BusinessMagazin

Tag: pedepse

  • Cine sunt cei 15 nazişti care au ucis milioane de oameni fără să păţească nimic (GALERIE FOTO)

    După prăbuşirea celui de-al treilea Reich, o adevărată cursă pentru capturarea tehnologiilor naziste a pornit între naţiuni. La acea vreme, germanii aveau unii dintre oamenii de ştiinţă cei mai competenţi, extrem de influenţi în tehnologia nucleară, călătoria în spaţiu, genetică, arme biologice.

    Americanii au declanşat operaţiunea Paperclip, cea prin care criminalii de război nazişti erau protejaţi şi evacuaţi din Germania. În cele mai multe cazuri, criminalii şi-au găsit refugiul în America de Sud, unde guvernele le-au oferit azil politic. Prin intermediul operaţiunii Papercli, peste 1500 de oameni de ştiinţă, ingineri sau tehnicieni au fost aduşi din Germania nazistă şi alte ţări străine în Statele Unite. În alte situaţii, Biserica Catolică le-a acordat sprijin, ulterior episcopii fiind judecaţi pentru ascunderea timp de zeci de ani a ofiţerilor armatei germante.

    Henry Wallace, fostul vice-preşedinte şi secretar al comerţului, a crezut că ideile savanţilor ar putea lansa noi industrii civile şi ar produce locuri de muncă. Unii oameni de ştiinţă germani au dezvoltat cauciucul sintetic, termometrul pentru ureche sau benzile electromagnetice. 

    Lista ar trebui să fie mai lungă, câteva din numele care lipsesc fiind Hans Sommer, Helmut Knochen, Horst Kopkow, Luise Danz, Paul Schäfer, Eduard Roschmann, Wolfgang Abel, Gunter d’Alquen, Martin Sandberger şi Werner Best, potrivit listverse.com.

    Moştenitorii părintelui nazismului sunt miliardari şi în zilele noastre

     

     

  • Cine e vinovatul? Ce pedepse au fost date pentru incendii în cluburi din SUA, China, Olanda, Spania, Argentina

    O scurtă documentare ne poate spune cîte ceva despre cum s-au judecat unele cazuri similare (bineînţeles, fiecare cu particularităţi) . Pomenesc aici cluburi care au ars din cauza unor artificii, instalaţii electrice deficitare, în timpul unor concerte, incinte insuficient securizate, multe cu o singură ieşire, multe amenajate cu materiale periculoase pentru un sunet mai bun. Tragedia de la Colectiv ridică din ce în ce mai multe întrebări despre vinovaţi. Să vedem cum şi-au stabilit alţii responsabilii.

    Încep cu concluziile, poate nu aveţi chef să citiţi tot:

    • politicienii sînt rareori pedepsiţi (în China au pltit şi astfel de responsabili), uneori se simt şi-şi dau demisia, alteori sînt demişi cu forţa
    • patronii plătesc întotdeauna, managerii turneelor, organizatorii evenimentelor la fel
    • pedepsele vă pot părea mici, mai ales în cazurile din lumea vestică “civilizată”
    • primesc pedepse şi membrii trupei care avea concert dacă sînt implicaţi în organizarea evenimentului…
    • mai întotdeauna se plătesc despăgubiri pentru victime. Şi nu doar proprietarii. În SUA avem un caz unde au căzut la înţelegere diverse companii implicate. Şi statele unde s-a produs accidentul au plătit despăgubiri. Mai mult ca sigur vom avea şi în cazul Colectiv asociaţii ale victimelor care trebuie să primească reparaţii de la autorităţi, sectorul 4 sau statul sau amîndouă. Ar mai fi companii de asigurări implicate. În cazul Colectiv, nu ştim deocamdată ce asigurări au fost făcute, cert e că nu aveau obligaţia să asigure clubul, nu e o lege pentru asta.
    • în unele cazuri primesc pedepse şi cei care au/n-au controlat

     

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • Saif al-Islam, fiul fostului dictator libian Muammar Kadhafi, condamnat la moarte

    Ei erau judecaţi de un tribunal din Tripoli, împreună cu alte zeci de colaboratori apropiaţi ai fostului dictator, pentru reprimarea sângeroasă a protestelor din timpul primăverii arabe.

    Saif al-Islam nu era prezent în instanţă. El a fost audiat prin intermediul unei legături video, relatează BBC News online.

    El este deţinut de către o fostă grupare rebelă din oraşul Zenten, care refuză să-l predea autorităţilor.

    Fostul şef al serviciilor de informaţii ale regimului Kadhafi, Abdallah al-Senousi, se află de asemenea printre inculpaţii care riscă pedeapsa cu moartea, la fel ca şi fostul premier Baghdadi al-Mahmoudi.

