BusinessMagazin

Tag: pensii speciale

  • NOTA de plată lunară pentru pensiile speciale. Ministerul Muncii vrea să schimbe regulile în privinţa pensiilor militare. Care e cea mai mare sumă pe care o primeşte un fost angajat MApN

    În urmă cu trei luni, Olguţa Vasilescu anunţa că „sistemul trebuie corectat”, iar acum, la Ministerul Muncii este în lucru o ordonanţă care schimbă regulile în privinţa pensiilor speciale pentru militari, poliţişti şi serviciile secrete.

    Mai exact, pentru că nu pot fi tăiate veniturile în plată, varianta luată în calcul este de stabilire a unor noi reguli în cazul celor care vor ieşi la pensie după intrarea in vigoare a actului normativ şi care vor avea venituri sensibil mai mici decât cei care au plecat din câmpul muncii până acum.

    Potrivit ultimelor date, cea mai mare pensie pe care o primeşte un fost angajat în ministerul Apărării este de 29.992 de lei pe lună. Pe listele speciale de la Apărare  sunt în total 76.080 de persoane,suma totală lunară plătită în contul acestora ridicându-se la 245,6 milioane de lei.

    Discuţia despre pensiile speciale ale militarilor a revenit în ultima perioadă în spaţiul public.  Potrivit informaţiilor Gândul, variantele luate în calcul de Ministerul Muncii nu vizează pensiile aflate în plată, din motive de constituţionalitate. De asemenea, nu sunt vizate pensiile magistraţilor. Deocamdată, însă, nu s-a luat o decizie finală.

    Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, şi şeful PSD, Liviu Dragnea, au insistat că  pensiile militare nu vor scădea. Cel puţin nu cele aflate în plată, lăsând deschisă discuţia în cazul celor care se vor pensiona de acum încolo. Oficial, la Ministerul Muncii se fac analize cu privire la sistemul general de pensii.

    „Nu e o lege uşoară, este destul de apropiată ca şi importanţă de legea salarizării unitare. Este o lege cu foarte multe sensibilităţi. (…) Plecările din sistem sunt generate de prevederile actuale ale legii. Şi a apărut informaţia că pensiile din acest sistem vor fi diminuate şi oamenii se grăbesc să plece din sistem la 45, 46, 47 de ani, ceea ce nu e în regulă pentru că statul român a investit în aceşti ofiţeri, care au experienţă foarte bună, de care România are nevoie şi cred că trebuie să li se spună foarte clar că nu li se diminuează pensiile. Dar trebuie făcute discuţiile în aşa fel încât legea pensiilor să fie o lege dreaptă, o lege justă, corectă”,  a declarat recent Liviu Dragnea. 

    Vineri, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu a insistat şi el în acelaşi ton. 

    “Există o anumită nelinişte în armata română şi în toate structurile de securitate. Am discutat cu domnul Dragnea săptămâna trecută, am discutat şi cu doamna Olguţa Vasilescu, am discutat cu primul ministru. Cu toţii am căzut de acord că algoritmul de calcul al pensiilor militare trebuie să rămână acelaşi. Dacă vor fi nişte modificări, nu vor afecta şi nu sunt de natură să determine pe cei care ocupă astăzi funcţii în armata română să se pensioneze anticipat pentru a prinde condiţii mai favorabile. Din păcate, există şi o anume zvonistică legată de adoptarea unor ordonanţe de urgenţă.Nu este adevărat. (..) Doamna Olguţa Vasilescu a spus foarte clar că la momentul acesta, la nivelul ministerului, se fac analize cu privire la sistemul general de pensii”, a declarat Ţuţuianu. 

