Tag: participatie

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • Ponta: Guvernul vrea să continue listările la BVB. Să ne reducem prezenţa în companiile listate

     Ponta a precizat că a discutat despre subiectul continuării listărilor şi al reducerii participaţiei statului în companiile deja listate cu reprezentanţii London Stock Exchange , precum şi cu CEO al Bursei din România, Ludwik Sobolewski, în cursul zilei de marţi.

    “Am discutat despre intenţia Guvernului României de a continua listările. Sunt convins că o să avem succes cu Electrica, mai departe avem Compania Energetică Oltenia, însă aş vrea să continuăm listarea atât a companiilor care pentru moment nu sunt listate, fie că e vorba de portul Constanţa, de aeroport, de tot ceea ce mai este în portofoliul Guvernului, fie de a pune pe piaţă un anumit număr de acţiuni de la companiile deja listate şi care s-au dovedit de succes”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familia regală din Qatar va prelua o participaţie semnificativă la cea mai mare bancă din Germania

     Deutsche Bank a majorat capitalul cu 10,2 miliarde de euro în 2010 şi cu 3 miliarde de euro în 2013, însă fondurile nu au fost suficiente pentru a linişti temerile investitorilor privind situaţia capitalului, în contextul reglementărilor mai stricte ale autorităţilor europene, potrivit CNBC.

    Un pachet de acţiuni în valoare de 1,75 miliarde de euro a fost plasat deja unui vehicul investiţional deţinut de şeicul Hamad Bin Jassim Bin Jabor Al-Thani din Qatar, potrivit unui comunicat al Deutsche Bank.

    Banca vrea să atragă restul de 6,3 miliarde de euro de la acţionarii existenţi.

    Deutsche Bank intenţionează să se concentreze asupra unei “creşteri accelerate”, pentru care va angaja bancheri de top din SUA, va investi circa 200 de milioane de euro în îmbunătăţiri tehnologice în Germania şi restul Europei, va angaja până la 100 de consilieri pentru a acorda suport clienţilor corporate şi va dezvolta afacerile de administrare a averii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania rusă de stat Rosneft va prelua o participaţia la producătorul italian de anvelope Pirelli

     Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat, luni, banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters.

    Camfin deţine în prezent 20,3% din acţiunile Pirelli, potrivit site-ului autorităţii de reglementare a pieţei de capital Consob.

    Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţinute câte 10%.

    Conform acordului, compania italiană de investiţii Clessidra urmează să vândă acţiunile pe care le are la Pirelli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spania va începe privatizarea Bankia, la doi ani după un bailout de 20 miliarde euro

     Spania deţine 68,4% din acţiunile Bankia, a patra mare bancă din Spania, prin fondul de restructurare a sectorului bancar, FROB.

    Privatizarea va fi realizată în etape, pe parcursul următorilor câţiva ani, a declarat preşedintele Bankia, Jose Ignacio Goirigolzarri, pentru ziarul ABC, preluat de Reuters.

    “Cel mai probabil model de privatizare este similar cu cel al Lloyds. Primele pachete vândute vor fi mai mici. Ne gândim la 5-10%. Acţiunile vor fi plasate către investitori instituţionali”, a afirmat bancherul.

    Guvernul birtanic a atras în luna septembrie 3,2 miliarde lire sterline prin vânzarea unei participaţii de 6% la grupul financiar Lloyds, naţionalizat în urma crizei financiare mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Qatar ar putea cumpăra 20% din acţiunile Monte dei Paschi, a treia mare bancă din Italia

     Monte dei Paschi a primit fonduri de 4,1 miliarde de euro de la statul italian anul trecut, după pierderi cauzate de criza datoriilor suverane şi un scandal referitor la instrumente financiare derivate. Banca intenţionează să atragă capital suplimentar de 3 miliarde de euro printr-o emisiune de acţiuni.

    Vânzarea de acţiuni noi a fost amânată până la mijlocul anului 2014, după ce MPS, fundaţie caritabilă care are legături strânse cu politicienii locali, a cerut mai mult timp ca să-şi reducă participaţia pentru a plăti din datorii.

    MPS este cel mai mare acţionar al Monte dei Paschi, în timp ce pe poziţia a doua, la mare distanţă, se află compania Finamonte, cu 4%. Doar alţi doi investitori, AXA (3,72%) şi JPMorgan (2,53%), mai deţin participaţii cu drept de vot mai mari de 2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cofondatorii BlackBerry ar putea face o ofertă pentru preluarea companiei, unde mai au 8% din acţiuni

     Lazaridis şi Fregin au angajat Goldman Sachs şi Centerview pentru a evalua opţiunile. Cei doi mai deţin împreună doar 8% din acţiunile companiei, participaţie cu o valoare de 338 de milioane de dolari la actuala capitalizare, scrie cotidianul Financial Times.

    Acţiunile au închis joi în creştere cu 1%, la 8,2 dolari.

    Producătorul de smartphone-uri a acceptat o ofertă de preluare de 4,7 miliarde de dolari, 9 dolari pe acţiune, din partea unui cosorţiu de investitori condus de Fairfax Financial. Fondul de investiţii are o participaţie de 10% la BlackBerry.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Publicis Groupe preia capitalul majoritar din cinci agenţii afiliate

    Cele cinci agenţii româneşti însumează un total de peste 150 de profesionişti în domeniul comunicării, acoperind împreună întregul spectru al disciplinelor de comunicare, de la branding la comunicare digitală, PR, creaţie şi media. Printre clienţii-cheie se numără: Avon Cosmetics, AXA Group, GlaxoSmithKline, Heineken, H&M, Kraft Foods, Novartis Sandoz, OMV Petrom, Procter & Gamble, Samsung, SanofiAventis.

    În funcţie de aprobarea autorităţilor de reglementare, este preconizat ca tranzacţia să se încheie în primul trimestru al anului 2014.

    Teddy C. Dumitrescu şi Stefan Iordache vor conduce în continuare operaţiunile din România în calitate de CEOs. Management-ul companiilor rămâne neschimbat. În plus, Teddy C. Dumitrescu va îndeplini şi rolul de Country Chairman al Grupului Publicis în România.

    Din punct de vedere operaţional, managementul va raporta către Tomasz Pawlikowski,  Chief Executive Officer pentru Europa Centrală şi de Est – Publicis Worldwide.

    Această tranzacţie marchează un nou pas înainte către obiectivul deja declarat al Publicis Groupe, acela de a-şi întări prezenţa pe pieţele aflate în creştere rapidă, şi, de asemenea, reafirmă angajamentul pentru România, ca piaţă prioritară în Europa Centrală şi de Est. Prin această achiziţie, clienţii celor cinci agenţii nou-integrate vor avea acces la servicii de comunicare de cel mai înalt nivel calitativ.

     “De mai bine de zece ani, construim relaţii solide cu partenerii noştri, pe care am ajuns să îi cunoaştem bine şi în care avem încredere deplină. Prin această nouă amprentă a prezenţei noastre, ne întărim angajamentul faţă de piaţa din România, o piaţă aflată într-o creştere rapidă şi, totodată, un reper important în creativitatea regională.
    Familia noastră se lărgeşte; câştigăm în termeni de resurse, competenţe, know-how, sinergii. Vom continua să creştem valoarea clienţilor noştri”, declară Tomasz Pawlikowski. 

    “Suntem foarte mândri să anunţăm această tranzacţie ”, încheie Teddy C.Dumitrescu, Chief Executive Office al Grupului Publicis România.“Este un pas înainte firesc, prin care ne stabilim o poziţie mult mai puternică în România, ca parte a unei structuri de business mai eficace şi mai integrată.”

  • Suedia privatizează participaţia la Nordea, cea mai mare bancă nordică, pentru 2,5 miliarde euro

     Suedia vinde aproximativ 284 milioane de acţiuni Nordea către investitori instituţionali din ţară şi din străinătate, potrivit unui comunicat al guvernului, citat de Bloomberg. Oferta propune un preţ cuprins între 75,5 şi 76 coroane pe acţiune (8,8 euro).

    Astfel, participaţia ar fi evaluată la 21,6 miliarde coroane (2,5 miliarde euro).

    “Rolul guvernului este de a reglementa băncile, nu de a le deţine. Acţiunile băncilor reprezintă active riscante, iar băncile trebuie reglementate strict şi supravegheate în mod riguros. Astfel, obiectivul guvernului este de a vinde acţiunile pe care le mai deţine statul”, a declarat într-un comunicat ministrul pieţelor financiare, Peter Norman.

    Guvernul condus de premierul Fredrik Reinfeldt a pregătit pentru privatizare participaţiile statului la Nordea şi la TeliaSonera, cel mai mare operator de telecomunicaţii din Suedia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro