BusinessMagazin

Tag: Pepsi

  • Marje de 10% pentru racoritoare in 2008

    Desi primii zece jucatori de pe piata bauturilor non-alcoolice au avut o cifra de afaceri consolidata de peste 1,16 miliarde euro, clasamentul este foarte polarizat, primii 4 competitori realizand un miliard de euro din vanzari.

    Liderul Coca-Cola Hellenic detine jumatate din incasarile din piata, cu afaceri de peste 550 milioane euro, dar realizeaza si jumatate din profitul cumulat al tuturor participantilor.

    Tymbark Maspex si La Fantana sunt singurii jucatori de pe piata bauturilor non-alcoolice care in 2008 nu au reusit sa inregistreze profit, in ciuda majorarii afacerilor.

    Piata bauturilor non-alcoolice a avut un avans mai mic de 10%, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin si a fost dominata in proportie de 75% de bauturile carbonatate. In 2009, lupta pentru cote de piata se va da cel mai probabil pe segmentul bauturilor neacidulate, care are un ritm de crestere de peste 60%, fata de 10%, ritmul de crestere al bauturilor acidulate.

    Printre preferintele romanilor raman in frunte bauturile carbonatate de tip cola, iar acest lucru se reflecta si in valoarea vanzarilor realizata de primii doi jucatori din piata specializati in comercializarea produselor pe baza de cola, Coca-Cola Hellenic si Pepsi Americas, care au realizat in 2008 trei sferturi din vanzarile din piata.

    Principalii jucatori de pe segmentul bauturilor non-alcoolice sunt Coca-Cola Hellenic, Pepsi Americas, European Drinks, Romaqua Group si Tymbark Maspex.

     

     

     

  • PepsiCo a platit 7,8 miliarde dolari pentru 2 imbuteliatori

    PepsiCo, al doilea producator mondial de bauturi nealcoolice avea detineri importante la cei doi imbuteliatori. Achizitionarea celor doua companii va duce la controlarea a 80% din piata nord-americana a bauturilor si la economii de 300 milioane dolari pana in 2012, potrivit Reuters.

    Achizitia ar putea fi finalizata pana la sfarsitul anului, dupa obtinerea acordului de la institutiile ce reglementeaza piata.

    Pepsi Americas este al doilea producator si distribuitor de bauturi PepsiCo la nivel mondial si a preluat in 2007 grupul Quadrant-Amroq Bottling, producatorul si distribuitorul bauturilor Pepsi in Romania.

    Pepsi Bottling este cel mai mare imbuteliator al PepsiCo si este detinut in proportie de 40% de acesta.
     

  • Coca-Cola intra pe segmentul bauturilor functionale

    Gama de produse Cappy BodyTime Antiox cuprinde nectare din amestecuri de fructe in proportie de peste 60% (mix din morcovi, portocale, coacaze, zmeura, acerola, si mix din ananas, prune si coacaze), la care se adauga antioxidanti si fito-nutrienti. Produsele sunt disponibile in cutii de carton de un litru, cat si in multipack de cate sase cutii.

    Lansarea Cappy BodyTime va fi sustinuta de o campanie integrata de marketing, la nivel national, care va include machete de presa, spot TV, panotaj exterior, PR si activitati de sampling.

    Pe segmentul sucurilor cu antioxidanti mai activeaza Pepsi cu brandurile Lipton si Prigat, Tymbark cu Fontea si Danone cu Danfruit.
     

  • Snacksuri a la grec

     

    Cand a patruns pentru prima oara pe piata romaneasca, compania greceasca Star Foods distribuia snacksuri produse in Bulgaria. Acum, cu 15 ani mai tarziu, lucrurile s-au schimbat semnificativ – nu numai ca tara noastra a ajuns unul dintre cei mai mari producatori din regiune, dar acum o fabrica din Bulgaria este integrata in Star Foods. Ce a intervenit intre timp? E simplu: Pepsi.
     
    In 2004, grupul PepsiCo International achizitiona compania Star Foods, inte-grand-o in divizia sa de produse alimentare, PepsiCo Americas Foods. Cumpararea nu a presupus si schimbarea numelui companiei, aceasta fiind politica Pepsi in relatie cu brandurile locale. “In Grecia, spre exemplu, Pepsi produce snacksuri sub numele Tasty Foods”, explica Sotiris Yannopoulos, actualul director general al Star Foods. De fapt, de la Tasty Foods a venit in Romania si el, in 2004, odata cu Pepsi. Misiunea lui Yannopoulos nu a fost usoara – a coordonat operatiunile de integrare ale companiei nou achizitionate de catre Pepsi, s-a ocupat de transformarea fabricii de la Popesti Leordeni, dar si de aducerea noilor branduri, cum ar fi Lays sau Cheetos. Insa cea mai importanta misiune a grecului ramane transformarea Romaniei intr-un jucator regional din punctul de vedere al companiei, dupa cum marturiseste: “PepsiCo ajuta Star Foods sa devina dintr-un producator local foarte bun un jucator regional puternic”. Yannopoulos coordoneaza de la Bucuresti si operatiunile companiei in Bulgaria si Moldova. In urma cu aproximativ un an, Pepsi a cumparat compania Penelopa din Bulgaria, care produce alune si seminte si pe care a integrat-o in cadrul Star Foods, “exportand modelul romanesc si in Bulgaria”, dupa cum spune el.
     
    “Atunci cand am cumparat fabrica de la Popesti Leordeni, am renovat-o gandin-du-ne in perspectiva, la nevoile viitoare”, spune seful Star Foods, adaugand ca exista putine asemanari intre fabrica dinainte si de dupa Pepsi. “Poate doar peretii si cateva utilaje”, continua grecul, explicand ca au fost investite “milioane bune” in renovarea fabricii, in utilaje si in linii de productie (Star Foods a avut cea mai avansata linie pentru chipsuri din Europa). Noua extindere a fabricii, ce va incepe la anul si va dura aproximativ doi ani, presupune o structura modulara, care va mari cu 10.000 de metri patrati fabrica, de la 7.000, cat are acum. “Vrem sa avem mai intai infrastructura pentru ca apoi sa crestem pe masura ei”, spune Yannopoulos, explicand ca nu vor fi ocupati imediat toti cei 10.000 de metri patrati, ci modulele vor fi adaugate treptat, pe masura ce va aparea necesitatea maririi productiei. “Acum avem nevoie de capacitate mai mare pentru anumite categorii, cum ar fi chipsurile sau florice­lele de porumb, spre exemplu, dar si pentru noi tehnologii” – necesare pentru productia altor categorii de snacksuri, pe langa cele din porumb. Proprietatea Star Foods de la Popesti Leordeni are in total 123.000 de metri patrati, din care doar 25.000 reprezinta suprafata construita, ceea ce inseamna, dupa Yannopoulos, ca posibili­tatile de extindere raman mari si pentru viitor.
     
    Produsele fabricate la Popesti-Leordeni sunt destinate pietelor din Romania, Bulgaria si Moldova, singurele produse pe care Star Foods le importa fiind cele ale fostei fabrici Penelopa, aflata acum sub umbrela Star Foods. Marirea capacitatii de productie ii va da posibilitatea lui Yannopoulos sa tinteasca mai multe tari din regiune; urmatoarea destinatie va fi Slovenia, unde Star Foods va patrunde in curand prin export, prin intermediul unor distribuitori locali.
     
    Insa alte tari inseamna si alte gusturi in ceea ce priveste portofoliul de produse. Yannopoulos a invatat sa fie prudent din acest punct de vedere odata cu experienta romaneasca, dupa ce a fost uimit sa vada cat de atenti sunt romanii la ceea ce cumpara, cum citesc cu atentie etichetele, compara diferite produse si sunt astfel suficient de informati incat sa-si argumenteze o alegere sau alta. “In alte tari, oamenii nu sunt atenti la astfel de detalii, mai ales pe categoria noastra de produse”, spune Yannopoulos, care a mai lucrat si in SUA sau Africa de Sud unde, la fel ca in Grecia, cumparatorii sunt mai impulsivi in alegere. Star Foods a schimbat retetele produselor, renuntand la coloranti artificiali sau aditivi, sustine grecul, care recunoaste ca la capitolul comu­nicare au stat mai slab: “Multi ma intreaba daca chipsurile sunt facute chiar din cartofi”.
     
    In ultimii trei ani, cantitatea de materie prima furnizata din Romania s-a dublat, insa n-a ajuns decat la jumatate din total, ceea ce “nu e normal pentru o tara cu un asemenea potential agricol; ca sa fiu sincer, nu ar trebui sa importam deloc”, sustine seful Star Foods, care a dezvoltat o serie de programe in parteneriat cu fermierii locali. “Merg la supermarket si vad numai legume importate. Ma intreb, onest, de ce importati legume din Grecia, in conditiile in care Grecia nu are nici a 20-a parte din capacitatea agricola a Romaniei?”, comenteaza Yannopoulos, estimand totusi ca peste cativa ani doar 10% din materia prima folosita de Star Foods va mai fi importata.

     

  • Ce cauta Pepsi si Rompetrol pe pista

    Anul trecut, cursele din cele trei zile ale evenimentului au strans aproape 70.000 de spectatori si in jur de 800 de milioane de telespectatori din 130 de tari in care a fost difuzat evenimentul. Pentru acest an, organizatorii se asteapta la in jur de 100.000 de spectatori. Hartmut Beyer, directorul executiv al Bucharest Ring, declara ca incasarile de la aceasta editie ar putea fi de aproximativ 1,2 milioane de euro daca se vor vinde toate cele 120.000 de bilete. Nu e de mirare deci ca sponsorii competitiei se asteapta la o expunere buna a brandurilor lor cu aceasta ocazie.

    “Pentru Pepsi Max, Bucharest City Challenge este probabil un moment unic in timpul anului, cand isi poate contacta direct consumatorii. Contam pe caracterul memorabil al acestui eveniment, conteaza ca oamenii sa-si aduca aminte si de Craciun ca Pepsi a fost acolo”, afirma Calin Clej, marketing manager al diviziei de bauturi racoritoare carbonatate pentru Romania in cadrul PepsiCo International.

    Dar un astfel de circuit auto nu inseamna doar mii de spectatori si o popularitate mai mare, ci si riscul incompatibilitatii dintre brand, eveniment si participanti, costuri mari, vreme nefavorabila sau chiar un numar de spectatori mai mic decat cel asteptat. “Anul trecut, neavand experienta unor evenimente auto de asemenea natura, probabil si noi, si organizatorii ne-am descurcat onorabil, dar am avut si multe lacune. De exemplu, la gestionarea unor momente de criza date de absenta spectatorilor la anumite ore ale zilei”, spune Clej. El adauga ca pregatirea pentru aceasta a doua editie a Bucharest City Challenge a inceput inca din luna mai a anului trecut, pentru ca dupa cele trei zile de curse au urmat mai degraba invataminte decat felicitari.

    Daca pentru Pepsi este al doilea an in care sponsorizeaza acest eveniment, reprezentantii Rompetrol nu au fost printre partenerii editiei anterioare, desi au fost invitati. “Ne-a placut ce s-a intamplat anul trecut”, declara Radu Soare, brand manager al Rompetrol Downstream. Soare precizeaza ca promovarea, la care se lucreaza din primavara, se va face prin intermediul canalelor clasice (televiziune, radio), dar si prin branding pe circuitul auto si pe masinile de curse. In jur de 60% din buget se va aloca achizitionarii de spatiu publicitar, in timp ce aproximativ 40% promovarii in cadrul evenimentului.

    Asemanatoare este si campania pentru Pepsi Max, care se desfasoara la televiziune, online, prin panotaj stradal in Bucuresti si pe Autostrada Soarelui, in magazine, dar si intr-o retea de benzinarii. La eveniment, brandul se va promova prin bannere, dar si printr-o prezenta pe care Calin Clej o numeste “nonconformista”. La inceputul acestui an, Pepsi Max s-a implicat in promovarea lui Alex Gârbacea, unul dintre pilotii romani care trebuia sa participe la circuitul Paris-Dakar, circuit ce a fost insa amanat. “Pepsi a avut asocieri in zona sporturilor cu motor, dar nu inseamna ca va ramane in aceasta zona”, spune reprezentantul PepsiCo International.

    Grupul financiar ING a avut ocazia in ultimii ani sa testeze eficienta expunerii prin intermediul unui circuit auto gratie afacerii Formula 1, care depaseste 2,5 miliarde de euro si are un buget de peste 500 de milioane de euro pe an. Companii ca ING sau Vodafone au beneficiat din plin, incepand inca de acum doi ani, de interzicerea reclamelor la tigari in cadrul programelor de sponsorizare. Printr-un program de trei ani de sponsorizare a echipei Renault, care a inceput in 2007 si reprezinta si prima campanie globala de publicitate a ING, grupul financiar olandez a devenit unul dintre numele care s-au alaturat sporturilor cu motor.

    Programul in care se investesc anual intre 50 si 150 de milioane de euro, potrivit lui Isabelle Conner, directorul de marketing al ING Group, are ca scop cresterea vizibilitatii brandului, dar si majorarea veniturilor. In urma unui studiu realizat de catre compania de cercetare Research International, la care au participat 16.000 de oameni din 32 de tari, a rezultat ca in urma campaniei de anul trecut, notorietatea ING ca grup financiar international a crescut cu 7%. Daca ING ar fi cumparat publicitate in timpul celor 14.289 de secunde in care brandul a fost vizibil la televiziune, compania ar fi trebuit sa plateasca aproximativ 43 de milioane de euro, sustin oficialii companiei.

    O imbunatatire a atitudinii clientilor fata de o companie si marcile lansate de aceasta, consolidarea imaginii, cresterea vanzarilor sau faptul ca firma “apare ca un bun samaritean” sunt avantajele generale pe care le enumera Gabriela Terchila, managing director al agentiei Proximity, comentand asocierea unor branduri cu diferite evenimente de interes pentru marele public. Un brand puternic, adauga Mihai Scortea, directorul executiv al agentiei Mercury360, va imprumuta din forta evenimentului cu care se asociaza, cu atat mai mult daca este vorba de un brand cunoscut drept “creator de evenimente”.

    “Riscul sprijinirii doar pe evenimente conjuncturale nu poate ajuta evolutia brandului. Sunt insa branduri care aleg sa combine intr-un mod abil campaniile de comunicare – platforme proprii de evenimente detinute integral de catre brand sau companie – cu evenimentele in care brandul devine asociat”, apreciaza Scortea.

  • Pepsi Americas construieste o fabrica in Militari

    Unitatea de productie, care va cuprinde spatii de depozitare si birourile companiei, va avea o suprafata totala de circa 50.000 de metri patrati.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Marile esecuri ale marilor branduri

    “De ce are succes cartea? N-am nici cea mai mica idee. Ba nu, nu-i chiar asa, am o idee: din cauza esecurilor. Oamenilor le place sa afle despre esecuri – nimic mai simplu. In special le place sa afle despre esecurile din lumea afacerilor.”

    Desi fenomenul (pe care a incercat si intelepciunea populara sa-l configureze in proverbul cu capra vecinului) este greu cuantificabil, nu putem sa nu-i dam dreptate lui Haig.

    Cand nu doar bacanul de la colt, ci si Colgate, Dell, Exxon, Ford, Harley Davidson, Heinz, IBM, Intel, Kellog’s, Kodak, Levi’s, McDonald’s, Procter & Gamble, Polaroid, Sony, Unilever, Coca-Cola sau Pepsi pot cunoaste gustul amar al insuccesului, lumea ciuleste urechile si vrea sa afle mai mult.

    Matt Haig s-a hotarat sa faca o trecere in revista a evenimentelor care au loc atunci cand mari grupuri internationale lanseaza branduri care esueaza spectaculos si cu pierderi financiare greu de recuperat.

    Inceputul este o istorie a procesului de branding (pe care il defineste drept “masura de protectie impotriva insuccesului”, un mod de a “pre-vinde” produsul sau serviciul), o inseriere a pacatelor de moarte ale brandingului (amnezia, vanitatea, megalomania, oboseala, paranoia si, in fine, irelevanta) si o enumerare a ideilor preconcepute in domeniu, cum ar fi “daca un produs este bun, el va avea succes”, “companiile mari vor avea mereu succes de brand” sau “brandurile puternice sunt cladite pe publicitate” (publicitatea sustine brandurile, dar nu le poate ridica de la zero).

    Urmeaza apoi povestea propriu-zisa, care beneficiaza de o abordare amuzanta, desi realitatea din spatele ei nu e deloc vesela. Descrierea pericolelor potentiale care ar trebui sa ne puna in alerta cand e vorba despre brandul nostru personal se citesc fara incrancenare si cu sentimentul ca niciodata nu e totul pierdut.

    Matt Haig, "Mari esecuri ale unor branduri renumite", Editura Meteor Press, Bucuresti, 2008

  • Pepsi schimba formula

    Pepsi Co si-a desemnat un nou CEO, indianca Indra Nooyi, care il va inlocui pe fostul director executiv al companiei, Steve Reinemund. Reinemund a decis sa renunte la postul pe care il ocupa dupa 22 de ani petrecuti in companie. El s-a retras din conducere pentru a-si dedica timpul familiei. Miscarea de management sugereaza intentia Pepsi de a revitaliza operatiunile, chiar daca in ultimii ani a castigat mult teren in fata Coca-Cola.