    Intenţia de a „corecta” pensiile speciale a fost anunţată public încă din aprilie de ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu. „De regulă, pe pensiile speciale ies cu 120% din venitul brut din ultimele luni. Asta înseamnă un salariu de 2.000 lei, la care adăugăm sporuri de până la 1.000 de lei, ies cu pensia de 3.000 – 3.500 de lei, şi vorbesc la nivel minim. Sunt pensii care ajung şi la 45.000. Sunt foarte multe care trec de 20.000 de lei. Pensiile speciale, deocamdată, sunt îngheţate până când vom intra în întreg sistemul de pensii. Noi vrem ca imediat după ce ieşim din Legea salarizării să ne concentrăm pe pensii. Ideea e să stea liniştiţi, că nu vrem să scădem nicio pensie în România. Dar vrem să corectăm cu foarte mare atenţie sistemul, pentru că, dacă mai mergem în haosul acesta, unii vor fi asistaţi social, iar alţii vor fi cu nişte pensii care vor fi mai mult decât îndestulătoare pentru România”, a declarat, într-un interviu, în aprilie, Olguţa Vasilescu. 

    CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE GÂNDUL

     

  • Ce sumă astronomică plăteşte statul roman persoanelor cu pensii speciale

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul plăteşte lunar pensii speciale de aproape 480 de milioane de lei

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Foştii parlamentari primesc pensii speciale. Vezi aici cât poate câştiga un demnitar

    Sute de foşti parlamentari îşi vor încasa pensiile speciale începând din 1 augus. Fondurile alocate pentru 2016 în proiectul de rectificare bugetară sunt de 20 de milioane de lei. Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare, scrie Mediafax.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în decembrie 2015 legea pentru completarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, care introduce pensiile speciale.

    Vezi aici câţi bani îşi mai bagă în buzunar deputaţii şi senatorii români

  • Lideri locali ai PSD, nemulţumiţi că rămân fără pensii speciale

    Liderii locali ai PSD contactaţi de MEDIAFAX evită să facă declaraţii oficiale pe acest subiect, însă admit că există nemulţumiri. “Să nu uităm că legea asta este făcută de parlamentari, care au vrut să îşi acopere pensiile lor (pensiile speciale pentru parlamentari n.r.). Nu au vrut niciodată să treacă, de aia au lăsat o şopârlă în lege, ca să aibă motiv CCR-ul să o respingă”, a declarat un lider judeţean al PSD.

    Alţi lideri sunt mai tranşanţi şi îl acuză direct pe Liviu Dragnea de joc cu dublu sens. “Dragnea a tot spus că sprijină această lege. Uitaţi-vă că, din 2012 încoace, orice proiect susţinut de Dragnea a picat sau a fost făcut praf de judecătorii de la Curte”, a declarat un alt lider judeţean al PSD, care se referea la Legea descentralizării, susţinută şi promovată de Liviu Dragnea, dar respinsă cu unanimitate la Curtea Constituţională.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu PENSIILE SPECIALE ale aleşilor locali

    Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.

    “În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.

    Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o “indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.

    Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

    Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

    Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.

    Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituţiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.

    Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen şi i-a cerut premierului Dacian Cioloş să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicaţii. “Poate caută să afle domnul Cioloş despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susţine aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a ştiut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu şi-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.

    O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.

  • Legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată de Klaus Iohannis. Preşedintele a promulgat şi legea prin care parlamentarii rămân fără maşini, dar primesc bani de transport

    Preşedintele nu mai putea respinge proiectul de lege, singura cale de atac ar fi fost doar contestarea acesteia la Curtea Constituţională, însă şeful statului anunţase că nu va recurge la acest instrument constituţional.

    Marţi, 15 decembrie, senatorii şi deputaţii au adoptat proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor, în urma reexaminării cerute de Klaus Iohannis, astfel încât aceştia vor beneficia de pensie doar dacă nu sunt realeşi şi au încheiat cel puţin un mandat complet de parlamentar.

    Parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei, cuantumul fiind de 0,55% din indemnizaţia de parlamentar. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.

    Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

    Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în luna iunie, fiind însă trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Comisia pentru statut a modificat, în mai multe rânduri, proiectul, fiind apoi amânată dezbaterea în plen.

    În luna septembrie, comisia pentru Statut a modificat raportul la legea pensiilor parlamentarilor, stabilind că aleşii care au avut minimum un an de mandat – nu 6 luni cum era iniţial – vor primi pensii speciale şi că deputaţii şi senatorii au dreptul la aceste pensii la încetarea mandatului şi dacă nu sunt realeşi

    Ulterior, proiectul a mai trecut printr-o fază de modificări, stabilindu-se că de pensiile speciale nu vor putea beneficia cei care nu au încheiat cel puţin un mandat. Mai mult, vor avea dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

    Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289 – 291 din Legea Codului Penal.

    Comisia de Statut a introdus şi alte infrancţiuni pentru care deputaţii şi senatorii, dacă au fost condamnaţi, nu vor beneficia de pensii speciale, şi anume pentru infracţiunile prevăzute la art. 254 – 257, adică pentru ultraj, tulburarea de posesie, distrugere calificată, distrugere în culpă.

    Comisia de Statut a analizat cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Iohannis a promulgat legea prin care parlamentarii rămân fără maşini, dar primesc bani de transport

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat şi legea privind modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor prin care aceştia nu vor mai beneficia de maşini pentru deplasarea în teritoriu, ci vor primi o sumă fixă suplimentară la venituri pentru a-şi deconta singuri transportul.

    Legea a fost trimisă iniţial de preşedinte la reexaminare, dar solicitarea lui Iohannis a fost respinsă, săptămâna trecută.

    În luna septembrie, Parlamentul a adoptat modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul ca parlamentarii să nu mai beneficieze de autoturisme în colegiile şi circumscripţiile electorale, iar, în schimb, să primească o sumă forfetară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, care va fi decontată prin declaraţii pe propria răspundere.

    Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în acest mooment fiind de 1.400 de lei.

    În luna octombrie, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestui proiect, subliniind faptul că drepturile materiale de care beneficiază deputaţii şi senatorii sunt instituite în scopul exercitării mandatului acestora, însă la stabilirea cuantumului lor trebuie să fie avute în vedere criterii “clare, precise, obiectiv realizabile”.

    Parlamentul a respins această cerere, iar legea a trebuit să fie promulgată în forma adoptată iniţial.

    Astfel, s-a abrogat articolul din Statutul deputaţilor şi senatorilor care preciza că deputaţii şi senatorii pot beneficia de autoturism pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului. În schimb, a fost introdusă prevederea referitoare la faptul că “deputaţii şi senatorii beneficiază, pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a Birourilor Permanente, în funcţie de resursele bugetare ale celor două Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă un document justificativ”.

  • Senatorii decid astăzi dacă acordă PENSII SPECIALE primarilor şi celorlalţi aleşi locali/ Liberalii vor ieşi din plen

    Tăriceanu: Stăm şi ne minunăm că în România e corupţie, dar aleşii locali au salarii ridicole

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că nu a luat o decizie încă dacă susţine sau nu legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali, dar a comentat că aceştia au “salarii ridicole” şi nu ar trebui atunci să ne “minumăm” că în România există corupţie.

    PNL: Suntem împotriva pensiilor pentru aleşii locali. Liberalii vor ieşi din plen

    Proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali – primari, viceprimari, şefi de consilii judeţene- va fi dezbătut şi votat, luni, de plenul Senatului, for decizional, proiectul fiind susţinut de PSD, însă contestat de liberali, care au anunţat că vor vota împotrivă.

    “Întotdeauna ne-am pronunţat pentru respectarea a două principii esenţiale, cel al echităţii şi cel al contributivităţii. Poziţia noastră este împotriva unui asemenea proiect legislativ de introducere a unui regim special în legătură cu o anumită categorie socială. Suntem fără echivoc pentru respingerea unui asemenea proiect legislativ. (…)Vor ieşi din sală pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în legătură cu poziţia noastră”, a declarat , purtărorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionuţ Stroe.

    Întrebat dacă partidul îi va sancţiona pe senatorii care vor vota proiectul pensiilor pentru aleşii locali, aşa cum a susţinut că va face în cazul deputaţilor care şi-au votat pensiile speciale, Ionuţ Stroe a afirmat că vor exista sancţiuni “în termeni de viitoare ofertă electorală”, potrivit deciziei conducerii PNL, sugerând că aceştia nu se vor mai regăsi pe listele de candidaţi pentru scrutinul din 2016.

    “Trebuie să ţii cont de modul în care un parlamentar se încadrează în deciziile pe care partidul le ia în legătură cu votul, modul în care îşi exercită acest mandat şi atitudinea pe care o are la lucrurile de intres politic maxim pentru PNL”, a explicat Ionut Stroe.

    Adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în luna noiembrie, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil, fără amendamente. Discutarea legii în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor.

    Liderii PSD au anunţat că vor susţine în Senat acest proiect. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat joi că a discutat despre legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali cu liderii partidului, iar concluzia este că social-democraţii vor vota acest proiect, pe motiv că primarii nu au salarii mari, însă au foarte multe responsabilităţi.

    “Eu le-am spus colegilor mei să se gândească totuşi că primarii nu au salarii mari. Primarii au foarte multe constrângeri şi foarte puţine drepturi. Ei sunt consideraţi funcţionari publici, însă nu au drepturile pe care le au funcţionarii publici”, a spus Dragnea, adăugând că primarii şi restul aleşilor locali au responsabilităţi mari, însă nu au dreptul, potrivit legii, să primească sporuri, la fel ca ceilalţi funcţionari publici.

    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că legea este binevenită pentru aleşii locali. “La indemnizaţie nu primeşti niciun spor. (…) Eu cred că un primar merită din partea statului român un anumit respect pe care trebuie să-l dăm. Nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie, dar este o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a spus Zgonea.

    În schimb, liberalii au anunţat că se vor opune proiectului. “Poziţia noastră referitoare la pensiile speciale, indiferent că sunt ale parlamentarilor sau ale aleşilor locali, este una foarte clară: Nu le susţinem, nu susţinem aceste pensii!”, a afirmat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de către 29 de parlamentari PSD, UDMR, PNL, UNPR, precum şi din partea minorităţilor naţionale.

    Senatorii din comisiile de specialitate au dat, săptămâna trecută, un raport favorabil acestei legi care prevede acordarea unor pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, de indemnizaţia de vârstă urmând să beneficieze atât actualii, cât şi foştii aleşi locali.

    “Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate după caz, în anexele nr.5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleiaşi legi sau ale altor legi speciale, au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă”, arată proiectul de lege aprobat de senatorii din Comisia Juridică şi Comisia de Administraţie, din Senat.

    Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

    De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

    Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Consens Iohannis-Ponta pentru reducerea TVA? În ‘86, Ronald Reagan şi democraţii au reuşit

     Din punct de vedere etic, pare corect: după ce un grup de aproape 70 de demnitari şi-au majorat indemnizaţiile cu 350%, trebuie „să se dea ceva la toată lumea”. Lăsând ironia deoparte, din perspectiva bugetului României, va fi un dezastru. Noua lege a salarizării personalului bugetar va însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 14 miliarde de lei, în 2016 – au afirmat, neoficial, doi demnitari din cabinetul Ponta la o întâlnire cu un grup de ziarişti. La asta se adaugă pensiile speciale pentru militari (în momentul în care scriu, preşedintele Iohannis nu a promulgat încă legea) şi alocaţia universală pentru copii. Pensiile şi alocaţiile i-ar costa pe contribuabilii români circa 4,5 miliarde de lei doar pe ultimele luni ale acestui an – este tot o estimare neoficială făcută de membri ai Guvernului.

    Repetăm orbeşte, parcă nu am fi în stare să învăţăm nimic, greşelile din 2008. Cum apar nişte bani în plus la buget, cum îi tocăm pe pomeni, în loc să investim în viitor. Situaţia îmi pare cu atât mai tristă cu cât sunt dintre cei care cred că aveam şansa să reducem fiscalitatea, cu condiţia să ţinem cheltuielile sub control. Insist că, dacă vrem să evităm un dezastru (cred că s-a abuzat de comparaţia cu Grecia), este nevoie ca toate partidele să ajungă la un acord pe tema unor măsuri bugetare nepopulare, aşa cum s-a putut conveni majorarea, din 2017, a bugetului Apărării sau aşa cum s-a ajuns la un acord la o lege referitoare la siguranţa naţională.

    Preşedintele Iohannis ar trebui să facă primul pas, înainte ca un Victor Ponta aflat într-o campanie disperată de supravieţuire, să mai facă alte prostii. Ponta aruncă bani în stânga şi în dreapta, poate, poate, mai cumpără nişte voturi, ştiind că de plătit va plăti Executivul din 2017.

    Şeful statului trebuie să încerce o negociere cu Guvernul şi finanţatorii externi pentru un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să presupună relaxarea fiscalităţii şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel încât România să se încadreze în deficitul structural de 1%, convenit cu UE. Teza mea este că, dacă se negociază, se pot găsi soluţii pentru reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de şapte eurocenţi la litrul de carburanţi. Actualul preşedinte are marele avantaj că nu va intra direct în alegerile din 2016. Sigur că va căuta să ajute partidul său, PNL, să nu ne facem iluzii inutile, dar marea miză pentru Klaus Iohannis sunt alegerile din 2019, aşa că are timp să gândească în perspectivă, să iasă din bătăliile mărunte de fiecare zi.

    În 1986, Ronald Reagan a reuşit o reducere dramatică a taxelor (rata maximă a impozitului pe venit a coborât de la 50% la 28%) după lungi şi dificile negocieri cu adversarii săi politici din Partidul Democrat. Acel acord a rămas în istorie, chiar şi democratul Obama îl invocă frecvent pe fostul preşedinte republican pentru acest succes.

    Sigur că, în România, din punct de vedere politic, pare o sinucidere să te atingi de cheltuielile cu salariile şi de pensii. Eu – poate într-un exces de optimism şi de bună credinţă – consider că un acord între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria poate fi unul de tip win-win. Alegătorii s-au săturat să vadă certuri şi discursuri paralele, în loc de soluţii. Dramatic mi se pare că, în ultimele luni, dacă s-a construit un consens, el a fost doar în favoarea clasei politice.

    A fost un deplin acord între marii actori politici la legile electorale, care favorizează apariţia unui oligopol, sau la majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari, nu pentru o reformă în educaţie sau în învăţământ, de exemplu. Eu susţin că se poate încerca o negociere şi pentru un acord care să aibă efecte pe termen lungi asupra întregii economii româneşti. În plus, scăderea taxelor va însemna creşterea consumului, atragerea unor investitori străini şi locuri de muncă bine plătite pentru românii care nu doresc să emigreze. Toţi actorii politici pot beneficia, electoral, de o relansare a economiei printr-un program curajos de reducere a fiscalităţii. Totul este să aibă inteligenţa să gândească „outside the box” şi să iasă din credinţa că electoratul aşteaptă de la ei replici şmechereşti aruncate la televizor, în locul unei construcţii politico-economice.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Rovana Plumb, despre proiectul pensiilor speciale pentru aleşi: Parlamentul va decide în acest caz

    Întrebată dacă este de acord cu o lege specială pentru parlamentari, Rovana Plumb a precizat că iniţiativele legislative “aparţin în exclusivitate Parlamentului”.

    “Vom discuta în momentul în care va apărea o astfel de iniţiativă legislativă, dar decizia în ceea ce priveşte iniţiativele legislative venite din partea colegilor din Parlament aparţine în exclusivitate Parlamentului”, a afirmat ministrul Muncii.

    Întrebată dacă, de principiu, Guvernul susţine o astfel de lege, dat fiind că va trebui să dea un aviz, Rovana Plumb a spus: “Tipurile de avize pe care le dă Guvernul pe iniţiativele legislative sunt: susţine, nu susţine sau Parlamentul decide. În acest caz, Parlamentul va decide”.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă, joi, la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii. Astfel, pensia ar putea ajunge la 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.

    Peste 100 de parlamentari ar urma să beneficieze de acest tip de pensii, dacă propunerea va fi aprobată de Legislativ.

    Parlamentarii nu sunt la prima iniţiativă de acest fel, anul trecut un proiect de lege al deputatului PSD Anghel Stanciu pe această temă a fost discutat la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, dar a fost uitat după ce ministrul Muncii Rovana Plumb a declarat că nu susţine proiectul.