BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Veşti proaste: Preţurile combustibililor ar putea creşte dacă Arabia Saudită reduce exporturile de petrol în luna aprilie

    Arabia Saudită plănuieşte să îşi reducă exporturile de petrol crud în luna aprilie sub 7 milioane de barili pe zi, în timp ce producţia va rămâne sub 10 milioane de barili pe zi, potrivit oficialilor statului citaţi de CNBC.

    Alocările companiei de stat Saudi Aramco pentru luna aprilie sunt cu 635.000 de barili pe zi sub „nominalizările” clienţilor – adică sub nivelul cerut de rafinării şi de clienţi, potrivit oficialilor.

    „În ciuda unei cereri foarte puternice de la clienţii internaţionali, de peste 7,6 milioane barili pe zi, clienţii primesc sub 7 milioane barili pe zi”, au transmis oficialii.

    De asemenea, şi exporturile lunii martie vor fi sub valoare de 7 milioane de barili pe zi, adaugă aceştia.

    „În acest mod producţia va rămâne mult sub 10 milioane de barili pe zi în luna aprilie”, transmit oficialii, adăugând că producţia va fi şi sub nivelul de 10,3 milioane barili pe zi pentru care regatul a semnat un acord de producţie cu OPEC.

     

     

  • Norvegia se retrage din activităţi de explorare şi exploatare a petrolului şi gazelor

    Participaţiile la companii integrate, cum sunt Royal Dutch Shell, Exxon Mobil şi alte companii majore implicate în exploatarea şi vânzarea petrolului nu vor fi vândute.
     
    Fondul, care a folosit banii câştigaţi din exploatarrea rezervelor de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, nu va renunţa nici la acţiunile deţinute la compania norvegiană Equinor.
     
    Acţiunile companiilor din energie reprezintă 5,9% din investiţiile fondului, la finele anului 2018, valorând aproximativ 37 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte din acţiuni aparţin companiilor integrate şi mai puţin sunt deţinute la companii mici, de explorare şi producţie.
     

  • Fondul Suveran al Norvegiei se gândeşte să scoată din portofoliul de peste 1.000 de miliarde dolari deţinerile în petrol şi gaze

    Guvernul Norvegiei se gândeşte să renunţe la toate deţinerile în petrol şi gaze pe care le are în portofoliul de peste 1.000 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    După o perioadă de peste un an de discuţii şi deliberări, Ministrul de Finanţe se pregăteşte să anunţe dacă fondul gigant al Norvegiei este pregătit să renunţe la deţinerile de aproape 40 de miliarde de dolari pe care le are în petrol şi gaze.

    Principalul factor care a determinat Ministerul de Finanţe să cântărească această decizie este dubla expunere pe care o are pe pieţele de petrol.

    În contextul în care Norvegia este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Vestul Europei, fondul este deja legat strâns de petrol, aproape o cincime din exporturile statului fiind în acest sector.

    Banca centrală, care supraveghează fondul, insistă că planul este gândit doar pe considerente financiare şi că nu reflectă opinia asupra perspectivelor pieţei.

     

  • Ţara în care şase oameni pică în sărăcie extremă în fiecare minut. Oamenii trăiesc cu mai puţin de nouă lei pe zi

    „Mănânc orice văd”, spune Abdul Edosa, 30 ani, un locuitor al metropolei nigeriene Lagos, citat de Bloomberg. „Cerşesc bani de la oameni – orice îmi dau ei, mănânc”.

    Edosa este un caz obişnuit în ţara cu cel mai mare număr de oameni care trăiesc în sărăcie extremă – pe care Naţiunile Unite o defineşte drept un mod de trai cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi (circa 8,7 lei).

    Numărul oamenilor în situaţie de sărăcie extrem din Nigeriei este estimat în prezent la 87 milioane persoane, adică aproape jumătate din populaţia ţării cunoscută pentru titlul de cel mai mare producător de petrol din Africa.

    Iar datele statistice arată că dimensiunea populaţiei va continua să crească.

    În timp ce sărăcia din India, care are o populaţie de şase ori mai mare, scade, numărul persoanelor aflate în această situaţie în Nigeria creşte cu şase oameni pe minut, potrivit unui studiu lansat recent de Brookings Institution.

    Naţiunile Unite se aşteaptă ca populaţia Nigeriei să se dubleze şi să ajungă la circa 400 milioane de oameni până în 2050, în timp ce ponderea populaţiei aflate în sărăcie extremă ar urma să crească.

    Sărăcia a început să se adâncească în Nigeria în timpul boom-ului petrolier din anii 70 care a propulsat ţara printre cele mai bogate state africane.

    Cu toate acestea, în timp ce elita a devenit din ce în ce mai bogată prin reţele de patronaj în industria petrolieră, toate guvernele atât militare cât şi civile au început să neglijeze agricultura, producţia şi educaţia.

    Un studiu pregătit pentru Departamentul britanic de Dezvoltare Internaţională arăta că PIB real per capita a scăzut de la 264 de dolari la 250 dolari în perioada 1970 – 1999, în ciuda unor venituri din petrol estimate la 230 miliarde dolari.

     

  • Preţul ţiţeiului Brent a atins maximul acestui an, de 65 de dolari barilul

    Preţul a urcat până la 65,10 dolari/baril, dar a coborât la 64,75 la 08:59 GMT, cu 0,28% peste închiderea precedentă.

    Ţiţeiul Brent se află aproape de un maxim al ultimelor trei luni şi a câştigat mai mult de un procent în această săptămână.

    Preţul petrolului american US West Texas Intermediate a atins 54,50 dolari/baril, cu 9 cenţi peste cea mai recentă închidere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperire gigant: Britanicii au găsit un miliard de barili de petrol în Golful Mexic

    Investiţiile companiei BP în noua generaţie de tehnologii îşi dovedesc randamentul, încât compania a descoperit un miliard de barili de petrol în Golful Mexic, potrivit CNBC.

    Compania britanică de energie a descoperit un miliard de barili de petrol în Golful Mexicului. BP a mai anunţat două descoperiri offshore noi şi o investiţie masivă ce urmează a fi confirmată.

    BP este cel mai mare producător de petrol din Golful Mexic şi face tot posibilul pentru a-şi păstra acest titlu.

    BP şi-a majorat acum estimările pentru producţia combustibilului fosil din regiune la circa 400.000 de barili de petrol pe zi până la mijlocul următorului deceniu.

    Astăzi, produce circa 300.000 barili pe zi, faţă de 200.000 barili pe zi în urmă cu cinci ani.

    Marti, compania a anunţat că va cheltui 1,3 miliarde de dolari pentru a dezvolta a treia fază a sondei Atlantis de pe coasta New Orleans-ului.

     

  • Descoperire gigant: Britanicii au găsit un miliard de barili de petrol în Golful Mexic

    Investiţiile companiei BP în noua generaţie de tehnologii îşi dovedesc randamentul, încât compania a descoperit un miliard de barili de petrol în Golful Mexic, potrivit CNBC.

    Compania britanică de energie a descoperit un miliard de barili de petrol în Golful Mexicului. BP a mai anunţat două descoperiri offshore noi şi o investiţie masivă ce urmează a fi confirmată.

    BP este cel mai mare producător de petrol din Golful Mexic şi face tot posibilul pentru a-şi păstra acest titlu.

    BP şi-a majorat acum estimările pentru producţia combustibilului fosil din regiune la circa 400.000 de barili de petrol pe zi până la mijlocul următorului deceniu.

    Astăzi, produce circa 300.000 barili pe zi, faţă de 200.000 barili pe zi în urmă cu cinci ani.

    Marti, compania a anunţat că va cheltui 1,3 miliarde de dolari pentru a dezvolta a treia fază a sondei Atlantis de pe coasta New Orleans-ului.

     

  • Arabii se „iau la trântă” cu americanii: Saudiţii reduc cantitatea de petrol exportată spre SUA, o tactică ce i-ar putea strica planurile preşedintelui american Donald Trump

    Arabia Saudită reduce distribuţia de petrol către Statele Unite, într-o mutare menită să crească preţurile la petrol, după o perioadă dureroasă de scăderi, potrivit CNBC.

    Decizia ar putea să îi încurce planurile preşedintelui american Donald Trump, care a promis americanilor că va reduce costurile la energie, şi care acuză frecvent cartelul OPEC, condus de saudiţi, că manipulează preţurile petrolului.

    Arabia Saudită trimite mai puţini barili pe navele către Statele Unite, continuând un trend început în luna septembrie, potrivit firmei de analiză ClipperData. Estimările firmei sugerează că, în curând, exporturile petrolului saudit către SUA ar putea ajunge la un minim istoric.

    Mai puţini barili către SUA înseamnă că rezervele americanilor vor scădea, ceea ce ar putea duce la creşteri de preţ. Este o tactică e care saudiţii au folosit-o anul trecut pentru a-şi sublinia strategia globală şi pentru a revitaliza piaţa.

    Mutările întreprinse de saudiţi arată că eforturile de a gestiona piaţa petrolului au fost duse la alt nivel. În timpul prăbuşirilor de preţuri din perioada 2014-2016, traderii au urmărit săptămânal volumul exportat de saudiţi către americani pentru a vedea dacă va creşte sau se va micşora.

    În calitate de cel mai mare exportator al lumii, Arabia Saudită a realizat în acea perioadă că poate schimba volumul pentru a influenţa preţurile petrolului crud.

    „A mers atât de bine în 2017 pentru saudiţi să reducă distribuţia către SUA, pentru că oamenii au putut vedea în timp real cum rezervele americanilor scad, deoarece datele sunt transparente”, spune Matt Smith, şeful diviziei de cercetare pe segmentul de mărfuri în cadrul ClipperData.

     

     

     

     

     

  • Barilul de petrol a scăzut sub 80 de dolari

    Rezervele americane au crescut cu 6,5 milioane de barili săptămîna trecută, conform Energy Information Administration, a patra creştere săptămânală la rând, cu o valoare triplă faţă de estimările analiştilor.

    Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 94 de cenţi, la 79,11 dolari/baril, fiind acum cu mai mult de 7 dolari sub valoarrea de 86,74 dolari/baril, atinsă pe 3 octombrie.

    Preţul ţiţeiului american a coborât cu 77 de cenţi, la 68,98 dolari/baril.

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.

    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.