia de bijuterii din cristal. Până atunci, cristalul era tăiat manual, aşa că invenţia sa uşura mult munca depusă. Noul procedeu era mult mai precis.

    În 1895, a imigrat în Austria şi a stabilit un parteneriat cu Armand Kosman şi cu Franz Weis, cumnatul său, alături de care a pus bazele companiei A. Kosmann, D. Swarovski & Co. Împreună, au construit o fabrică de prelucrare a cristalelor în Wattens, Tirol. Prezenţa unei centrale hidroelectrice în localitate s-a pliat foarte bine pe nevoile maşinii patentate de Swarovski, care era un mare consumator de energie. În 1899, a fost creat primul logo al companiei, o floare de colţ, înlocuit, mai târziu, de literele S.A.L. Ulterior, în 1988, logoul companiei a fost schimbat din nou cu cel actual, reprezentat de o lebădă.

    În 1908, cei trei fii ai antreprenorului s-au alăturat companiei, care a devenit astfel un business de familie. Cererile au crescut şi compania a început să se extindă. Investitorul a angajat 200 de oameni, iar produsele sale au ajuns, rapid,  în toată Europa.

    Deoarece, comparativ cu diamantele, bijuteriile Swarovski aveau un preţ mult mai mic, acestea erau apreciate nu doar de elita societăţii, ci şi de clasele mijlocii, cărora diamantele, prea scumpe, le erau inaccesibile. Însă, odată cu începerea primului război mondial, cererea pentru bijuterii în Europa a scăzut simţitor. Aşa că, în 1919, Swarovski a inovat piaţa de unelte abrazive şi de tăiere prin fondarea companiei Tyrolit, cu produse destinate şlefuirii şi lustruirii cristalelor. În 1949, unul dintre fiii antreprenorului, Wilhelm Swarovski, a fondat Swarovski Optik KG, în Absam, Tirol.

    În 1977, compania Swarovski a intrat şi pe piaţa din Statele Unite. Odată cu creşterea popularităţii, compania a atras atenţia caselor de modă, intrând astfel în industria fashionului. În anii ’50, Swarovski a avut colaborări cu creatori de modă celebri, precum Coco Chanel, Elsa Schiaparelli sau Cristobal Balenciaga. Colaborările cu industria de fashion continuă şi în prezent. Prada, Dolce & Gabbana şi Valentino sunt doar câteva dintre casele de modă care folosesc produsele Swarovski în creaţiile lor. Daniel Swarovski a murit pe 23 ianuarie 1956.

    Anul trecut, grupul Swarovski a avut o cifră de afaceri de 3,36 miliarde de dolari, din care 2,6 miliarde au fost generate de divizia de cristale, Swarovski Crystal Business, unde sunt produse bijuterii Swarovski şi cercei Swarovski şi altele. Compania are în jur de 32.000 de angajaţi în 2.800 de magazine proprii sau partenere, deschise în toată lumea. Compania Tyrolit are venituri de 635 de milioane de dolari şi 4.260 de angajaţi.

  • Lemet investeşte peste 1 milion de lei într-un magazin în Piatra Neamţ

    Noul showroom are o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.  “Reţeaua de magazine Lems a fost întotdeauna unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pentru noi. Vom ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ la 70 de magazine Lems în toată ţara. Planurile noastre de extindere continuă, chiar la finalul lunii vom anunţa un nou showroom, fiind pe ultima sută de metri cu pregatirile”, a declarat Alexandru Rizea, director general Lemet.

    Lems, cea mai extinsă reţea de mobilier din România, va ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ, la 70 de magazine amenajate la aceleaşi standarde vizuale şi de calitate Lems, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp. Ca plan de finanţare, Lems oferă clienţilor săi posibilităţi de cumpărare prin creditare. Partenerii Lems în această direcţie sunt BRD.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lems are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lems lucrează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991. Începând cu anul 2005, compania Lemet dezvoltă brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent, Lems este cea mai extinsă reţea de magazine de mobilă din România. Cu peste 70 de showroomuri si o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp, Lems este prezent în toate oraşele mari din ţară.

    În prezent, pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua Lems lucrează peste 1600 de angajaţi, iar halele de producţie şi depozitare ale fabricii Lemet din Brebu, Câmpina, acoperă o suprafaţă totală de 41.000 mp. De pe porţile fabricii Lemet ies, anual, aprox. 150.000 kituri de mobilier. Liniile de producţie sunt complet automatizate şi bazate pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial. 

  • Bosch investeşte 25 mil. euro într-o clădire de 6 etaje a sediului Centrului de Inginerie

    Directorul Centrului de Inginerie Bosch Cluj-Napoca, Dennis Raabe, a declarat, într-o conferinţă de presă, că noua clădire a Centrului de Inginerie se va întinde pe aproximativ 17.000 metri pătraţi şi va cuprinde restaurante, spaţii de recreere, o sală de sport şi parcări subterane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • National Geographic a premiat cele mai frumoase fotografii ale anului 2017 (partea a II-a)

    Pentru categoria Subacvatic, locul I i-a revenit lui Jim Obester din Vancouver, Washington, cu o fotografie a unei anemone; Todd Kennedy din New South Wales, Australia, a câştigat primul loc în categoria Aerian pentru o fotografie a unei piscine naturale de piatră din Sydney, Australia, acoperită de valurile Oceanului Pacific în timpul mareei.
    Din juriu au făcut parte redactorul de fotografie al revistei National Geographic, Kathy Moran, fotograful National Geographic Anand Varma şi fotograful Michaela Skovranova.

  • Povestea româncei care vinde piatră pe internet de 5,3 milioane de euro

    Compania Rock Star Construct, sub care operează marca Piatraonline, a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri 5,3 milioane de euro. Pentru 2018, compania vizează în principal investiţiile din zona B2B 

    „Ambiţia noastră în 2018 este să ne folosim de maturitatea la care am adus brand-ul PIATRAONLINE pentru a creşte sau pentru a ne proteja de schimbările bruşte care vor apărea. Continuăm să ne facem planuri de dezvoltare, construim campanii care să capitalizeze realizările din anii precedenţi cu toate că ne confruntăm cu numeroase dificultăţi din partea cadrului legislativ iar discuţiile cu autorităţile nu par să clarifice lucrurile deocamdată”, menţionează Mariana Brădescu Constantinescu, Managing Partner PIATRAONLINE. 

    Printre principalele preocupări ale Marianei Brădescu, din afara jobului, se numără gastronomia şi călătoriile. Şi-a dorit întotdeauna  un job care să îi permită să călătorească şi spune că, fără să facă o alegere clară în această direcţie, actuala poziţie îi oferă această posibilitate. Astfel, şi-a propus să aibă în fiecare an o medie de 12 călătorii în agendă: atât în interes profesional, cât şi vacanţe propriu-zise. „Chiar şi călătoriile în interes profesional sunt frumoase şi mă bucur de ele pentru că îmi oferă posibilitatea să iau o gură de aer proaspăt, să cunosc oameni noi, să caut şi să găsesc inovaţii în domeniul nostru, să aduc produse mai bune în portofoliu şi să îmi cresc nivelul de cunoştinţe din domeniul în care activez”, povesteşte antreprenoarea. 

    Citeşte aici povestea afacerii piatră online

    În ceea ce priveşte gastronomia, povesteşte: „Ador să merg în restaurante, să caut mereu restaurante noi şi să le «verific», dar sunt şi fidelă locurilor care şi-au demonstrat calităţile”.

    Dacă ar fi pentru o zi preşedinte, cele mai importante trei decizii pe care le-ar lua Mariana Brădescu ar fi legate de alegeri, transparenţă şi legislaţie. „1. Cred că trebuie să se introducă votul obligatoriu pentru categoriile de oameni cu studii, minimum studii liceale, şi cred că ar trebui să existe şi o pedeapsă pentru faptul că de cele mai multe ori cetăţenii îşi găsesc orice altă preocupare în ziua alegerilor decât să meargă până la secţia de votare şi să îşi exprime opţiunea politică. 2. Prin transparenţă mă refer la corupţie, la metodele pe care astăzi reprezentanţii puterii din România le au la dispoziţie pentru a «băga sub preş» toate acţiunile în interes personal, acţiuni prin care se delapidează bugetul de stat în fiecare secundă cu sume enorme. 3. Legislaţia în România este una învechită şi depăşită şi avem nevoie urgenţă de o remaniere în acest domeniu pentru a putea să avem o activitate cât mai eficientă şi coerentă.”

     

  • Lucrări de artă semnate de Van Gogh, expuse pentru prima dată în 100 de ani

    Este vorba de un desen dintr-o colecţie privată, care nu a mai fost expus public până în prezent, “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” (1886), atribuit recent lui Van Gogh, şi de un altul, “Dealul din Montmartre”, semnat de acelaşi pictor.

    Lucrarea “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” a fost descoperită în colecţia fundaţiei de artă Van Vlissingen. Adusă pentru autentificare, în 2013, la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a fost atribuită de specialişti celebrului pictor, aceştia vorbind despre o descoperire “excepţională”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns să valoreze 80 milioane de dolari o piatră găsită de un puşti de 12 ani pe care a folosit-o 9 ani ca opritor de uşă

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.