BusinessMagazin

Tag: Petrom

  • La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.

    „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.

    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.

    „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.

    La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie. 

    Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.


    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.

    ”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.

    ”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.

    El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.

    Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.

    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • OMV Petrom a reluat operaţiunile la rafinăria Petrobrazi, după o revizie care a costat 45 mil. euro

    „Revizia a constat în lucrări periodice de mentenanţă, inspecţii şi verificări ale instalaţiilor din rafinărie, care au necesitat aproximativ 2 milioane de ore lucrate. Valoarea totală a proiectului, care include investiţii şi costuri, a fost de circa 45 de milioane de euro”, se arată în comunicat.

    „Instalaţiile noastre sunt acum 100% funcţionale, iar producţia de produse rafinate a fost reluată după ce instalaţiile au fost puse treptat în funcţiune. După repornire, suntem complet operaţionali şi avem capacitatea de a procesa peste 12.000 de tone de ţiţei pe zi”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Downstream Oil.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 10 ani pentru delapidarea Asociaţiei Salariaţilor SNP Petrom

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au contopit toate pedepsele omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, dispunând pentru acesta o pedeapsă de 10 ani de închisoare cu executare în dosarul patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA. Pentru Liviu Luca, judecătorii au pronunţat pedeapsa de 10 ani de închisoare cu executare.

    Acesta este cel de-al cincilea dosar în care omul de afaceri este condamnat.

    În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, în decembrie 2016, pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Liviu Luca la 10 ani şi două luni de închisoare cu executare, şi respectiv 10 ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pas cu pas ocupă România. Reţeaua de magazine care a sărit pragul de 10 mld. lei în 2017

    Lanţul german de hipermarketuri Kaufland, liderul comerţului ali­men­tar din România, a terminat anul trecut cu afaceri de 10,1 mld. lei, cu 4% mai mari decât în 2016, potrivit datelor ZF.

    Kaufland îşi consolidează astfel poziţia de lider al comerţului alimentar local, fiind singu­rul jucător din domeniu care a reuşit să obţină afa­ceri ce trec de pragul de 10 mld. lei. De altfel, în economie mai sunt doar două grupuri care au reuşit această performanţă: produ­că­to­rul auto Dacia şi grupul OMV Petrom. Austri­ecii de la OMV au două companii cu afa­ceri peste acest prag – OMV Petrom SA (pro­ducţia) şi OMV Petrom Marketing (benzinăriile).

    Evoluţia pozitivă a consumului şi a eco­no­miei în ansamblul său, precum şi expan­siu­nea, deşi într-un ritm mai puţin alert, au menţinut afacerile Kaufland pe un trend ascendent.

    Compania a deschis anul trecut 4 magazine permanente şi unu temporar, cel mai puţin alert ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă. Retailerul va apăsa pedala de acceleraţie în 2018 când sunt bugetate zece deschideri din care deja trei au fost operate în primele două luni din an. Retailerul urmează să ajungă astfel la 126 de magazine pe formatul hipermarketuri cu preţuri mici.

  • OMV Petrom a început construcţia celui mai mare depozit de carburanţi din vestul României

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Primăria Arad, în această lună au început lucrările la una dintre cele mai mari investiţii care se va realiza la nivelul oraşului. Astfel, în Arad va fi construit cel mai mare depozit de carburanţi din vestul României, o investiţie a companiei OMV Petrom.

    “Este vorba despre o investiţie de peste 18 milioane de euro, care va face din Arad un «hub» pe calea ferată, pe transport, cât şi pe logistică, marfa fiind combustibilul. Aceasta înseamnă că pentru industriile care consumă mult combustibil, Aradul va deveni un oraş foarte atractiv”, a declarat primarul Aradului, Gheorghe Falcă.

    Reprezentanţii Primăriei Arad anunţă că, în paralel, au fost făcuţi paşi importanţi în ceea ce priveşte realizarea legăturii rutiere între strada Cometei şi centura de Nord a oraşului, în apropierea cărora va fi realizat depozitul de carburanţi al OMV Petrom. Astfel, în acest moment este în desfăşurare procedura de licitaţie pentru atribuirea lucrărilor, pentru care municipalitatea a alocat peste şapte milioane de lei. Termenul limită de depunere a ofertelor este 5 februarie 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Auchan pe formatul mic de magazine: să acopere toate benzinăriile Petrom şi să deschidă alte câteva sute de unităţi independente

    Auchan a intrat pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu cu formatul de hipermarket. Până acum un an acesta a fost singurul format cu care retailerul francez activa local. În 2016, francezii au deschis primele magazine de proximitate sub brandul My Auchan, iar anul trecut au inaugurat şi primele supermarketuri, care funcţionează tot sub brandul Auchan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea celor 13 ani de mandat ai Marianei Gheorghe la OMV Petrom

    ”Este foarte posibil să se simtă nevoia de mai mult dinamism.“ ”Trebuia adus cineva cu mai mult curaj.“ ”Mă aşteptam la această schimbare şi este chiar una binevenită.“ Reacţiile legate de anunţul sec al terminării mandatului Marianei Gheorghe, care are acum 61 de ani, la şefia Petrom, cu un an mai devreme, nu au întârziat să apară, cele mai multe fiind însă făcute sub protecţia anonimatului.

    ”Sunt mai mulţi factori care susţin o schimbare de CEO, mai ales la acest nivel“, spune însă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam, companie de HR. ”Sunt pe de o parte motive care ţin de o direcţie nouă a companiei. Poate fi o decizie de comun acord, poate chiar personală, sau poate este o schimbare generată de neîndeplinirea unor obiective“, mai spune specialista în resurse umane.

    Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1989 şi Corporate Finance, cursuri la seral, la London Business School, în 1995. A lucrat pentru diverse societăţi din România şi pentru Ministerul Finanţelor. |ntre 1993 şi 2006, a lucrat pentru BERD în Londra, unde a deţinut diverse poziţii pe zona geografică Europa de Sud-Est şi regiunea caspică, ultima poziţie deţinută fiind de senior banker.

    După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, a devenit membră a consiliului de administraţie al companiei, până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită director general executiv (CEO) al Petrom.

    Mariana Gheorghe a fost primul director general adus de austriecii de la OMV, în contextul în care până la numirea ei îşi păstrase funcţia directorul care se afla pe post la privatizarea companiei în 2004, Gheorghe Constantinescu.

    În prima ieşire în presă de la numirea în funcţie, Mariana Gheorghe a spus două lucruri esenţiale, care probabil oglindeau strategia OMV de la acel moment. ”Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea în vara anului 2006 CEO-ul Petrom.

    La scurt timp după această declaraţie, Mariana Gheorghe mai spunea: ”Obiectivul nostru este să devenim lider de petrol şi gaze în Europa de Sud-Est. Deocamdată, suntem numai cel mai mare producător în această regiune. |n cadrul acestei strategii de internaţionalizare a operaţiunilor, vrem ca Kazahstanul să devină, alături de România, o regiune de core business (principală – n.r.). Zona Mării Caspice este ţinta noastră. Vrem să ridicăm producţia de ţiţei în Kazahstan la 30.000 barili pe zi. Printre ţinte se mai numără Turkmenistanul şi alte state din acea zonă. Ne uităm la piaţa din Rusia, unde am putea intra printr-o achiziţie. Vom ţine cont de specificul fiecărei pieţe şi de climatul local. Există o strategie de achiziţii pentru poziţionarea pe piaţă în funcţie de oportunităţi. Interesele de expansiune ale Petrom vizează, de asemenea, zona Mării Negre şi Ucraina. |n Ucraina, planurile noastre pot viza operaţiuni de retail sau de explorare şi producţie, fiind oportunităţi în sectorul de gaze“.

    Puţine din planurile enumerate mai sus s-au întâmplat.

    În Kazahstan, de exemplu, producţia medie de ţiţei şi gaze a Petrom a fost în 2016 de 8.400 de barili echivalent petrol, semnificativ mai puţin faţă de planurile trasate în 2006. Intrarea pe piaţa din Rusia, dezvoltarea în Turkmenistan sau Ucraina au rămas, la fel, ţinte neatinse.
    Coincidenţă sau nu, dacă la numirea Marianei Gheorghe se vorbea de internaţionalizare, la plecarea ei, OMV are aceeaşi strategie pentru Petrom.

    ”În cadrul întrevederii, conducerea OMV AG a prezentat strategia de dezvoltare a companiei, care include o creştere a gradului de internaţionalizare a Petrom, în vederea valorificării oportunităţilor existente în regiune, precum şi o creştere consistentă a investiţiilor începând cu anul acesta“, se arată în comunicatul dat de administraţia prezidenţială la scurt timp după întâlnirea pe care preşedintele Klaus Iohannis a avut-o cu CEO-ul OMV, Rainer Seele, întâlnire la care Mariana Gheorghe nu a participat.

    La scurt timp după comunicatul preşedinţiei, a venit şi comunicatul Petrom prin care anunţa terminarea mandatului Marianei Gheorghe, cu un an mai devreme, şi aducerea în locul ei a Christinei Verchere, 46 de ani.

    Noul CEO al Petrom face parte din BP din 1999 şi a trecut prin toate şocurile absorbite de gigantul petrolier, ultima funcţie ocupată fiind cea de regional president pentru Asia-Pacific. Unul dintre proiectele în care apare numele viitoarei şefe a OMV Petrom este un terminal de gaz natural lichefiat de 8 miliarde de dolari în Tangguh. Iniţial, proiectul era evaluat la 12 miliarde de dolari, dar au fost tăieri de costuri, după cum precizează Reuters. Chiar şi aşa, proiectul ar urma să genereze 10.000 de locuri de muncă în Indonezia. Anterior preluării mandatului din Djakarta, Christina Verchere a fost implicată într-un proces major de reorganizare în zona de upstream (explorare şi producţie) pe care l-a coordonat pentru BP din Houston.

    Chiar dacă şefia Marianei Gheorghe nu a echivalat cu internaţionalizarea mult dorită de OMV, Petrom s-a schimbat profund în cei 12 ani cât a durat mandatul ei.

    Petrom a ieşit complet din partea de petrochimie, prin închiderea Doljchim, urmată la scurt timp de închiderea Arpechim, una dintre cele două rafinării pe care producătorul de petrol şi gaze le moştenise la privatizare.

    Cele câteva achiziţii făcute în mandatul Marianei Gheorghe nu au contribuit la consolidarea poziţiei regionale a Petrom.
    În plin proces de reorganizare, în 2007, Petrom se decide să cumpere Petromservice, companie înfăşurată într-o ţesătură complexă de controverse, pentru care a plătit 328,5 milioane de euro.

    ”Piaţa românească pentru servicii petroliere, altele decât cele oferite de Petromservice, nu este pregatită să ofere volumul şi calitatea serviciilor cerute de Petrom. Prin urmare, am beneficiat de această oportunitate de a cumpăra activitatea de servicii petroliere a Petromservice şi de a o integra in companie“, spunea atunci Mariana Gheorghe. 

    În afară de această tranzacţie, mandatul Marianei Gheorghe nu s-a remarcat prin alte achiziţii, dar câteva proiecte sunt esenţiale şi ele pot contribui cu adevărat la visul de internaţionalizare al austriecilor de la OMV pentru Petrom.

    În mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a devenit unul dintre cei mai mari producători de energie din România, investind 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

    Dincolo de această centrală pe gaze, proiectul cheie din mandatul său rămâne parteneriatul cu ExxonMobil legat de explorarea şi, eventual, exploatarea rezervelor de gaze situate la mare adâncime în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă o premieră în istoria de 150 de ani a producţiei de petrol a României şi a acţionat ca un magnet şi pentru alţi investitori care acum răscolesc adâncurile Mării Negre.
    |n mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin criza severă din 2008, reuşind la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers să securizeze un împrumut masiv pentru stabilitatea companiei.

    ”Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009“, spunea în toamna anului 2014 CEO-ul Petrom. ”|n primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. |n al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie. |mi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 300-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. |n ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash-flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari. Acum, când mă uit în urmă, nu îmi vine să cred că am accesat 1,5 miliarde de euro în anul când toată lumea era complet debusolată de criză.“

    Tot în mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a depăşit pragul de un miliard de euro al profitului net, performanţă unică în istoria de business a României, care cu greu va fi egalată şi în anii următori.

    ”Este o mândrie şi o confirmare că astfel de rezultate se pot obţine şi în România, cu un mediu de afaceri bun„, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2014, la scurt timp după anunţarea rezultatelor preliminare pentru 2013.

    În anii următori însă, 2015 şi 2016, lucrurile nu au mai stat la fel de bine şi, în ciuda revenirii din 2017, aceasta nu a mai fost suficientă pentru ca Mariana Gheorghe să-şi ducă mandatul la capăt.

    ”Avem încredere că vom avea inteligenţa de a trece mai departe în aceste condiţii de piaţă complet diferite. Pentru mine, Petrom este mai mult decât o companie. E o pasiune“, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2015.

    Anul 2014 a adus o scădere de 56% a profitului raportat de companie. Scăderea preţului la petrol, vânzările mai slabe; dar mai ales deprecierea centralei de la Brazi şi a stocurilor de petrol au fost imposibil de contracarat de rezultatul bun din producţie. După aproape trei ani în care producţia de hidrocarburi fusese stabilizată, Petrom admitea că aceasta ar putea intra din nou pe un trend descendent, în contextul în care bugetul de investiţii al companiei urma să fie tăiat cu 25-30%. Inevitabilul s-a întâmplat. |n ultimul trimestru din anul trecut producţia totală de hidrocarburi a Petrom a fost de 165.000 bep/zi, în scădere uşoară faţă de al treilea trimestru. Analizând însă datele pe termen mai lung, scăderea producţiei de hidrocarburi este semnificativă. De exemplu, în ultimul trimestru din 2005, primul an după privatizarea Petrom, producţia de hidrocarburi era de 215.000 bep/zi, ceea ce înseamnă o scădere de peste 20% a cantităţilor extrase în intervalul de timp analizat.

    Această evoluţie este grăitoare pentru sectorul de explorare şi producţie de hidrocraburi din România, un domeniu cu o tradiţie de peste 150 de ani. |n lipsa demarării unor proiecte de extracţie noi, cum sunt cele din Marea Neagră, este greu de crezut că această tendinţă de scădere a producţiei de petrol şi gaze mai poate fi schimbată.

    Anul 2015 a fost însă şi mai dificil decât 2014, Petrom marcând primele pierderi de la privatizare.

    ”Este un an complex, iar principalul element este scăderea dramatică a petrolului. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că în absenţa elementelor speciale, rezultatul nostru operaţional este pozitiv. Ceea ce trăim acum este o perioadă normală pentru industria în care activăm„, spunea Mariana Gheorghe, încercând să explice pierderea de 690 milioane de lei din conturile Petrom de la finalul lui 2015. Profitul de un miliard de euro era deja istorie.

    Dincolo de rezultate, a devenit vizibilă înlăturarea managerilor români din boardul Petrom. La începutul lui 2016, grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, a făcut o schimbare fulgerătoare în cadrul firmei româneşti, înlocuindu-l înainte de terminarea mandatului pe Gabriel Selischi, cel care era responsabil de producţia de petrol şi gaze. Austriecii au trimis la Bucureşti un neamţ care a mai lucrat în Petrom. Cristian Secoşan, un alt român din boardul Petrom, plecase din conducerea companiei, la numai doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului.

    Odată cu plecarea Marianei Gheorghe, boardul Petrom are mari şanse, pentru prima dată în istorie, să devină 100% străin, singurul manager român rămas fiind Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru al directoratului, responsabilă cu activitatea de Downstream Gas.
    ”Avem 2.000 – 2.100 de middle manageri care au urmat programe de training (deşi nu toţi au făcut MBA) şi la care ne uităm cu încredere, pentru că ei formează viitoarea generaţie de manageri, iar unul dintre ei ar putea deveni viitorul CEO al companiei„, spunea în toamna anului 2012 Mariana Gheorghe. Aparent, niciunul dintre cei 2.000 de middle manageri nu a fost suficient de bun pentru a păstra conducerea Petrom acasă.

    ”Încrederea este cel mai important intrument în mediul de afaceri şi se construieşte“, mai spunea în toamna anului 2014 Mariana Gheorghe, lăsând acum în urma sa una dintre cele mai solide companii din punct de vedere financiar, semnificativ mai suplă faţă de momentul începerii mandatului său.

    Cu toate acestea, niciun manager local nu a avut încrederea austriecilor pentru a gestiona aurul negru al României.

    Elasticitatea operaţională rezultată în urma tăierilor de costuri şi a renunţării la majoritatea activelor non-core realizată de Mariana Gheorghe îi lasă mână liberă Christinei Verchere, noul CEO al Petrom, pentru a îndeplini planul de internaţionalizare al Petrom.
    La final însă, rămâne o întrebare. Ce fel de internaţionalizare? Internaţionalizare prin achiziţii sau o internaţionalizare a resurselor în lipsa unei pieţei interne?  

    ”Cine conduce Petrom controlează economia românească, iar cine stăpâneşte economia poate controla şi politica“, spunea la privatizarea Petrom fostul premier Adrian Năstase, chiar când se semna contractul cu austriecii de la OMV.

    BP, compania de unde vine noul şef al OMV Petrom, deţine circa 20% din acţiunile Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, la vârful grupului rusesc fiind Igor Sechin, un apropiat de-al preşedintelui Vladimir Putin. Tot în Rosneft sunt acţionari şi chinezii de la CEFC China Energy, viitorii proprietari ai Rompetrol. Atât BP, cât şi CEFC au acorduri cu Rosneft pentru aducerea gazului şi petrolului rusesc pe pieţele europene.

    Gazul românesc cum se va internaţionaliza?

  • Cinci acţiuni de la bursa românească de urmărit în 2018. Ce zic analiştii

    Cinci analişti din cinci chestionaţi de ZF au pe liste ac­ţiunea OMV Petrom de urmărit în anul 2018 în con­textul deciziei de investiţii în perimetrele din Marea Neagră, pe fon­dul unui posibil exit al Fondului Proprietatea din acţio­nariat, dar şi în contextul unor rezultate la nouă luni duble faţă de ianuarie-septembrie 2016, ceea ce ar putea aduce cote mari din profit spre investitori.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Sevil Shhaideh, fostul vicepremier al României, a fost implicată în alegerea noului CEO de la Petrom, o scoţiancă angajată de gigantul petrolier BP

    Shhaideh a fost numită în Cosiliul de Supraveghere al Petrom în octombrie, anul trecut, după ce a plecat din guvernul Tudose.
     
    În acelaşi timp, conform datelor publicate pe site-ul Petrom, Sevil Shhaideh este membru în Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare al companiei.
     
    „Principalul rol al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare este de a fi implicat în planul de succesiune a Directoratului, având responsabilitate deplină asupra procesului de selecţie a candidaţilor pentru numirea în Directorat. De asemenea, Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare are dreptul de a face recomandări cu privire la propunerea de candidaţi pentru numirea în Consiliul de Supraveghere”, se arată pe site-ul Petrom.
     
    În Comitetul de Nominalizare responsabil pentru succesiune preşedinte este Rainer Seele, CEO-ul OMV. Ceilalţi mebri sunt Manfred Leitner (Vicepreşedinte), Sevil Shhaideh (membru) şi Joseph Bernhard Mark Mobius, Franklin Templeton (membru).