BusinessMagazin

Tag: piata de capital

  • Prognoze pentru anul bursier 2014 de la managerul Fondului Proprietatea

    În clasificările folosite de investitorii pe pieţele valutare şi de capital (inclusiv de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea), România nu figurează între pieţele emergente, alături de Polonia sau Cehia, ci între pieţele de frontieră, cum sunt Croaţia, Nigeria sau Pakistan, considerate mai riscante şi mai puţin dezvoltate, dar care şi suportă fluctuaţii mai mari ale valorii activelor. Indicele MSCI (fostul Morgan Stanley Capital International), care clasifică România drept piaţă de frontieră, are o serie de criterii legate de capitalizare, free float şi alţi indicatori pe care o piaţă trebuie să le îndeplinească pentru a fi clasificată ca emergentă. Cu ajutorul următoarelor listări de companii mari controlate de stat, România ar putea fi mai aproape de atingerea acestor obiective, consideră Konieczny.

    Statutul actual de piaţă de frontieră s-a dovedit a fi benefic, investitorii fiind foarte interesaţi de aceste pieţe anul trecut: pieţele de frontieră au înregistrat valori record ale intrărilor de capital, în pofida ieşirilor nete înregistrate în 2013 de fondurile de pieţe emergente, arată Konieczny: “În 2014 am putea asista din nou la emisiuni-record de acţiuni noi şi plasamente secundare ale acţiunilor anumitor companii din România, având în vedere listările planificate. Cele mai importante tranzacţii sunt aşteptate anul acesta tot din partea statului, cu oferte publice iniţiale (IPO) anunţate în sectoarele de utilităţi/energie”.

    Statul intenţionează să scoată la vânzare în luna iunie o participaţie de 10% din producătorul de energie hidro, iar până la sfârşitul anului intenţionează să vândă un pachet de 51% din acţiunile Electrica.

    “Am putea vedea şi unele companii private analizând oportunităţi pentru listare, având în vedere că băncile din România continuă să fie foarte precaute în ceea ce priveşte politicile de împrumut”, continuă Konieczny. De asemenea, piaţa de obligaţiuni corporative “ar putea să depăşească volumele încurajatoare ale ofertelor din 2013; emisiunile de obligaţiuni corporative au fost metoda de finanţare preferată de câteva companii anul trecut, din cauza dobânzilor încă mari la credite”.

    Potrivit lui Greg Konieczny, un alt element-cheie în dezvoltarea pieţei de capital din România ar fi o participare tot mai mare a investitorilor individuali. “Persoanele private au arătat anul trecut un deosebit interes pentru ofertele publice ale statului şi ne aşteptăm ca acestea să devină mai active, nu doar în cadrul IPO şi al ofertelor publice secundare (SPO), ci şi, posibil, prin investiţii în vehicule investiţionale care la rândul lor sunt prezente pe Bursa de Valori Bucureşti. Un stimulent bun pentru accelerarea acestei tendinţe este faptul că dobânzile depozitelor bancare au scăzut până la niveluri record în ultimele şase luni. Credem, de asemenea, că fondurile de pensii din România şi-ar putea majora expunerile pe acţiuni, care în prezent reprezintă doar o mică parte din portofoliile acestora.”

    Oficialul Templeton adaugă că anul 2014 va fi marcat de două campanii electorale, care ar putea afecta deciziile pe termen scurt ale investitorilor. “Totuşi, nu ne aşteptăm la un impact puternic asupra economiei, având în vedere că fundamentele puternice ale ţării şi angajamentul faţă de acordurile cu organisme internaţionale precum FMI ar trebui să împiedice derapaje majore. În ciuda posibilei volatilităţi pe termen scurt provocată de alegeri, credem că economia şi piaţa de capital din România îşi vor continua în surdină evoluţia pozitivă”, încheie Konieczny.

    Templeton Emerging Markets Group este unul dintre cei mai importanţi investitori pe pieţele emergente. Grupul controlează şi compania americană Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

    Fondul Proprietatea a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

    Conform lui Greg Konieczny, anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări, iar acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

  • Povestea şefului Bursei de Valori Bucureşti. Cum vrea polonezul să învie piaţa de capital românească

    În aproape trei ore de discuţie, Ludwik Sobolewski a spus în repetate rânduri despre sine că este „un mascul alfa”, referindu-se deopotrivă la modul în care acţionează şi gândeşte. Scos ca din cutie, în ciuda codului portocaliu de viscol şi a faptului că venea direct de la aeroport, după ce zborul dinspre Kazahstan întârziase multe ore, polonezul a povestit traseul său profesional vorbind rar şi cumpătat. „Ajung acolo în două minute” a spus sobru în câteva rânduri, când cineva încerca să îndrepte conversaţia spre traseul iniţial; s-a dovedit că detaliile aveau rostul lor, în a creiona deopotrivă personalitatea dar şi momentele-cheie care i-au marcat parcursul profesional. Adaugă că nu este modest şi îşi dezvăluie povestea lăsând deoparte, din când în când, amănuntele „prea personale”. Detaliază însă discuţiile telefonice care i-au schimbat viaţa şi ce rezonanţă au pentru el cuvintele: „Ludwik, avem o problemă”.

    A fost numit director general al BVB la începutul lunii iulie şi a preluat conducerea executivă la aproape două luni, în urma avizării, pe 21 august, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Iar mandatul său nu este câtuşi de puţin uşor, dat fiind că BVB este aproape inertă în comparaţie cu alte instituţii din regiune. „Când am văzut (…) că rulajul pe bursa de la Bucureşti a fost de doar 2 milioane de euro, iar în aceeaşi zi bursa din Varşovia a emis raportul lunar anunţând un rulaj zilnic de 200 milioane de euro, mi-am dat seama că nu vorbim despre ce măsuri sunt necesare pentru îmbunătăţirea lichidităţii pe bursa de la Bucureşti, ci de măsuri de creare de lichiditate”, declara el anterior. Ţelul lui Sobolewski este ca BVB să ajungă în cel mult doi ani comparabilă cu pieţele de la Budapesta şi Praga, iar pe termen mai lung să devină a doua piaţă din regiune după cea de la Varşovia. 

    Ludwik Sobolewski s-a născut într-un oraş de provincie polonez din sud-vestul ţării, „un oraş frumos cu o istorie complicată şi interesantă„, iar apoi a urmat cursurile universităţii la Cracovia. Era hotărât la acea vreme să devină avocat, din pricina prea multor cărţi şi filme americane, mărturiseşte acum. Şi-a încheiat studiile la facultatea de drept în 1989, an în care a fost ales un prim-ministru care nu era comunist. În vara acelui an, cu câteva luni înainte de alegerile libere, a făcut practică în biroul unui procuror, însă chiar dacă era absolvent a unei facultăţi de drept prestigioase, a constatat că „nu erau foarte multe oportunităţi pentru un avocat practicant. Era abia începutul începutului”, spune el referindu-se la transformările profunde prin care trecea ţara, în care regimul comunist apusese. Trebuia să aleagă un drum şi, spune el, una dintre cele mai prestigioase alegeri pe care le putea face un absolvent era să lucreze în mediul academic.

    A devenit asistent la facultatea de drept, la 24 de ani, în domeniul istoriei dreptului, iar între însărcinările sale se număra cititul textelor vechi, chiar şi în latină. „A fost un exerciţiu foarte bun pentru că tinerii studenţi, de 18-19 de ani, erau nerăbdători să-şi dezvolte carierele. Era o provocare pentru mine să le trezesc interesul în istoria dreptului. Nu toţi avem înclinaţia de a fi povestitori, de a face analogii între dreptul contemporan şi cel vechi.„ La acea vreme nu putea să ţină discursuri fără să meargă şi „chiar şi acum, după atâţia ani, sunt încă tentat să mă mişc„, aşa că după 5-6 lecţii era foarte obosit. Cariera academică nu a durat foarte mult, pentru că totul era foarte dinamic, iar colegii săi de facultate deveneau figuri importante în administraţie şi politic. „Deveneau, de pildă, ambasadori în Germania şi Italia sau miniştri adjuncţi. Cred că a fost bine că multor tineri li s-a oferit această şansă, de a deveni figuri proeminente în noul sistem care se forma. Riscant, dar de succes.” Mulţi dintre aceşti tineri, punctează polonezul, au trecut cu brio acest test şi s-au consacrat de-a lungul anilor ce au urmat.

  • Bilanţ după trei ani de la listarea Fondului Proprietatea

    În cei trei ani, FP a atras peste 1,2 mld. euro în investiţii directe de portofoliu de la investitorii instituţionali străini, iar valoarea activului net a urcat cu peste 22%, conform lui Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, administratorul FP.

    Greg Konieczny, managerul de fond al FP, a anunţat că anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări şi că acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

    “Sperăm ca 2014 să fie încă un an dinamic din punct de vedere al privatizărilor, având în vedere că sunt aşteptate listări ale unor companii mari din portofoliul nostru. Privatizările ar avea dublul avantaj de a face portofoliul mai lichid şi mai transparent şi de a ajuta la dezvoltarea pieţei de capital”, a spus Konieczny.

    Fondul Proprietatea (FP) a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

  • Bilanţ după trei ani de la listarea Fondului Proprietatea

    În cei trei ani, FP a atras peste 1,2 mld. euro în investiţii directe de portofoliu de la investitorii instituţionali străini, iar valoarea activului net a urcat cu peste 22%, conform lui Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, administratorul FP.

    Greg Konieczny, managerul de fond al FP, a anunţat că anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări şi că acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

    “Sperăm ca 2014 să fie încă un an dinamic din punct de vedere al privatizărilor, având în vedere că sunt aşteptate listări ale unor companii mari din portofoliul nostru. Privatizările ar avea dublul avantaj de a face portofoliul mai lichid şi mai transparent şi de a ajuta la dezvoltarea pieţei de capital”, a spus Konieczny.

    Fondul Proprietatea (FP) a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

  • Ambasada SUA: Bursa din România este printre cele mai scumpe din cauza comisioanelor ASF şi BVB

    “Accesul pe piaţa de capital din România rămâne dificil. Conform unui studiu recent, deschiderea unui cont de tranzacţionare în România poate dura până la şase luni, în timp ce în cele mai multe dintre ţările dezvoltate din Europa Centrală şi de Est durează câteva ore”, a afirmat Butcher, la ceremonia de deschidere a şedinţei bursiere cu ocazia aniversării a trei ani de la listarea Fondului Proprietatea.

    În plus, diplomatul american a arătat că piaţa de capital din România este printre cele mai scumpe din regiune, din cauza comisioanelor percepute atât de Bursa de Valori BUcureşti, cât şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Comisioanele ridicate practicate de ASF au fost abordate şi de Fondul Monetar Internaţional, iar ultima scrisoare de intenţie stabileşte în mod expres obligaţia instituţiei de a publica şi transparentiza toate costurile şi de a aplica o reaşezare a comisioanelor la niveluri rezonabile, conform practicilor internaţionale.

    În paralel, o companie de consultanţă va face o analiză a organizării instituţiie, iar în urma raportului se va decide o restructurare a instituţiei. Până atunci, s- ademarat o evaluare a salariaţilor ASF, în urma căreia se va decide cine rămâne în instituţie şi pe ce poziţii.

    Însărcinatul cu afaceri al SUA a mai arătat că piaţa de capital nu poate genera singură creşterea economică şi că România are nevoie de investiţii private, atât interne, cât şi investiţii străine directe.

    “Investitorii se vor gândi de două ori înainte să investească aici dacă sunt preocupaţi că guvernul nu acordă importanţă îngrijorării investitorilor sau că se concentrează în primul rând pe obţinerea de venituri la buget, în loc să promoveze dezvoltarea sustenabilă prin legislaţie şi reglementări favorabile investitorilor”, a continuat Butcher.

    Diplomatul american spune că deşi investitorii acţionează sub dictonul “Nimic nu e sigur în această lume, în afară de moarte şi impozite” (Benjamin Franklin), companiile străine care activează în România au învăţat că nici măcar fiscalitatea nu e sigură.

    El a dat ca exemplu taxa pe construcţiile speciale, care a fost publicată în Monitorul Oficial, la doar o zi distanţă după ce proiectul fusese postat pentru dezbatere publică pe pagina de web a Ministerului Finanţelor, fără a avea un studiu de impact privind veniturile bugetare şi cheltuielile companiilor, dintre care multe sunt deţinute chiar de stat.

    Potrivit lui Butcher, noile oferte publice pentru companii din sectorul energetic şi licitaţiile de licenţiere în domeniul petrol şi gaze ar putea avea un efect benefic pentru economie dacă sunt realizate corespunzător.

    “Este însă posibil ca interesul investitorilor să scadă dacă România îşi elaborează strategia energetică într-un mod netransparent, dacă nu aplică eficient codul de guvernare corporativă în toate companiile de stat şi dacă nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii de impact al modificării sistemului de redevenţe”, a adăugat oficialul american.

  • Certinvest va prelua activitatea de administrare a fondului KD Maximus

    Fondul deschis de investiţii KD Maximus a fost lansat în iulie 2004 şi investeşte preponderent în acţiuni din România şi Europa de Sud. La sfârşitul anului 2013, fondul KD Maximus avea active de aproape 29 milioane de lei, atrase de la 724 de investitori.

    Fondul va funcţiona timp de încă 30 de zile, începând cu data de 9 ianuarie 2014, conform regulilor de până în prezent, investitorii având posibilitatea de a se adresa KD Investments România sau distribuitorilor autorizaţi ai fondului pentru efectuarea de operaţiuni. La expirarea acestor 30 de zile, Autoritatea de Supraveghere Financiară va suspenda emisiunea şi răscumpărarea titlurilor de participare, până la autorizarea SAI Certinvest SA în calitate de administrator al fondului KD Maximus.

    “Prin adăugarea KD Maximus la portofoliul curent de fonduri administrate, avem ocazia să ne optimizăm prezenţa pe piaţa acţiunilor. În urma transferului, Certinvest va depăşi pragul de 200 de milioane de lei în administrare, prin intermediul celor 16 fonduri de investiţii administrate, crescând proporţia investiţiilor în acţiuni preponderent româneşti la aproximativ 25% din totalul activelor”, a comentat Horia Gustă, preşedintele Comitetului Director al Certinvest.

    “Transferul acestor active este un început, ambele companii identificând avantajul combinării economiilor de scară pe piaţa din România. Suntem încrezători că acest transfer va conduce la consolidarea pieţei de asset management din România şi va fi în beneficiul investitorilor fondului KD Maximus”, a spus Jan Pricop, CEO al SAI KD Investments România.

    Certinvest a luat fiinţă în anul 1994 şi are în prezent în administrare active de aproximativ 43 milioane euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii – 9 fonduri deschise şi 6 fonduri închise. Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de aproximativ 36% pe acest segment.

    KD Funds reprezintă subsidiara de administrare a investiţiilor a KD Group, înfiinţat în 1994. KD Group este unul dintre cele mai mari grupuri financiare private din Europa de Sud-Est, cu activităţi în zona de asigurări şi administrare a investiţiilor, activele administrate la nivel de grup depăşind 1 miliard de euro. Dintre acestea, aproximativ 50% sunt administrate de către divizia de administrare a activelor, KD Funds. Ramura de asigurări a KD Group este reprezentată în principal de Adriatic Slovenica, al doilea asigurător, ca mărime, din Slovenia.

    Cu prezenţe locale în mai multe pieţe sud-est europene (România, Croaţia, Bosnia & Herţegovina, Macedonia), KD Funds este una dintre cele mai importante societăţi de administrare a investiţiilor din regiune. KD Funds administrează în prezent aproximativ 500 milioane de euro în această zonă.

  • Valoarea activelor administrate de Erste Asset Management a depăşit 5 mld. lei

    Compania a început activitatea în urmă cu cinci ani, cu un volum de active în administrare de 362 de milioane de lei, iar în prezent a depăşit un volum de 5,5 miliarde de lei, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, active în administrare, ceea ce o îndreaptă spre o cotă de piaţă de 40%, a declarat Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management.

    “În toţi aceşti ani am înregistrat creşteri ale numărului de investitori de peste cinci ori, peste media pieţei (de trei ori), fiind principala forţă de penetrare a ideii de fond de investiţii în contextul mai larg de introducere a conceptului de finanţe personale în România”, spune Neacşu. “În urmă cu cinci ani procesam câteva operaţiuni pe zi, pe care le puteam număra pe degetele unei singure mâini, acum avem şi zile în care procesăm peste o mie de operaţiuni cu valori de zeci sau chiar sute de milioane de lei.”

    În ultimele 12 luni, randamentele fondurilor Erste AM au fost între 5,6% şi 21,2%. În cazul celor patru fonduri care au existat pe întreaga perioadă de cinci ani (Erste Bond Flexible – fond de obligaţiuni în lei, Erste Balanced – fond diversificat, Erste Equity România – fond de acţiuni, Erste Absolute Return – fond multistrategie), randamentele la cinci ani se plasează între 50,6% şi 92,4%. Erste Money Market (fostul Erste Monetar), fond de piaţă monetară,  funcţionează din 2012.

    Erste AM SA a fost înfiinţată în 2008, când a preluat activitatea de administrare a fondurilor de investiţii şi a conturilor individuale de investiţii de la SAI BCR Asset Management SA, fosta subsidiară a Băncii Comerciale Române (BCR).

  • Dacă nu scad costurile şi birocraţia, ASF e degeaba

    Companiile de pe piaţa de capital, asigurări şi pensiile private atrag atenţia că dacă nu sunt reduse costurile şi birocraţia înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nu are rost.

    ASF ar urma să preia de la 30 aprilie atribuţiile de supraveghere a pieţei de capital de la CNVM, a pensiilor private de la CSSPP şi a asigurărilor de la CSA. În proiectul de act normativ ce îi reglementează înfiinţarea, aflat la promulgare la Preşedinte, nu e precizat însă cum anume va fi eficientizat procesul de reglementare.

    „Dacă se adună personalul celor trei comisii de specialitate, degeaba se înfiinţează Autoritatea de Supraveghere Financiară. Mi se par cam mulţi membri în Consiliul de conducere, nu ştiu cum vor reuşi să îşi împartă cei 17 membri atribuţiile între ei. Cred că şapte membri în conducere ar fi fost suficienţi“, a spus Ioan Cuzman, vicepreşedintele SIF Banat-Crişana.

    Dragoş Neacşu, preşedintele celui mai mare administrator de fonduri mutuale Erste Asset Management, a precizat că este important ca viitoarea instituţie să nu fie „o sumă algebrică“ a celor trei comisii ce urmează să fie desfiinţate pentru ca actul de supraveghere să se îmbunătă­ţească.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • În timp ce investitorii şi brokerii sunt tot mai puţini de la o zi la alta, pe piaţa de capital a apărut o nouă meserie: „specialistul“

    În timp ce numărul investitorilor la bursă şi al brokerilor scade puternic de la un an la altul, Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC), asociaţie nou înfiinţată şi condusă de avocatul Cristian Duţescu, a înregistrat meseria de “specialist în piaţa de capital” în Codul Ocupaţiilor din România, demers prin care îşi propune să crească standardele profesionale ale persoanelor active în acest domeniu. “Încărcătura juridică a acestei noi profesii a reprezentat unul dintre motivele pentru care am demarat acest proiect. Primul pas pe care îl avem în vedere este ca în cadrul tuturor situaţiilor sau litigiilor care au drept obiect aplicarea dreptului pieţei de capital, fie că ne aflăm pe tărâm penal, fie că ne aflăm pe tărâm civil, instanţele de judecată sau organele de urmărire penală să aibă în vedere punctul de vedere al specialistului în piaţa de capital. În momentul de faţă orice persoană se poate prezenta în instanţă pentru a descrie cum funcţionează piaţa de capital. Pasul următor este autorizarea specialistului în piaţa de capital ca expert autorizat pe lista Ministerului Justiţiei”, a spus avocatul Cristian Duţescu, preşedintele OPPC. În perioada următoare, organizaţia va elabora standardele ocupaţionale ale specialistului în piaţa de capital pentru a fi avizate de Ministerul Muncii. Pentru a activa pe piaţa de capital, specialistul va avea nevoie de autorizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, autoritatea de reglementare. Specialistul intră astfel pe lista ocupaţiilor specifice pieţei de capital, precum analist investiţii, agent de bursă, manager de fond de acţiuni sau consultant.

    Toate stirile pe zf.ro

     

  • Topul creşterilor de pe bursă în decembrie

    Creşterea titlurilor Artego a luat prin surprindere piaţa, în condiţiile în care în ultimele luni aceste acţiuni au avut o evoluţie liniştită. Puţini investitori au anticipat creşterea din decembrie, mai ales că preţul aproape că se triplase anterior de la începutul anului. După avansul din ultima lună randamentul anual a urcat la 295%, de departe cea mai bună performanţă de pe bursă în 2012. Dacă până recent principalul cum­părător de titluri Artego era Cătălin Chelu prin intermediul Electroargeş, în cazul ultimelor tranzacţii prin care s-a achiziţionat circa 1,2% din capitalul companiei ar putea fi vorba de un nou investitor care nu a fost raportat încă cu deţineri semnificative. Artego este surpriza anului pe bursa de la Bucureşti şi una dintre puţinele companii promovate de pe piaţa RASDAQ care nu s-a pierdut în anonimat printre numele “mari” de pe bursa reglementată, reuşind să ţină constant interesul investitorilor prin rezultatele în creştere.

    Mai multe pe zf.ro