    Ei urmează să primească dreptul de a face apel, potrivit unui corespondent BBC la Tripoli.

    Ceilalţi inculpaţi au primit pedepse cuprinse între cinci ani şi închisoarea pe viaţă.

     

  • Viktor Orban consideră că decizia privind pedeapsa cu moartea trebuie să aparţină fiecărui stat UE

    “Vrem să sondăm opinia publică în Europa pentru a afla dacă reintroducerea pedepsei cu moartea ar trebui să redevină una dintre competenţele legale ale statelor membre”, a declarat Orban pentru Kossuth Radio. Dacă acest lucru se întâmplă, “putem decide dacă o vom reintroduce sau nu”, a adăugat el.

    “Eu sunt de partea vieţii”, a declarat premierul, întrebat dacă el este în favoarea pedepsei capitale. El a precizat că trebuie văzut ce măsuri pot fi luate pentru a proteja cetăţenii care respectă legea.

    “Dacă îi putem proteja fără a reinstaura pedeapsa cu moartea, atunci să-i protejăm astfel. Dar dacă nu se poate altfel, pedeapsa cu moartea trebuie reinstaurată”, a mai declarat Orban.

    El a apreciat că subiectul trebuie menţinut pe agendă. “Mulţi consideră că dacă există pedeapsa cu moartea… trăim mai în siguranţă, este o dezbatere amplă”, a afirmat premierul ungar, precizând că este important să fie înţeleasă opinia publică pe această temă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a condamnat la sfârşitul lui aprilie declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea, cerându-i să revină asupra afirmaţiilor. “Nu este necesar să comentăm un lucru evident. Ne opunem cu vehemenţă aplicării pedepsei cu moartea. Orban trebuie să clarifice imediat că nu are această intenţie. Dacă nu o va face, va exista o confruntare puternică de idei”, a afirmat Jean Claude Juncker. “Carta UE a drepturilor fundamentale interzice pedeapsa cu moartea”, a subliniat Juncker.

    “Nu există dubii că pedeapsa cu moartea intră în contradicţie cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, a spus, la rândul său, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, după ce Orban a declarat că analizează posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea, abolită în 1990.

  • Fostul director CIA, generalul David Petraeus, condamnat în cazul scurgerii de informaţii

    Generalul în retragere, în vârstă de 62 de ani, care a fost considerat un potenţial candidat la preşedinţie, a prezentat scuze într-un tribunal din Charlotte, în statul North Carolina, după ce a pledat vinovat, în urma unei înţelegeri cu procurorii.

    Procurorii au cerut să i se aplice o amnendă în valoare de 40.000 de dolari, dar judecătorul a apreciat că este necesar ca aceasta să aibă o valoare mai mare pentru a fi “punitivă”.

    Petraeus a “comis o eroare de judecată gravă, dar necharismatică”, a apreciat judecătorul federal David Keesler.

    Fostul comandant a recunoscut că i-a dat informaţii amantei sale, Paula Broadwell, ofiţer în cadrul Armatei americane de Rezervă, care scria o biografie a ofiţerului de rang înalt.

    În apărarea sa, avocatul lui Petraeus a spus că nicio informaţie clasificată nu a fost făcută publică.

    Potrivit unui document judiciar, Petraeus i-a acordat acces lui Broadwell la dosare clasificate în 2011, înainte să devină director al Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA).

    Cunoscute sub numele de “black books”, aceste dosare conţineau informaţii clasificate, inclusiv identităţile unor ofiţeri sub acoperire, coduri de încriptare a unor texte, strategii de război, capabilităţi în domeniul informaţiilor, negocieri diplomatice şi informaţii de la reuniuni ale Consiliului pentru Securitate Naţională (NSC) de la Casa Albă.

    Petraeus, care a fost comandantul forţelor Statelor Unite în războaiele din Irak şi Afganistan, a demisionat de la conducerea CIA în 2012, după dezvăluirea relaţiei sale extraconjugale.

    La plecarea de la tribunal, el le-a mulţumit celor care l-au susţinut. “Aştept cu nerăbdare să trec la următoarea etapă din viaţa mea”, a spus el, citat de BBC.

  • Pedepsele pentru traficul de persoane sau minori ar putea ajunge la 25 de ani

    În prezent, traficul de persoane sau de minori se pedepseşte cu cel mult 12 ani, potrivit Codului penal.

    Potrivit oficialilor din Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia propune introducerea unor circumstanţe agravante în cazul traficului de persoane sau de minori. Astfel, articolul 210 din Codul penal ar trebui completat cu un nou articol (4), care ar trebui să aibă următorul cuprins: “Dacă faptele prevăzute în prezentul articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

    Potrivit actualei legislaţii, traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. În cazul traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la cinci la 12 ani.

    CSM doreşte şi completarea articolului 211 din Codul penal, cu un nou articol, conform căruia traficul de minori se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani, dacă faptele înscrise în această infracţiune au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

    În prezent, traficul de minori se pedepseşte cu închisoarea de la trei la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Dacă fapta a fost săvârşită de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la cinci la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Pe lângă cele două modificări legislative, CSM propune şi completarea articolului 281 – care se referă la nulităţile absolute – alineatul 1 litera f) din noul Cod de procedură penală, astfel încât să fie aplicabilă sancţiunea nulităţii absolute şi în cazul în care sunt încălcate dispoziţiile referitoare la asistenţa obligatorie a persoanei vătămate.

    De asemenea, pentru clarificarea textului de lege, Consiliul Superior al Magistraturii doreşte introducerea unui nou alineat la articolul 374 referitor la pornografia infantilă, prin care să se impună aplicarea unei pedepse între unu şi cinci ani pentru “îndemnarea sau recrutarea unui minor cu scopul participării sale la spectacole pornografice, obţinerea de foloase de pe urma unui astfel de spectacol la care participă minori sau exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de spectacole pornografice”.

    CSM propune şi reformularea definiţiei materialelor pornografice cu minori din Codul penal, astfel încât să acopere ipoteza persoanei majore care simulează că este minoră.

    Propunerile au fost avizate de CSM şi au fost trimise Ministerului Justiţiei, cu solicitarea de modificare a Codului penal.

  • DIICOT cere pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice

    În continuare, vineri, vor fi ascultaţi ultimii trei avocaţi, iar inculpaţii vor susţine ultimul cuvânt, după care instanţa va rămâne în pronunţare.

    Magistraţii unui complet de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dezbat apelurile din dosarul privatizărilor strategice, făcute atât de DIICOT, cât şi de inculpaţi împotriva deciziei unui complet de trei judecători de la aceeaşi instanţă.

    Procurorul DIICOT a cerut luni, la instanţa supremă, pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

    În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia.

    Gabor Kerekes este reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa sa.

    La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • China intenţionează să reducă numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa capitală

    Potrivit unui proiect de lege prezentat în comisia permanentă a Adunării Naţionale Populare (ANP, Parlamentul de la Beijing), pedeapsa capitală nu se va mai aplica pentru nouă infracţiuni, printre care traficul de arme sau de materiale nucleare, falsificarea de bani, forţarea unei persoane de a practica prostituţia, sau strângerea de fonduri prin escrocherie.

    Pedeapsa maximă pentru astfel de infracţiuni va fi închisoarea pe viaţă, a precizat agenţia Xinhua.

    China, ţara cu cel mai mare număr de execuţii, dispune în prezent de o listă cu 55 de infracţiuni pasibile de pedeapsa capitală, dintre care multe nu implică violenţa fizică.

    De la promulgarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în 1979, China a redus o singură dată, în 2011, această listă.

    Beijingul a eliminat din această listă în special anumite infracţiuni economice, reducând de la 68 la 55 numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea. Din 2007, înaintea oricărei execuţii este necesară aprobarea Curţii Supreme.

    Însă numărul persoanelor executate în China nu a fost niciodată dezvăluit de autorităţile de la Beijing. O organizaţie neguvernamentală cu sediul în Statele Unite a anunţat săptămâna trecută că 2.400 de persoane ar fi fost executate în cursul anului 2013.

    Aceste cifre arată o scădere cu 20% faţă de 2012 şi o diminuare considerabilă în raport cu cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, a subliniat Fundaţia Dui Hua.

    Potrivit organizaţiei, tendinţa de scădere a numărului execuţiilor în China riscă să fie pusă sub semnul întrebării de campania de reprimare declanşată de autorităţile chineze în regiunea musulmană Xinjiang, cuprinsă de tensiuni şi revoltele unei părţi a populaţiei, care contestă autoritatea Beijingului.

  • Adrian Năstase află astăzi dacă pedeapsa de 4 ani de închisoare va fi MAJORATĂ

     În timpul judecării cererii de contopire a pedepselor, avocaţii au depus la instanţă CV-ul lui Adrian Năstase, pentru a demonstra faptul că fostul premier nu are nevoie de un spor de pedeapsă pentru a fi reeducat.

    Apărătorii fostului premier au punctat faptul că în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, condamnările au fost orientate către minimum de pedepasă pentru faptele de care Adrian Năstase a fost acuzat de procurori.

    Avocaţii lui Năstase au vorbit în faţa instanţei şi despre profilul socio-moral al fostului premier, arătând că el a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”, astfel că scopul pedepsei a fost îndeplinit.

    Avocaţii lui Năstase au introdus, în 23 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, cererea de contopire a pedepselor primite de clientul lor în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, de doi ani şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro