BusinessMagazin

Tag: piata auto

  • ANALIZĂ: Piaţa auto a avut cel mai bun an din şase, atât la maşini noi, cât şi la autoturisme rulate

    Septembrie a fost cea mai bună lună pentru acest segment, cu peste 12.000 de autoturisme noi înmatriculate, iar februarie luna cea mai slabă, cu numai 5.000 de exemplare înmatriculate, arată studiul privind evoluîia pieţei auto realizat de Autovit. Un impact important l-a avut Programul Rabla care, deşi a început abia în iunie şi s-a încheiat în 20 decembrie 2016, a avut succes şi a primit mai multe suplimentări în acest interval impulsionând astfel piaţa.

    Piaţa maşinilor second-hand din import a avut un an record, în care a avansat cu 18% şi s-a apropiat de pragul de 300.000 de unităţi, nivel de peste trei ori mai mare faţă de 2011. Cea mai bună lună a fost august, cu peste 31.000 de autoturisme rulate înmatriculate, iar cea mai slabă a fost ianuarie, cu sub 17.000.

    Reînmatriculările (tranzacţii cu masini rulate, deja înmatriculate pe plan intern) au înregistrat, la fel ca maşinile noi, al treilea an consecutiv de creştere, avansul fiind de 10% în 2016 faţă de 2015. Cea mai slabă lună a fost ianuarie, cu 16.000 de maşini reînmatriculate, iar cea mai bună a fost august, cu peste 24.000 de exemplare care şi-au schimbat proprietarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APIA: Rezultatele din primele 11 luni garantează o creştere consistentă a pieţei auto în acest an

    „Consemnăm, după 11 luni, un volum total al vânzărilor de autovehicule noi de 128.106 unităţi, ceea ce reprezintă o creştere de 16,7% faţă de 2015”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule (APIA).

    Această creştere are la bază, în primul rând, performanţa autoturismelor care înregistrează +16,2%. „Cu aceste cifre, se poate aprecia că estimarea noastră din ianuarie pentru întreg anul 2016 (creştere de 10%-12% a vânzărilor de autoturisme şi un volum total de maxim 135.000) va fi depăşită de către piaţă”, notează APIA.

    Si pe plan european sunt consemnate, în primele 11 luni din 2016, o creştere generală consistentă a vânzărilor de autoturisme (+7,1%), cele mai mari pieţe (care împreună acoperă circa 3/4 din totalul statelor membre UE) înregistrând creşteri relativ importante: Franţa +5%, Germania +4,6%, Italia +16,5%, Spania +11,1% şi UK +2,5%.

    Şi în noiembrie, la fel ca în toate lunile anterioare, vânzările sunt susţinute, în principal, de către persoanele juridice. Acestea ajung să deţină, pe ansamblul primelor 11 luni, o pondere de 70%. Pe de altă parte, potrivit APIA, „este de remarcat faptul că vânzările către persoanele fizice au crescut cu 26,7% faţă de primele 11 luni ale anului anterior, deşi vânzările realizate prin Programul Rabla până la 30 noiembrie (în care persoanelor fizice le revine cea mai mare parte) au fost cu 5,6% mai mici decât în anul 2015”.

    Cu toate acestea, „un factor de distorsiune al pieţei auto şi cu impact negativ asupra acesteia continuă să îl reprezinte afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate, ceea ce face ca, anual, bugetul de stat să piardă sute de milioane de Euro. În acest context, în primele 11 luni din 2016, înmatriculările de autoturisme rulate provenite din import au atins un nou record, respectiv 280.000 de unităţi, ceea ce înseamnă o creştere de 23,4% comparativ cu anul 2015”. APIA subliniază că această creştere „s-a accentuat în perioda august-noiembrie, când în spaţiul public au apărut câteva iniţiative de anulare a timbrului de mediu, media importurilor de autoturisme rulate din ultimele 4 luni fiind de cca. 29.000 de unităţi pe lună, faţă de o medie lunară de circa 23.000 în primele 7 luni”.

    Cifrele de mai sus – arată APIA – duc la „o conjuctură deloc favorabilă, care a făcut ca, pe ansamblul primelor 11 luni din acest an, numărul autoturismelor rulate să-l depăşească semnificativ (cu circa 12%) pe cel înregistrat pe întreg anul 2015. Astfel, numărul autoturismelor rulate importate în România în primele 11 luni din 2016 este de 3,3 ori mai mare decât cel al autoturismelor noi (din producţia internă şi import)”.

    În luna noiembrie 2016 au fost fabricate în România 36.207 autovehicule, cu 24,2% mai mult decât în luna precedentă a acestui an. Se ajunge astfel, după 11 luni, la o producţie totală de 337.745 de unităţi, cifră care corespunde unei scăderi totale de 5,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Dintre acestea, 300.288 au fost produse de către Dacia şi 37.457 de către Ford.

    Volumele cele mai mari le-a înregistrat modelul Dacia Duster, din care au fost fabricate 178.574 de unităţi (cu 14,2% mai mult decât în primele 11 luni din 2015), urmat de Dacia Sandero (47.997 de unităţi, cu 9,8% mai puţin decât în 2015), Dacia Logan MCV (38.437 de unităţi, cu 0,2% mai mult decât în 2015), Ford B-MAX (37.457 de unităţi, cu 16,3% mai puţin decât în 2015), şi Dacia Logan (35.280 de unităţi, cu 46,8% mai puţin decât în 2015).

    „Cu cele 302.533 de unităţi exportate în primele 11 luni din acest an, consemnăm o scădere de 8,7%, comparativ cu perioada similară din anul 2015, aceasta fiind rezultatul scăderilor înregistrate în 10 din cele 11 luni ale acestui an, în raport cu lunile similare din 2015”, mai arată APIA.

    Cel mai exportat model în primele 11 luni din 2016 a fost Dacia Duster (169.869 de unităţi), în creştere cu 12,7% faţă de 2015, urmat de Dacia Sandero (40.965 de unităţi, în scădere cu 14,9%), Ford B-MAX (37.316 unităţi, cu 16,4% mai puţin faţă de 2015), Logan MCV (34.383 de unităţi, în scădere cu 4,4%) şi Dacia Logan (20.000 de unităţi, în scădere cu 61,6% faţă de 2015).

    Ar mai fi de remarcat, arată APIA, faptul că 89,6% din producţia naţională realizată în primele 11 luni din 2016 a fost exportată, faţă de 92,4% – cât se înregistra în aceeaşi perioadă din anul 2015.

    Cu un volum total de 13.147 de unităţi vândute în luna noiembrie, din care 10.559 de autoturisme (80,3%) şi 2.588 vehicule comerciale (19,7%), vânzările de maşini noi ajung să totalizeze, după primele 11 luni din 2016, un volum de 128.106 unităţi, cu 16,7% mai mult decât în primele 11 luni din 2015. Dintre acestea, 103.938 sunt autoturisme, care înregistrează, astfel, o creştere de 16,2% comparativ cu 2015 şi 24.168 sunt vehiculele comerciale (marfă şi persoane), în creştere cu 18,8% faţă de 2015.

    La autoturisme, topul pe mărci, după primle 11 luni ale anului 2016, este condus de către Dacia, cu 31.844 de unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 de unităţi (10,6% cotă de piaţă, volum în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 de unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 de unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 de unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 de unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%).

    Pe modele, cu cele 14.029 de unităţi (-3,6% comparativ cu 2015) livrate pe piaţa autohtonă în primele 11 luni ale acestui an, Dacia Logan este cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 de unităţi (+19,9%), Dacia Duster 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 de unităţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV 3.117 unităţi (+6,5%).

    „Analizând segmentarea pe clase, observăm faptul că, la finele primelor 11 luni, toate segmentele sunt în creştere comparativ cu anul 2015. Cele mai mari creşteri le înregistrează segmentele Sport (+85,6%), SUV (+26,8%) şi MPV (+24,8%). şi segmentele de volum, B şi C (care împreună cumulează circa 64% din totalul pieţei), înregistrează creşteri importante, de 14,2% şi respectiv 9,9%”, mai arată APIA.

    În funcţie de tipul de combustibil, „remarcăm faptul că ponderea autoturismelor diesel a crescut în luna noiembrie comparativ cu octombrie, dar, pe ansamblul anului 2016, acest segment înregistrează o scădere de 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Ca urmare, motorizările diesel mai reprezintă doar 48,9% din piaţă, comparativ cu anul 2015, când, după aceeaşi perioadă, ponderea acestora era de 53%”. Din primele 10 mărci/modele cele mai vândute, 8 mărci şi respectiv 7 modele au o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel peste această medie (48,9%). În ceea ce priveşte autoturismele „verzi“ (electrice şi hibride), APIA remarcă o dublare a volumelor totale vândute la 11 luni. Se detaşează însă faptul că segmentul autoturismelor hibride reprezintă totuşi 86,1% din această categorie, dar mai ales, triplarea (237%) numărului autoturismelor electrice (BEV, EREV, PHEV) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului tecut.

    În funcţie de ţara de provenienţă a autoturismelor, situaţia se prezintă astfel: 28,5% sunt de provenienţă autohtonă, 22% sunt fabricate în Germania, 11,2% sunt din Cehia; 8,9% din

    Spania şi 6,7% din Franţa. În acest context, „vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au crescut în primele 11 luni din 2016 cu 2,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere consistentă, de 22,5%”, conchide Asociaţia.

     

  • APIA: Piaţa auto a crescut în primele opt luni cu 16%

    Piaţa auto a crescut în primele opt luni cu 16%, cu un avans de 14,8% pe segmentul de autoturisme (70.606 unităţi), reprezentanţii industriei menţinând prognoza de 10-12% pe întregul an 2016 la acest tip de vehicule.

    În luna august, vânzările auto s-au majorat cu circa 25%. Vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au scăzut în primele opt luni din 2016 cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere consistentă, de 24,7%, arată un comunicat APIA.

    ”Este deja de notoritate faptul că principalul motor al vânzărilor pe segmentul autoturisme îl reprezintă categoria persoanelor juridice. Acestea ajung să deţină, pe ansamblul primelor 8 luni, o pondere de 70%, care va creşte până la sfârsitul anului pe fondul consumării treptate a Programului „Rabla”. Un alt factor de distorsiune a pieţei auto îl reprezintă afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate”, spune reprezentanţii APIA.

    În primele opt luni din 2016, înmatricularile de autoturisme rulate provenite din import au crescut cu 25%, peste creşterea celor noi. Ca urmare, raportul dintre cele rulate şi cele noi creşte la 3,4 autoturisme rulate la unul nou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APIA: Piaţa auto a crescut în primele opt luni cu 16%

    Piaţa auto a crescut în primele opt luni cu 16%, cu un avans de 14,8% pe segmentul de autoturisme (70.606 unităţi), reprezentanţii industriei menţinând prognoza de 10-12% pe întregul an 2016 la acest tip de vehicule.

    În luna august, vânzările auto s-au majorat cu circa 25%. Vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au scăzut în primele opt luni din 2016 cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere consistentă, de 24,7%, arată un comunicat APIA.

    ”Este deja de notoritate faptul că principalul motor al vânzărilor pe segmentul autoturisme îl reprezintă categoria persoanelor juridice. Acestea ajung să deţină, pe ansamblul primelor 8 luni, o pondere de 70%, care va creşte până la sfârsitul anului pe fondul consumării treptate a Programului „Rabla”. Un alt factor de distorsiune a pieţei auto îl reprezintă afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate”, spune reprezentanţii APIA.

    În primele opt luni din 2016, înmatricularile de autoturisme rulate provenite din import au crescut cu 25%, peste creşterea celor noi. Ca urmare, raportul dintre cele rulate şi cele noi creşte la 3,4 autoturisme rulate la unul nou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa auto a atins în iunie cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani

    Luna iunie a fost cea mai bună lună din ultimii şase ani sub aspectul vânzării de autoturisme noi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Cu aproape 12.600 de autoturisme noi vândute, iunie a fost cea mai bună lună din ultimii şase ani, în condiţiile în care ultima lună în care s-au vândut peste 12.000 de maşini a fost iunie 2010, cu aproape 13.900 de unităţi livrate.

    “În ceea ce priveşte raportul pers. fizică / pers. juridică, vânzările de autoturisme realizate în luna Iunie 2016 au fost intr-un relativ echilibru (46% persoane fizice vs. 54% persoane juridice), în timp ce pe ansamblul celor 6 luni din acest an, acest raport este net în favoarea persoanelor juridice (79%). Aceste date arată în mod elocvent, efectul de aşteptare generat în piaţă de către Programul «Rabla» care, în acest an, a întârziat extrem de mult (start efectiv la 14 iunie)”, au spus oficialii APIA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria auto din România, tot mai sus

    Industria auto din România a rulat anul trecut afaceri cumulate de aproape 90 de miliarde de lei din producţia de automo-bile şi componente auto, cei mai mari fiind Dacia pe producţia de maşini şi Continental pe cea de producţia de componente. Producţia şi vânzarea de autovehicule reprezintă aproximativ 31 de miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de pe Ministerul Finanţelor.

    Dacia şi Ford au produs în numai trei zile maşinile făcute la Mioveni şi Craiova pentru piaţa locală, cu toate că vânzările de automobile au continuat să se situeze anul trecut pe o tendinţă crescătoare. Însă, cu un volum de sub 100.000 de autoturisme în 2015, piaţa rămâne departe de vânzările realizate în perioada de dinaintea crizei.

    „Soluţii pentru susţinerea pieţei auto sunt, cum ar fi transformarea programului Rabla într-unul multianual sau fiscalizarea impor-tu-rilor de maşini second-hand. Infrastructura ră-mâne o mare problemă, mai ales că autostrada Piteşti-Sibiu e în ceaţă, nu avem încă un şef de proiect, statusul autostrăzii Piteşti-Craiova este neclar şi se întârzie mult repararea erorilor de construcţie la A1, A2, A3“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). El a subliniat că în cei opt ani de când Ford a venit oficial la Craiova autorităţile nu au făcut nimic din ce au promis în materie de infrastructură şi că înainte să ne uităm după un al treilea producător, trebuie securizate in-ves-tiţiile deja existente la Mioveni şi Craiova.

    Industria auto locală s-a bazat în 2014 şi se va baza şi în 2015 pe producţia de automobile, mai mult decât pe vânzarea efectivă de maşini în România, în condiţiile în care uzina de la Mioveni produce la capacitate maximă, în timp ce piaţa abia se laudă cu volume la o treime faţă de cele din 2008.

    Cu toate că anul trecut s-au vândut aproape 120.000 de autovehicule, volumul rămâne departe de nivelul maxim de circa 366.000 de unităţi vândute în 2007, anul de boom al pieţei auto locale.

    Vânzările de autovehicule au crescut anul trecut cu 20% faţă de 2014, la 120.591 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), din care aproape 80% au reprezentat persoanele juridice, iar restul clienţii persoane fizice. Vânzările de camioane (vehicule comerciale de peste 3,5 tone) au crescut peste media pieţei, după un avans de 38% la aproape 7.400 de unităţi. Camioanele reprezintă unul dintre principalele „indicatoare“ care arată mersul economiei, în condiţiile în care cererea de vehicule de transport este susţinută exclusiv de creşterea economică a unei ţări.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2 % faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom S.A. a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa 339.000 de unităţi.
    Porsche România, cel mai mare importator auto de pe piaţa locală, a avut anul trecut afaceri de 453 de milioane de euro (2 miliarde de lei), în creştere cu 14% faţă de 2014, arată datele companiei, care a depăşit pentru prima dată după criză pragul de 450 mil. euro.

    Rezultatul raportat de Porsche România este cel mai bun din ultimii şapte ani. Importatorul auto a înregistrat un profit net de 81,7 mil. lei în 2015, nivel apropiat de cel din anul precedent, iar Porsche România a anunţat că va distribui dividende în valoare de 82 mil. lei către acţionari.
    Creşterea cifrei de afaceri vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% în volum faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru auto-vehicule comerciale“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, pentru anuarul ZF Piaţa auto 2016.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW auto-turisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distri-buitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

    Miza pentru Porsche România în acest an este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Cu toate că piaţa a înregistrat o creştere puternică în 2014 şi 2015, Brent Valmar spune că acest avans trebuie amendat cu o serie de efecte speciale care au influenţat volumul total din 2015 cum ar fi volume semnificative achiziţionate de autorităţi şi livrările intracomunitare.

  • Un truc simplu prin care producătorii auto germani îşi cosmetizează vânzările

    Piaţa auto germană este saturată de ani de zile. Totuşi, producătorii de autovehicule de acolo reuşesc să genereze vânzări în creştere an după an. Una din cheile succesului acestora constă într-un truc simplu, scrie Deutsche Welle.

    Pe drumurile Germaniei circulă 44 de milioane de autovehicule. Astfel, statistic, fiecare al doilea german deţine o maşină.

    „Piaţa germană este impulsionată de ciclul mic de înlocuire, cererea situându-se la puţin peste trei milioane de autovehicule pe an“, spune Ferdinand Dudenhoffer, director al institutului auto CAR de la Universitatea Duisburg-Essen.

    De ani întregi oferta depăşeşte cererea pe piaţa auto germană. Pentru a face cifrele să pară mai bune, producătorii auto îşi înmatriculează propriile automobile. Câteva zile mai târziu, automobilele respective sunt scoase la vânzare în showroom-uri. Cu alte cuvinte, producătorii auto „îşi cumpără“ propriile maşini numai pentru a le vinde către clienţi, de obicei cu discounturi de până la 25%.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Influenţele latino-americane la Autoitalia

    Vânzările AutoItalia au înregistrat anul trecut cea mai mare creştere a vânzărilor de după 2007 pe piaţa locală, susţinute de această dată nu doar de Fiat, ci şi de Jeep, brandul american care renaşte în Europa sub conducerea Fiat. Mai mult, anul trecut, cu o creştere de 38% a vânzărilor, a fost al doilea mare avans după cel de 35%, înregistrat în 2014. Calendarul de lansări al AutoItalia pentru 2016 include modelele speciale Jeep 75th Anniversary, care vor ajunge pe rând în România, începând cu Renegade în luna aprilie; gama va fi completă în toamnă. Pe listă urmează Fiat 500S, prezentat la începutul lunii martie în cadrul Salonului Auto de la Geneva, şi care este programat pentru luna iulie, odată cu aniversarea modelului Fiat 500. Lista va fi completată de Alfa Romeo Giulia şi Fiat 124 Spider, care vor veni în toamnă.

    Dar miza pentru anul acesta este lansarea noului Maserati Levante, primul SUV al constructorului, care va concura direct cu Porsche Cayenne. Definitivarea listei de preţurişi deschiderea comenzilor pentru Levante vor fi anunţate în luna aprilie.
    „Pe o piaţă dominată de propulsoare diesel, unde Maserati a vândut anul trecut de două ori mai mai multe Ghibli Diesel decât în anul 2014, ne aşteptăm ca ponderea pentru Levante diesel 3.0 V6 275 CP să fie de minimum 80%. SUV-ul Levante reprezintă o noutate absolută pentru brandul Maserati. Levante intră într-un segment competitiv şi oferă o alternativă puternică la tot ceea ce există în clasa SUV-urilor de lux, păstrând caracteristicile specifice brandului şi răspunzând nevoilor pe care le are în prezent un client al acestui segment“, spune Narcis Ghiţă, directorul general al AutoItalia.

    Maserati a vândut anul trecut în România 19 unităţi, înregistrând o creştere de 36% faţă de anul 2014. „Prin lansarea noului SUV, sperăm ca vânzările Maserati în România să înregistreze o creştere semnificativă, putând chiar să dubleze volumul faţă de anul anterior“, spune şefulAutoItalia. Astfel, anul acesta Maserati poate ajunge la un total de aproape 40 de unităţi vândute pe piaţa locală.

    Potrivit directorului AutoItalia există interes din partea clienţilor actuali de Maserati, în speţă proprietari ai modelelor GranTurismoşiGranCabrio, care vor să îşi adauge un SUV în proprietate, fără a trăda marca, clienţi de limuzine care fac un upgrade către un produs de lux, dar şiclienţi ai mărcilor concurente interesaţi de primul SUV produs de Maserati.
    După Maserati, cel de-al doilea pariu al AutoItalia este Jeep. Brandul american a înregistrat în 2015  una dintre cele mai importante creşteri din Top 10 şi, totodată, cea mai mare creştere din portofoliul importatorului, de 62,1%. Din gamă, Grand Cherokee a rămas modelul cu cele mai mari vânzări, urmat de noul compact Renegade. „Interesul clienţilornoştrifaţă de Jeep Renegade continuă să crească şi anul acesta, SUV-ul compact devenind principalul model de volum din portofoliul Jeep“, a spus Narcis Ghiţă.

    Cel de-al doilea SUV nou din portofoliul importatorului, Fiat 500X, a contribuit anul trecut, alături de Fiat 500 şi Fiat 500L, la 90% din vânzările mărcii Fiat în România, pe segmentul de autoturisme. „În pofida faptului că Fiat nu are un renume pe piaţa de 4×4, cifrele înregistrate până acum şipotenţialulpieţei SUV din România ne îndreptăţesc să credem că Fiat 500X va cuceri în continuare o cotă importantă pentru noi“, apreciază Narcis Ghiţă.

     

  • Cel mai mare importator de maşini din România continuă extinderea reţelei

    Porsche România este în prezent cel mai mare importator de pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 450 milioane de euro în 2015 şi cu mărcile Volkswagen, Audi, SEAT şi Škoda reprezentate în piaţă de către 101 de dealeri. Dintre cei 101, pentru marca Volkswagen Autoturisme sunt 22 de dealeri, pentru Audi 13 dealeri, pentru Škoda 32, pentru SEAT 12 şi pentru VW Autovehicule Comerciale alţi 22 de dealeri.

    Reţeaua de dealeri s-a extins anul trecut cu o nouă reprezentanţă ce include showroom şi service Seat la Constanţa, investiţie realizată de Pro Group Exclusiv Auto, companie care mai are în portofoliu mărcile Jaguar, Land Rover, Mitsubishi, Subaru, Hyundai şi Skoda. În 2015 compania a început implementarea noilor elemente de identitate ale mărcii SEAT la toţi distribuitorii mărcii. Există programe de implementare a noilor elemente de identitate şi la mărcile Volkswagen, SEAT şi Škoda până în 2017, iar investiţiile totale se ridică la cel puţin 2,9 milioane de euro. Investiţiile vor depinde de dimensiunea fiecărui showroom şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică.

    „Pentru 2016, obiectivul nostru este de a acoperi zone geografice strategice pentru evoluţia mărcilor noastre, astfel încât să asigurăm o reţea de distribuitori cât mai extinsă la nivel naţional şi pentru ca toţi clienţii noştri să aibă acces facil la toate serviciile noastre, indiferent de zona unde se află. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealership-ului, care trebuie corelată cu piaţă locală, dar şi de conceptul ce urmează a fi implementat“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România. El se află la conducerea companiei încă de la fondarea acesteia, la finalul anilor ’90. Alături de el, la conducerea companiei se află începând din luna septembrie a anului trecut Kurt Leitner, care l-a înlocuit pe Rainer Trischak şi va conduce Porsche România alături de Brent Valmar.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic şi în dezvoltarea afacerii în cadrul Grupului Internaţional Porsche. În vârstă de 49 de ani, Leitner a ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovechiule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Managerul austriac revine în România la patru ani de când şi-a încheiat activitatea ca director general al Porsche Finance Group România.

    Brent Valmar urmăreşte ca în 2016 să constituie o comunitate a maşinilor reprezentate de Porsche România: „Pentru 2016 ne propunem să consolidam locaţiile existenţe prin creşterea activităţii, loializarea clienţilor actuali şi atragerea unui număr cât mai mare de posesori ai maşinilor din grupul nostru, indiferent dacă maşina a fost achiziţionată din piaţă locală sau din import“. Strategia lui Valmar de a fi în contact cu toţi proprietarii maşinilor pe care le reprezintă se leagă de imprevizibilitatea pieţei auto, care a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din vânzări au dispărut.

    Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale. Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului de 74%. „Piaţa auto este dinamică şi uşor imprevizibilă. Atât importatorii, cât şi dealerii auto se adaptează rapid ritmului actual de dezvoltare a industriei auto, pentru a fi cât mai aproape de client, pentru a satisface nevoile clienţilor de acces la servicii rapide şi totodată la informare constantă“, a subliniat Brent Valmar. El spune că „mărcile noastre au fost şi vor rămâne mereu atractive pentru investitori, motiv pentru care rămânem deschişi parteneriatelor bazate pe respect şi încredere, cu eforturi depuse de ambele părţi. Factorii decisivi rămân experienţă în domeniu şi preocuparea constantă pentru îndeplinirea aşteptărilor clienţilor, spre deplină lor satisfacţie“.

  • Spune-mi unde stai ca să îţi spun ce maşină conduci

    Vânzările de maşini au crescut puternic anul trecut, însă, chiar după doi ani de creşteri, piaţa rămâne cu 67% sub volumul atins în 2007, spune Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. Au trecut zece ani de când piaţa urca vertiginos spre pragul de 300.000 de autovehicule, aproape atins în 2006, faţă de 256.000 de maşini vândute în 2005. În ultimii zece ani, toată creşterea s-a evaporat, iar piaţa a ajuns din nou în „epoca de piatră“. De atunci producţia de maşini în România a crescut fulminant, spre 400.000 de maşini de la sub 175.000 în 2005, inversând practic raportul dintre cererea de pe piaţă şi producţie.

    Dintre toate judeţele, singurul care aproape a recuperat anii de criză a fost Braşovul, unde anul trecut piaţa auto a fost la doar două procente distanţă faţă de nivelul din 2008, ultimul an înainte de declinul puternic ce a urmat în 2009. De partea cealaltă, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş Severin sau chiar Galaţi aproape au dispărut din piaţa auto locală, înregistrând în 2015 un declin de peste 90% raportat la 2008.

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Totodată, cele mai afectate pieţe sunt şi acelea unde veniturile populaţiei raportate la euro s-au redus în 2014 raportat la 2008. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat şi în Timiş, Cluj şi Argeş, unde sunt concentrate şi cele mai mari investiţii străine, de la Dacia şi furnizorii săi la marii jucători din IT şi Continental. De partea cealaltă, în Vâlcea, Bacău, Mehedinţi şi Gorj, salariile în euro s-au redus, implicit şi puterea de cumpărare a populaţiei, motiv pentru care în acele judeţe se regăsesc şi cele mai vechi maşini înmatriculate în ţară.
    În continuare, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi investiţiile din zona ser-viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500 – 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran-silvania.
    În Argeş, creşterea salariilor a fost şi va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care dă tonul în materie de salarii în regiune şi în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut ope-ratorii şi funcţionarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.

    La polul opus, în topul judeţelor în care angajaţii români vor încasa cele mai mici salarii în 2016 se află Harghita (cu salariul mediu de 1.317 lei net pe lună), Covasna (1.398 lei), Neamţ (1.456 lei), Bistriţa-Năsăud (1.472 lei), Bihor (1.490 lei), Vrancea (1.492 lei) şi Vaslui (1.492 lei).

    Peste 1,1 milioane de salariaţi români care primesc în prezent salariul minim pe economie vor câştiga 917 de lei net începând cu luna mai a acestui an, adică cu 140 de lei lunar în plus faţă de nivelul din prezent, odată cu creşterea salariului minim pe economie. După discuţii cu sindicatele, guvernul a decis în ultima şedinţă din 2015 să majoreze salariul minim de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lună (adică 917 lei net) începând cu luna mai. Creşterea salariului minim din 2011 încoace, de la 700 de lei a fost „arma“ guvernului Ponta prin care a impulsionat consumul şi creşterea economică. Guvernul Cioloş este mai reticent la această măsură, susţinând că România îşi poate pierde atractivitatea în atragerea investiţiilor.