Tag: păstrare

  • Gabriela Firea: Preşedintele României să-şi păstreze acţiunile în limitele constituţionale

    “Fac un apel public la Preşedintele României să-şi păstreze acţiunile în limitele constituţionale ale funcţiei pe care o ocupă şi să renunţe la jocuri politice partizane, aşa cum de altfel a promis atunci când a cerut votul alegătorilor.(…) Înţeleg nevoia domnului preşedinte Iohannis de a-şi acoperi declaraţia total deplasată făcută ieri în legătură cu vizita în Israel a delegaţiei guvernamentale şi parlamentale la cel mai înalt nivel, pentru care a şi fost nevoit să-şi ceară scuze, dar modul în care a ales să facă acest lucru este total neinspirat”, a explicat Gabriela Firea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rolul beneficiilor extrasalariale în ecuaţia forţei de muncă

    Tichetele de masă, cadourile, decontarea transportului, vacanţele în România şi pensiile private sunt principalele beneficii extrasalariale pe care angajaţii şi le-au ales anul trecut. |n medie, opţiunile angajaţilor s-au schimbat o dată la două luni. Potrivit datelor benefitonline.ro, femeile sunt mai orientate către beneficii ce pot fi fructificate în prezent, precum cadourile sau voucherele, iar bărbaţii se gândesc mai mult la pensie.

    |n 2014, Adrian Sârbu şi Stelian Bogza, cu cariere dezvoltate în multinaţionale, au creat un magazin online din care angajaţii să-şi aleagă singuri beneficiile extrasalariale. Astfel, prin intermediul platformei benefitonline.ro, angajaţii din corporaţii au acces la un pachet de beneficii extrasalariale, în limita unui buget oferit de angajator. Angajaţii pot astfel, printr-un cont individual securizat, să îşi gestioneze bugetul extrasalarial lunar în funcţie de nevoile avute în luna respectivă: pot opta pentru tichete de masă, de transport, contribuţii la asigurări private sau de viaţă, dar şi beneficii din zona smart experience prin care pot, spre exemplu, să tragă cu puşca sau să navigheze.

    Sistemul oferă companiilor un flux pentru administrarea, raportarea şi integrarea în contabilitate şi salarizare a beneficiilor propriilor angajaţi. Companiile au cheltuit anul trecut peste 46 de milioane de lei pentru beneficiile angajaţilor de la peste 150 de companii ce au însumat mai mult de 52.000 de angajaţi, în platforma benefitonline.ro. Sumele alocate lunar de companii pentru beneficiile angajaţilor variază între 150 şi 750 de lei. Cea mai mare sumă alocată lunar o oferă companiile din domeniul IT, în medie 380 de lei, urmate îndeaproape de companiile din call center (mai cu seamă business processes outsources), 370 de lei, şi de cele din sectorul de producţie, 320 de lei. ”Bugetele pentru beneficiile angajaţiilor au crescut de la 7-8% din masa salarială, cât erau în anii trecuţi, la 11-12%. Aceste bugete vor creşte în viitor şi cred că ne vom apropia de procentele din celelalte ţări din Europa, precum Germania (17-18%)“, spune Adrian Sârbu.

    |n prezent, mai bine de 60.500 de angajaţi din peste 200 de companii din diverse industrii, precum IT, automotive, banking, share service şi telecom, utilizează platforma pentru a-şi alege singuri beneficiile extrasalariale. Benefitonline.ro include peste 2.540 de beneficii extrasalariale active, de la aproape 1.400 de furnizori. Stelian Bogza precizează că dacă numărul de clienţi rămâne acelaşi, bugetul cheltuit pe beneficiile angajaţiilor (46 milioane de lei) ar creşte cu 20-25% în acest an. ”Bugetul de beneficii cheltuit de companii în 2017 a fost mai mult decât dublu faţă de anul precedent şi anticipăm pentru 2018 un volum de minimum 100 milioane de lei. |n primele două luni ale anului 2018, bugetul de beneficii al companiilor deja alocat angajaţilor a fost de aproximativ 23 de milioane de lei“, adaugă Adrian Sârbu.

    Anul trecut, cele mai accesate beneficii au fost din categoria celor deductibile: 52% din bugetele cheltuite în platforma benefitonline.ro au fost direcţionate către tichetele de masă, urmate de cadouri (24%), oferite sub formă de carduri la retaileri importanţi, tichete sau vouchere de cumpărături, apoi decontarea serviciilor de transport în comun sau a carburantului (10,5%). Românii au mai ales şi vacanţele prin intermediul voucherelor de vacanţă, activităţi din zona sport & wellness şi sănătate, dar şi pensiile facultative (pilonul 3).

    ”Peste 70% dintre angajatorii care le oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi alege singuri beneficiile extrasalariale spun că aceste beneficii reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori în motivarea angajaţilor lor“, spune Adrian Sârbu. El adaugă că ”este foarte important pentru o companie să răspundă la întrebarea potenţialilor angajaţi: «ce beneficii am?» cu o ofertă completă“.

    Cât priveşte interesul pentru servicii medicale, acesta a bifat un plus consistent faţă de anul precedent, de la circa 160.000 RON în 2016 la peste 750.000 RON în 2017. Acest lucru este explicabil prin faptul că, deşi majoritatea companiilor asigură angajaţilor un abonament medical ca beneficiu fix, angajaţii cumpără servicii suplimentare (top-up-uri) de la acelaşi furnizor medical sau chiar asigurări de sănătate şi pachete stomatologice, care sunt mai scumpe, dar au şi mai multe acoperiri suplimentare“, declară Stelian Bogza.

    Există beneficii extrasalariale pe care angajatorii le pot acorda şi care sunt deductibile şi beneficiază de exceptare de la plata taxelor salariale. De exemplu, oferirea de servicii medicale (abonament/asigurare) în limita a 400 de euro pe an are zero taxe deopotrivă pentru angajator şi pentru angajat. Alte servicii care se încadrează aici sunt pensiile private, pilonul 3, în limita a 400 de euro pe an, trainingurile profesionale, fără limitare anuală etc. Alte beneficii precum tichetele de masă sunt impozitate, dar nu cu 16%, ci cu 10%, ceea ce le face dezirabile pentru angajaţi.

    Un beneficiu care nu este deductibil de impozite, dar care este preferat, mai ales de tinerii din mediul IT, BPO şi servicii, este sport & wellness. ”Persoanele care au slujbe sedentare, precum programatorii, simt nevoia să facă mişcare, de aceea aleg acest tip de beneficiu“, spune Bogza.

    Cel mai scump beneficiu accesat anul trecut în platforma benefitonline.ro a fost un pachet de naştere, la un furnizor privat de servicii medicale, în valoare de 4.950 de lei.

    Opţiunile angajaţilor au fost diferite şi în funcţie de generaţia din care fac parte. Portofoliul de angajaţi care au folosit platforma în 2017 a fost împărţit astfel: Baby Boomers (> 48 de ani) – 2,2%, Generaţia X (38 – 48 de ani) – 16,5%, Generaţia Y (18 – 37 de ani) – 81,3%.

    Astfel, concluzia alegerilor de beneficii pe generaţii a fost că toţi angajaţii, indiferent de vârstă, îşi doresc cadouri, servicii de sănatate sau transport, în egală măsură. Totuşi, angajaţii din generaţia Y (cu vârste cuprinse între 18 şi 37 de ani) sunt motivaţi mai mult de cursuri profesionale şi limbi străine şi de vacanţe în România. Angajaţii din generaţia X (cu vârste cuprinse între 38 şi 48 de ani) au investit mai mult în pensii private şi vacanţe în România. 

    Când angajaţii achită cu banii lor beneficiile voluntare care reprezintă diverse oferte şi reduceri negociate direct de benefitonline.ro, la diverşi furnizori, abonamentele şi activităţile de sport & wellness domină alegerile, cu 39% din totalul opţiunilor, urmate de produse fashion & beauty (20%), gadgeturi IT şi abonamente telecom (14%), oferte la restaurante şi cafenele, activitaţi pentru timp liber şi hobby-uri, servicii medicale şi auto.

    Cei doi tineri au fondat compania în 2013, în urma unei investiţii iniţiale de 50.000 de euro. |n 2014, compania a avut o cifră de afaceri de peste 33.000 de lei, ca apoi în 2015 să ajungă la venituri de 1,6 milioane de lei, iar în 2016 încasările au crescut de aproape patru ori, ajungând la venituri de 6 milioane de lei şi un profit de 320.000 de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Anul trecut, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 15 milioane de lei. ”Am ieşit din zona de «death valley», cum se zice, şi nu numai că avem profit, dar am început să ne recuperăm şi pierderile din anii trecuţi. |ncercăm să dublăm cam în fiecare an de acum încolo cifra de afaceri“, spune Adrian Sârbu, unul dintre cei doi fondatori ai platformei, care menţionează că a câştigat primul client la începutul anului 2014, iar acum au aproape 60.000 de angajaţi în platformă. ”Avem companii cu cinci-zece angajaţi, avem şi companii cu 6.000 de angajaţi. O medie a numărului de angajaţi pe companie ar fi undeva la 200-300“, spune Stelian Bogza. Veniturile celor doi provin din taxele percepute companiilor, dar şi furnizorilor de servicii prezenţi pe site.

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • Ţara în care cetăţenii au decis păstrarea unei taxe lunare de 400 de euro: Eliminarea ei ar afecta diversitatea

    Propunerea a fost respinsă cu aproximativ 72% din voturi. „Billag”, aşa cum se numeşte în Elveţia taxa, a adunat anul trecut 1,38 miliarde de dolari şi este taxa din care se susţine, în principal, mass media publică, regională şi locală.

    Această taxă se ridică la 451 de franci, adică aproape 400 de euro, şi este cea mai mare astfel de taxă din Europa şi una dintre puţinele în care s-a păstrat tariful pentru TV şi radio naţionale. Ministrul Comunicaţiilor, Doris Leuthard, le-a mulţumit elveţienilor care au arătat că sunt pregătiţi să plătească pentru serviciile publice şi nu vor posturi pur comerciale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • O legendă a bitcoin-ului, bărbatul care a cumpărat două pizza cu 10.000 de bitcoin în 2010, revine în atenţia media. Ce a cumparat de data aceasta

    Hanyecz a intrat din nou în atenţia presei şi de data aceasta tot pentru că a cumpărat două pizza. De data aceasta el a vrut să testeze reţeaua lighting network care funcţionează pe blockchain-ul de bitcoin, implementată pentru a creşte viteza tranzacţiilor. Astfel el a plătit 0.00649 bitcoini pentru 2 pizza (67 de dolari), iar tranzacţia l-a costat 6 cenţi.

    “Am vrut să le demonstrez oamenilor că încă poţi cumpăra pizza cu bitcoin. Dar dacă dai 50 de dolari pe pizza şi ai o taxă de tranzacţionare de 100 de dolari atunci nu funcţionează. Ideea este că prin lighting network tranzacţiilor pot fi instante cu aceeaşi securitate a blockchain-ului şi taxele sunt minime”, a declart Hanyecz pentru Bloomberg. 

    Blockchainul (lanţul de blocuri) este compus din mai multe blocuri care conţin colecţii de tranzacţii organizate în bucăţi secvenţiale. Pentru ca o tranzacţie să devină oficială, ceilalţi jucători (minerii) trebuie să efectueze proceduri computaţionale (să pună calculatoarele la treabă să rezolve anumiţi algoritmi) pentru a putea plasa acea tranzacţie în bloc, un proces care durează cam 10 minute. Aproximativ 2.000 de tranzacţii se pot stoca într-un singur bloc, astfel apar întârzieri. Pentru că spaţiul dintr-un bloc este limitat, utilizatorii care fac o tranzacţie ataşează o mică taxă, pentru a motiva minerii să includă tranzacţia în bloc înaintea altora. Aceste taxe de tranzacţionare pot fi de câţiva de dolari sau mai mult, iar taxa este aceeaşi, indiferent dacă faci o tranzacţie de 5 bitcoini sau 10.000 de bitcoini. „Dacă se implementează lighting network anul acesta, atunci vor fi mari probleme pentru procesatorii de plăţi. Îţi voi putea trimite bani în mai puţin de o secundă, la un cost minimal. Poţi să trimiţi 100 de miliarde de dolari apăsând un buton”, spune fondatorul Netopia.

    Ideea din spatele lighting network este că majoritatea plăţilor nu trebuie înregistrate în registrul bitcoin. În schimb, plăţile pot avea loc în canale private între utilizatori. Astfel, lighting network încearcă să deplaseze multe tranzacţii în canalele private. Astfel încât atunci când cumperi o cafea cu bitcoin, acea tranzacţie să nu mai fie stocată în blockchain, ci în canalul privat care este ataşat blockchainului.

    Mai multe despre blockchain, bitcoin, lighting network şi alte criptomonede puteţi citi aici

  • A câştigat 560 de milioane de dolari, dar NU POATE SĂ ÎŞI RIDICE PREMIUL. Povestea fabuloasă a unei tinere din Statele Unite

    Câştigătoarea marelui premiu în valoare de 560 de milioane de dolari la loteria din New Hampshire,  S.U.A., doreşte să îşi păstreze anonimatul, întrucât se teme să nu devină ţinta hoţilor şi a criminalilor, aşa cum s-a întâmplat în numeroase alte cazuri. Femeia a contactat un judecător, cu ajutorul căruia speră să obţină aprobarea anonimatului, iar în documentele înaintate instanţei, aceasta s-a identificat doar ca Jane Doe. Judecătorul a precizat că „ea doreşte să aibă libertatea de a merge într-un magazin alimentar sau de a participa la evenimente publice fără a fi cunoscută ca şi câştigătoare a premiului de jumătate de miliard de dolari”.

    Oficialii loteriei înţeleg temerile femeii, însă susţin că păstrarea anonimatului contravine normelor loteriei de la New Hampshire, care impun ca numele câştigătorului, oraşul şi suma câştigată să fie disponibile pentru informaţii publice, în conformitate cu legile privind înregistrările deschise, ca protecţie împotriva fraudei şi a malware-ului. Mai mult decât atât, femeia a semnat deja pentru ridicarea premiului, folosindu-si numele real, iar modificarea semnăturii ar putea avea ca şi consecinţă anularea biletului.

    O femeie care deţine un cont de nouă cifre dintr-o localitate ca şi New Hampshire, devine rapid şi sigur ţinta reporterilor şi a fotografilor, dar şi un puternic instrument de marketing pentru loterie. Tocmai de aceea, câştigătoarea doreşte să se ţină “departe de strălucirea şi nenorocirea care au căzut adesea pe alţi câştigători ai loteriei”.

    În multe cazuri, surpriza câştigării unui premiu uriaş s-a transformat într-un coşmar pentru câştigători. De exemplu, pe noiembrie 2015, Craigory Burch Jr. a câştigat un jackpot de 434.272 $, ştire care a apărut în publicaţia The Washington Post. Două luni mai târziu, poliţia a descoperit că acesta fusese ucis în casa sa, în faţa copiilor, de către şapte bărbaţi mascaţi.

    Un alt caz a fost cel al lui  Abraham Shakespeare, care a câştigat un premiu uriaş, de 30 millioane de dolari in 2006. Doi ani mai târziu, el a fost abordat de o anume Dorice Moore, care i-a spus că este interesată să scrie o carte despre cum oamenii încearcă să obţină avantaje de pe urma sa. Curând, ea a devenit consilierul său financiar, şi a început să sustragă fonduri din contul său. Când acesta a descoperit că Moore i-a golit conturile, a ameninţat-o că o va ucide, însă până la urmă l-a ucis ea pe el.

  • Cinci acţiuni de la bursa românească de urmărit în 2018. Ce zic analiştii

    Cinci analişti din cinci chestionaţi de ZF au pe liste ac­ţiunea OMV Petrom de urmărit în anul 2018 în con­textul deciziei de investiţii în perimetrele din Marea Neagră, pe fon­dul unui posibil exit al Fondului Proprietatea din acţio­nariat, dar şi în contextul unor rezultate la nouă luni duble faţă de ianuarie-septembrie 2016, ceea ce ar putea aduce cote mari din profit spre investitori.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Psiholog, despre crima de la metrou: Ancheta va decurge greu. Agresoarea trece de la logic la absurd

    „Acolo este o dezarmonie de personalitate, ceva în zona tulburărilor profunde ale personalităţii. Ancheta cu această femeie sau cu această categorie de suferinzi va decurge foarte greu, pentru că ei îşi păstrează inteligenţa, îşi dau seama de consecinţele faptei lor şi vor căuta fie să nege cu vehemenţă, fie să treacă de la logic la ilogic, până la absurd. De aceea, este nevoie de expertiza medico-legală psihiatrică ce ne poate diferenţieza nouă absenţa discernământului, discernământul diminuat sau discernământul integru, întreaga responsabilitate. Deci până nu o să se pronunţe expertiza medico-legală în comisie la singura instituţie abilitată, Institutul de Medicină Legală, nu putem antama alte predicţii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Tudorel Butoi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşti sigur că eşti patriot? Mai gândeşte-te

    Astazi insa, cand explozia consumului din PIB este insotita de un deficit al balantei comerciale (adica cumparam din import in loc sa cumparam din productie locala) putem afirma, oricat de dur sau trist ar parea, ca nu suntem patrioti. 
     
    De ce nu cumparam fabricat in Romania, contribuind astfel putin cate putin la dezvoltarea tarii – sunt experti, analisti, economisti, sociologi, psihologi, etc., care pot da explicatii segmentare mai mult sau mai putin generale sau aplicate: nu mai avem industrie de manufactura, lipsind inovatia si valoarea adaugata; lucrul fabricat in tara e perceput de slaba calitate; e trendy sa cumperi marci care nu se fabrica la noi, ce mai inseamna azi fabricat in Romania (materiile prime? subansamblele? asamblarea produsului aflat pe raft?), autoritatile nu incurajeaza industria de manufactura (vezi si recenta retorica privind multinationalele); lipseste educatia care sa arate ca e patriotic sa cumperi fabricat la tine in tara, etc, etc.
     
  • SPP îi răspunde lui Dragnea: Serviciul îşi păstrează neutralitatea legat de factorii politici

    “Serviciul de Protecţie şi Pază îşi desfăşoară activitatea conform legii. Ca întotdeauna Serviciul de Protecţie şi Pază îţi menţine neutralitatea în ceea ce priveşte factorii politici şi nu comentăm afirmaţiile făcute în spaţiul public la adresa SPP”, se arată într-un răspuns al Serviciului de Protecţie şi Pază pentru MEDIAFAX.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut marţi şefului SPP, Lucian Pahonţu, într-o emisiune la România TV, să înceteze să mai convingă membri ai PSD ”să aibă gânduri de mărire”, Dragnea afirmând că Pahonţu este ”vestitorul de serviciu” de la Cotroceni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro