Tag: personalitate

  • De ce vor unii să iasă din tipare?

    „Mă decolorez de patru ori pe an, mă vopsesc o dată sau de două ori pe an cu vopsea permanentă şi de până la zece ori cu vopsea semipermanentă iarna. În anotimpul rece este nevoie de dublă decolorare ca să pot obţine păr alb sau argintiu, îmi place cum se asortează cu zăpada şi cerul înnorat”, spune Carol Turculeţ, absolvent al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

    El povesteşte că s-a vopsit pentru prima dată înainte de a participa la prima ediţie a evenimentului East European Comic Con, când avea
    15 ani.

    „Prima dată m-am vopsit înainte să particip la prima ediţie a evenimentul East European Comic Con, în primăvara lui 2013, când aveam 15 ani. Personajul în care voiam să mă costumez avea părul portocaliu, dar eu nu obişnuiam să mă decolorez pe atunci şi m-am făcut vişiniu. Ulterior nu m-am mai vopsit până la începutul primului an de facultate, când m-am făcut brunet şi de atunci alternez culorile constant”, spune Carol Turculeţ.

    Specialiştii spun că unul dintre motivele pentru care bărbaţii se vopsesc este pentru a se conforma la un anumit grup, spre exemplu cel al hipsterilor.

    „Motivul psihologic pentru care bărbaţii se vopsesc este nevoia de noutate şi dinamism, de poziţie şi atitudine freestyle. De asemenea, poate fi şi nevoia de apartenenţă la un anumit stil, precum cel renumit al hipsterilor”, spune Alin Sebastian Godeanu, psiholog clinician specialist şi lector la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti.

    Carol Turculeţ spune că nu s-a vopsit niciodată la salon, el apelează la serviciile unui hairstylist doar pentru a se tunde şi se vopseşte acasă sau la prieteni, iar „în momentul vopsirii, oriunde aş fi, am grijă să am la mine strictul necesar: oxidant, vopsea, elastice şi clame mici deoarece am părul scurt, mănuşi şi pensule, dar şi suplimente precum balsam, mască de păr sau un borcan de ulei esenţial, în cazul în care simt părul uscat după vopsire”.

    El recurge la vopsitul permanent şi la decolorat de aproximativ şase ori pe an şi foloseşte vopseaua semi-permanentă de cel puţin zece ori pe an, mai des în sezonul rece. „Nu costă mult nici vopsirea propriu-zisă şi nici decolorantul. Înainte devenea costisitor când, fără experienţă fiind, îmi ardeam părul şi trebuia să achiziţionez măşti de păr, care costau 20 de lei pe doză şi era nevoie de trei doze pe săptămână, sau uleiul esenţial, pe care îl aplicam zilnic, şi nici acela nu era ieftin.”

    Ulterior a învăţat să se vopsească/decoloreze singur şi, astfel, pudra decolorantă şi oxidantul ajung să îl coste între 10 şi 20 de lei, „iar cea mai scumpă vopsea pe care am achiziţionat-o este cea ametist, pe care o am acum în păr, care a costat 25 de lei tubul. Nu consider că, în prezent, este un obicei costisitor”.

    Cristi Pascu, unul dintre cei mai apreciaţi hairstylişti din România, priveşte la polul opus şi spune că mulţi bărbaţi se vopsesc pentru a acoperi firele albe de păr; pentru asta plătesc 200 – 250 de lei, iar vopsirea se repetă o dată la trei săptămâni.

    „Bărbaţii îşi doresc şi ei să arate mai bine. Unul dintre motivele pentru care se vopsesc este să-şi acopere părul alb, ceea ce este valabil mai ales în cazul celor care îşi câştigă existenţa prin imagine, precum cântăreţi, oameni de televiziune, oameni de presă sau cei care intră în contact cu publicul”, spune Cristi Pascu.

    El adaugă că vârsta este relativă, deoarece la bărbaţi părul alb începe să apară încă de la vârsta de 18 ani. „Am văzut băieţi care la 20 de ani aveau părul grizonat. Asta poate fi cool la început, dar la un moment dat te vopseşti, pentru că nu vrei ca la 30 de ani să arăţi de 50.”
    În acelaşi timp, Sebastian Godeanu spune că băieţii încep să se vopsească încă de la vârsta de 16 – 17 ani.

    Avantajul pe care îl aduce schimbarea culorii de păr la bărbaţi este cel legat de sentimentul de bunăstare, de aceea mulţi recurg la schimbarea culorii de păr pentru a fi în acord cu propria personalitate, adaugă Sebastian Godeanu, făcând referire la cei care abordează culorile vii, câteodată combinate.

    Dar cum cultura noastră nu se apropie atât de mult de cea asiatică, unde cei mai mulţi bărbaţi sunt vopsiţi în culori stridente, majoritatea bărbaţilor din România se vopsesc pentru a acoperi firele albe şi astfel nu există o culoare care să fie la modă sau care să fie preferată de bărbaţi, spune Cristi Pascu. „Nu există o culoare căutată de bărbaţi, pentru că ei îşi vopsesc părul din necesitate şi încearcă să aibă o culoare cât mai apropiată de culoarea lor naturală. E bine că în prezent vopselele sunt destul de avansate din punct de vedere tehnologic şi astfel poţi obţine un aspect perfect natural.”

    Stilistul adaugă că pentru bărbaţi moda este relativă, deoarece „suntem mai conservatori” şi atunci moda poate fi o tendinţă care ţine de statutul social şi de vârstă. „Poate fi ceva la modă pentru cei care sunt la nivel de business şi poate fi altceva la modă pentru cei care ies cu skateboardul în parc.”

    Însă, deşi bărbaţii care se vopsesc nu sunt prea bine văzuţi în România şi această schimbare este asociată cu imaturitatea, psihologul Sebastian Godeanu spune că femeile sunt atrase de bărbaţii care îndrăznesc să îşi asume aceste schimbări, mai ales într-o lume tradiţionalistă.

    „Am observat că femeile sunt atrase de bărbaţii vopsiţi, pentru că îndrăznesc să-şi asume personalitatea într-o lume tradiţionalistă, cum este a noastră. Chiar dacă multe femei asociază vopsitul părului cu imaturitatea, este apreciată iniţiativa”, adaugă Sebastian Godeanu.

  • Personalitatea anului în Europa este un tânăr din România

    El a fost nominalizat alături de actriţa britanică Emma Watson (27 de ani), antreprenorul francez Xavier Niel (50 de ani), omul de afaceri miliardar Mohed Altrad (70 de ani), francez de origine siriană, modelul britanic Edie Campbell (27 de ani), astronomul belgian Michaël Gillon (44 de ani), avocata Marcia Willis Stewart, activistul maghiar András Fekete-Gyor (27 de ani) şi politiciana poloneză Barbara Nowacka (42 de ani).

    Pe Faceboo, Corupţia Ucide a scris: „Premiul este o validare a eforturilor pe care cu toţii le facem în ultimii ani. Acest premiu este al tuturor celor care fac ceva şi pentru cei din jurul lor, al tuturor celor care sunt implicaţi în activităţi civice ( ONG-uri, grupuri civice sau voluntari ) şi a membrilor comunităţii “Corupţia ucide . Suntem mândri de voi!

    Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

     

    Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO

     

    Cei de la Euronews English au acordat premiul celui care si-a folosit forta de caracter, capacitatea de a mobiliza publicul sau reputaţia pentru a aduce o transformare pozitiva fie in munca umanitara, activism, strangere de fonduri, dezvoltare a comunitatii sau altele. Ei si-au pus inima si sufletul intr-un proiect nu pentru castig personal, ci pentru o cauza demna. Multi dintre noi ne regăsim în aceasta descriere.

    Felicitări tuturor celor care pun umărul pentru a aduce o schimbare benefică României. Doar dacă vom colabora între noi şi ne vom ajuta unul pe celălalt vom reuşi să combatem corupţia.”

  • Dacă eşti deştept atunci de ce nu eşti bogat?

     
    Economistul James Heckman întreabă oameni educaţi (excluzând oamenii de ştiinţă) care este legătura dintre venitul unei persoane şi IQ? Cât la sută contează IQ-ul unei persoane în succesul financiar? Mulţi zic că în jur de 25%, alţii chiar 50%. 
     
    Atunci, dacă eşti deştept de ce nu eşti bogat? O nouă cercetare spune că IQ-ul are o influenţă asupra succesului financiar de doar 1-2%. Norocul joacă o parte importantă, însă un factor cheie pentru a te îmbogăţi este personalitatea. Heckman a găsit că succesul financiar este legat de conştiinciozitate, o trăsătură marcată de hărnicie, perseverenţă şi auto-disciplină.
     
    Pentru a ajunge la această concluzie, el şi colegii lui au examinat patru seturi de date care au inclus scorurile IQ, rezultate la teste, evaluări de personalitate a mii de oameni din Marea Britanie, SUA şi Olanda. Au avut la dispoziţie seturi de date ce s-au întins pe decenii, urmărind nu numai venitul unei persoane, ci şi problemele cu legea, indicele de masă corporală sau satisfacţia vieţii pe care o duce.
     
    Studiul a constatat că notele şi rezultatele bune la examene au fost predicatori mai buni ai succesului în viaţa adultă decât scorurile IQ brute. Notele nu reflectă doar inteligenţa, ci şi ceea ce Heckman numeşte “abilităţi non-cognitive”, cum ar fi perseverenţa, obiceiurile bune de studiu şi abilitate a colabora. 
     
    El mai susţine că, spre deosebire de IQ, conştiinciozitatea este mai maleabilă, iar o minte deschisă, o trăsătură largă care include curiozitatea, este de asemenea, legată de scoruri şi notele la teste. 
     
    IQ-ul contează, bineînţeles. O persoană cu IQ 70 nu va putea face lucruri care sunt uşoare pentru o persoană cu IQ-ul 190. Heckman spune că multe persoane inteligente nu reuşesc să se îmbogăţească deoarece nu au competenţe care nu sunt măsurate de testele de inteligenţă: fie nu ştiu să se comporte la interviurile de angajare sau ajung târziu, nu se îmbracă corespunzător sau la locul de muncă nu vor face mai mult decât minimul necesar. 
     
    Un alt studiu, publicat luna aceasta în jurnalul Nature Human Behaviour, s-a concentrat pe o anumită parte a succesului: greutăţile întâmpinate. Cercetătorii neozeelandezi au studiat 30 de ani circa 1000 de persoane şi au găsit că testele privind limbajul şi abilităţile cognitive luate copiilor la vârsta de trei ani care ar putea prezice cine ar fi mai predispus să depidă de ajutor de şomaj, să comită o ilegalitate sau să devină bolnav cronic. 
     
    Autoarea studiului, Terrie Moffitt, speră că aceste rezultate să stimuleze compasiunea şi ajutorul, nu stigmatizarea. Rezultatele ei au sugerat că ajutând oamenii să-şi dezvolte anumite abilităţi mai devemre ar fi în folosul tuturor.
     
     

     

  • Senatul a adoptat proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM

    Senatorii au adoptat proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM cu 81 de voturi pentru şi 28 împotrivă.

    Plenul Senatului a adoptat joi, în calitate de for decizional, proiectul care modifică Legea 317/2004 privind CSM, fără modificări majore faţă de forma adoptată de Comisia specială pentru legile justiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM

    Senatorii au adoptat proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM cu 81 de voturi pentru şi 28 împotrivă.

    Plenul Senatului a adoptat joi, în calitate de for decizional, proiectul care modifică Legea 317/2004 privind CSM, fără modificări majore faţă de forma adoptată de Comisia specială pentru legile justiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Psiholog, despre crima de la metrou: Ancheta va decurge greu. Agresoarea trece de la logic la absurd

    „Acolo este o dezarmonie de personalitate, ceva în zona tulburărilor profunde ale personalităţii. Ancheta cu această femeie sau cu această categorie de suferinzi va decurge foarte greu, pentru că ei îşi păstrează inteligenţa, îşi dau seama de consecinţele faptei lor şi vor căuta fie să nege cu vehemenţă, fie să treacă de la logic la ilogic, până la absurd. De aceea, este nevoie de expertiza medico-legală psihiatrică ce ne poate diferenţieza nouă absenţa discernământului, discernământul diminuat sau discernământul integru, întreaga responsabilitate. Deci până nu o să se pronunţe expertiza medico-legală în comisie la singura instituţie abilitată, Institutul de Medicină Legală, nu putem antama alte predicţii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Tudorel Butoi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou studiu ajunge la o concluzie surprinzătoare: personalitatea are un impact mai mare asupra succesului decât inteligenţa

    Heckman susţine că IQ-ul are un rol minor în succesul unei persoane, doar 1-2%. Dacă acesta este cazul, care este factorul principal care face ca un individ să aibă succes?

    Ştiinţa nu are un răspuns definitiv la această întrebare, pentru că reţeta succesului are şi o doză (variabilă) de noroc. Ceea ce se cunoaşte este că personalitatea este un factor cheie, scrie The Independent.

    Heckman, împreună cu colegii săi, a publicat un studiu în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences în care se demonstra cum succesul (cel puţin acela financiar) era corelat cu conştiinciozitatea, o trăsătură de personalitate marcată de perseverenţă, auto-disciplină şi hărnicie.

    Pentru a ajunge la această concluzie, echipa a analizat patru seturi de date diferite, care includeau scoruri de IQ, rezultate la diferite teste standardizate a câtorva mii de persoane din Marea Britanie, Statele Unite şi Olanda. Unele seturi de date includeau mai multe teste efectuate de aceleaşi persoane pe o durată de mai multe decenii, alături de activităţile, venitul, cazierul, masa corporală şi calitatea vieţii.

    Astfel, „abilităţile non-cognitive”, aşa cum le numeşte Heckman, precum perseverenţa, joacă un rol sensibil mai important decât coeficientul brut de inteligenţă.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Detalii bizare despre viaţa unui dictator. A scris şase piese de operă în doi ani şi a susţinut că el a inventat hamburgerul

    Kim Jong-il a condus Coreea de Nord timp de 17 ani până la momentul morţii sale în 2011 la vârsta de 69 de ani.

    Potrivit Mirror, dictatorul a emis decrete bizare de-a lungul timpului şi a cultivat cultul personalităţii timp de 17 ani.

    1. Potrivit biografiei oficiale, naşterea sa a fost prevestită de o rândunică, iar la momentul naşterii au apărut pe cer două curcubee şi s-a născut o nouă stea în cosmos

    2. Kim Jong-il este cel mai bun jucător de golf din lume. La vârsta de 62 de ani, Kim a sărbătorit pe terenul de golf, completând un joc de 72 de găuri din 34 de lovituri, adică un record mondial. În plus, se pare că atunci a jucat pentru prima dată golf.

    3. În 2004, fostul chef al lui Kim a dezvăluit că liderul Coreei de Nord avea oameni în staff care aveau grijă ca dictatorul să mănănce boabe de orez uniforme ca mărime şi culoare.

    4. Pentru că era nemulţumit de calitatea filmelor regizorilor nord-coreeni, dictatorul a aranjat răpirea a doi regizori sud-coreeni pe care i-a obligat să turneze filme. Cei doi au relizat o serie de pelicule printre care şi Pulgasari, copie după Godzilla.

    5. În 2007, doctorul i-a spus lui Kim să renunţe la fumat. Acesta a făcut în tocmai, dar s-a gândit că ar fi mai bine dacă nu mai fumează nimeni în ţară, aşa că a interzis fumatul în Coreea de Nord.

    6. Avea o coleţie de peste 20.000 de filme străine. Printre favoritele lui se numără Rambo şi Friday 13th.

    7. După ce a suferit o accidentare la spate în urma unui accident de călărie, lui Kim i-au fost prescrise analgezice. Temându-se că ar deveni dependent, el a ordonat mai multor oameni din stafful său să primească aceeaşi doză de medicamente. Dacă tot devine dependent, măcar să nu fie singur.

    Şi acum urmează câteva şi mai ciudate

    8. În 2004, Kim Jong-il a susţinut că el a inventat hamburgerul

    9. A scris şase piese de operă în doi ani.

    10. Titulatura neoficială a lui Kim era “Creierul central”.

    Şi la final, în 1950 a construit un întreg oraş, Kijong-Dong, care a fost creat special pentru propagandă. Şi în ziua de azi oraşul a rămas nelocuit.

  • ANAF explică cine trebuie să depună până joi, 25 mai, formularul 010

    “Prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1382/2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr.342/10.05.2017, s-a adăugat rândul şapte la secţiunea IV. „Alte date privind contribuabilul”, referitor la organizarea şi conducerea contabilităţii contribuabililor pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii, conform art. 10 alin. (3) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în comunicatul Fiscului.

    Contribuabilii care au obligaţia completării şi depunerii “Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţiei de menţiuni/Declaraţiei de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, sunt:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro