BusinessMagazin

Tag: Pariu

  • Care a fost pariul de 30 de milioane de dolari al sud-africanilor de la Naspers, proprietarii OLX, care a adus o valoare de 175 de miliarde de dolari

    Fondată în urmă cu peste un secol în Africa de Sud, compania de media, tehnologie şi investiţii a plasat un pariu de 32 de milioane de dolari în 2001 prin care a achiziţionat o participaţie masivă în startup-ul chinezesc de tehnologie Tencent, potrivit CNN.

    Tencent este un conglomerat prosper care deţine platforma WeChat şi o serie întreagă de aplicaţii de plăţi, jocuri de mobil şi platforme de comerţ online.

    Valoarea acelei participaţii era în luna martie de 175 de miliarde de dolari, când Naspers a obţinut 10 miliarde de dolari, reducându-şi participaţia de la 33% la 31%.

    Investiţia a ajutat Naspers, care a fost fondată ca o  editură micuţă, dar acum operează afaceri în peste 120 de ţări şi concurează cu Amazon, Facebook şi Netflix.

    „Iubesc Naspers. Au un portofoliu excepţional în ceea ce priveşte activele media, de comerţ online şi de internet”, spune Paul Theron, investitor în cadrul Naspers şi CEO al firmei Vestact.

    Pe piaţa locală Naspers deţine OLX Group, care gestionează platformele OLX.ro şi Autovit.ro.

    În timp ce Tencent este de departe cea mai de succes investiţie a sud-africanilor, Naspers a avut şi alte investiţii de succes. În luna mai, spre exemplu, Naspers a vândut participaţia de 11% pe care o avea în platforma de comerţ din India, Flipkart, pentru 1,6 miliarde de dolari, după ce cumpărase participaţia la o sumă mult mai mică în 2012.

     

     

  • Peste 1.600 de noi locuri de cazare au fost puse în ultimul an pe harta hotelieră de pe litoral în urma unor investiţii de zeci de milioane de euro

    Capacitatea de cazare din hotelurile de la mare a ajuns anul trecut la 65.000 de locuri, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), cu 1.650 de locuri mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul de turişti a atins un nivel record pentru ultimii zece ani, de 1,2 milioane de persoane.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce afacere vrea să-şi deschidă antreprenorul care a construit cel mai mare lanţ de cafenele din România

    5 To Go, cel mai mare lanţ de cafenele din România în funcţie de numărul de unităţi, lansează în această săptămână prima unitate dintr-o serie de vehicule ce vor face parte din divizia mobilă 5 To Go Mobile. 

    Planul de dezvoltare a diviziei 5 To Go Mobile prevede crearea de 5 cafenele mobile până la finalul anului şi o investiţie totală de aproximativ 250.000 de euro.

    Primul autoturism modificat pentru a deveni o cafenea mobilă cu toate dotările aferente unei cafenele 5 To Go se află începând de vineri, 11.05, în cadrul evenimentului Art Safari din Piaţa George Enescu. Acest prim autovehicul transformat într-o cafenea mobilă este un Citroen de colecţie, un van transformat după modelul food-track-urilor de epocă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Această nouă divizie va funcţiona de asemenea în baza unei francize şi a apărut din dorinţa publicului de a putea servii cafea şi alte produse 5 To Go în locuri în care amenajarea unei cafenele clasice este imposibilă sau în locuri cu public volant precum concerte, festivaluri sau târguri diverse.

    “Ne dorim să ţinem cont constant de sfaturile şi dorinţele clienţilor nostrii şi, precum am procedat şi cu produsele premium sau cu un gramaj mai mare, introducând la cererea clienţilor gama 5 To Go PLUS, la fel am decis ca la sugestia lor, să lansâm o divizie mobilă de cafenele, pentru a putea fi prezenţi acolo unde ne este solicitat acest lucru. Aceste coffee-truck-uri vor putea fi de asemenea şi închiriate pentru diverse evenimente publice sau private, personale sau corporat,” spune Radu Savopol, cofondator al 5 To Go.

    Cafenelele mobile 5 To Go Mobile vor fi complet echipate şi adaptate, astfel încât să ofere întreaga gamă de produse standard 5 To Go, de la băuturi pe bază de cafe şi smoothie-uri până la produse de patiserie precum sandwich-uri, cookies sau brownie.

    În prezent, 5 To Go a atins numărul de 80 de cafenele şi puncte fixe de vânzare, urmând ca numarul să crească semnificativ până la finalul anului 2018, potrivit reprezentanţilor companiei.

  • Cu numai 30 de angajaţi full-time, o firmă din România face afaceri de 43 de milioane de lei. Care este cheia succesului

    ”Elian şi Dendrio sunt consultanţi ca şi noi, iar cei de Equatorial sunt dezvoltatori, fiind o platformă de dezvoltare cu şanse de creştere exponenţială. Dacă noi creştem 40% sau 60% şi este bine, pentru Equatorial o creştere de 1.000% poate fi accesată foarte uşor“, declară Cristian Logofătu, cofondator şi director financiar al grupului Bittnet.

    Pariurile fraţilor Logofătu în segmentul de integrare de soluţii IT&C şi furnizare de servicii de training în domeniul IT au fost roditoare până acum. În 2012, cifra de afaceri a companiei era de 3,8 milioane de lei, iar profitul era la 50.000 de lei. În doar cinci ani, compania a crescut de peste unsprezece ori, ajungând la venituri consolidate de 43 de milioane de lei, iar câştigurile au ajuns de 36 de ori mai mari, ajungând la un profit net consolidat de 1,8 milioane de lei în 2017. Datele consolidate include şi rezultatele GECAD NET, actuala Dendrio.

    Echipa Bittnet reuneşte aproximativ 60 de persoane, din care 30 sunt angajaţi cu normă întreagă în cadrul structurilor Bittnet şi Dendrio, în timp ce restul sunt contractaţi pentru diverse soluţii şi servicii, acesta fiind unul dintre elementele modelului de business aplicat de fraţii Logofătu.

    ”E mult mai important să vină cineva atunci când ai nevoie să livreze o soluţie, decât să stea să se uite trei săptămâni pe pereţi. Întreaga echipă se apropie de 60 de oameni, cu echipă tehnică şi vânzări, din care o parte sunt angajaţi, adică sunt prezenţi şi au activităţi în fiecare zi, iar restul sunt colaboratori, care lucrează şi cu noi, şi cu alte companii. Dar este valoros întreg sistemul“, explică Cristian Logofătu.

    Directorul financiar al grupului spune că perspectivele de creştere până la 100 de milioane de lei se leagă pe productivitatea angajaţilor. ”Ne bazăm pe pariurile fiecărui membru al echipei de vânzări. Ne uităm la fiecare membru şi vedem ce proiecte are fiecare, ce proiecte poate aduce, ce clienţi are şi cum putem obţine prin marketing noi clienţi. În plus, facem o serie de estimări raţionale, bazându-ne pe calcule statistice şi parteneriate.“

    Anul trecut, Bittnet a realizat proiecte pentru clienţi din 22 de ţări, din Europa şi până în Canada sau Filipine. Grupul colaborează cu peste 100 de parteneri de revânzare a produsului, iar peste 10% din business este generat de doi clienţi din piaţa de telecom.

    Potrivit datelor transmise de companie, cea mai mare creştere procentuală din punctul de vedere al componenţei veniturilor a fost înregistrată de serviciul de stocare în cloud, care a crescut cu 297%, generând venituri de 1,6 milioane lei în 2017, faţă de 400.000 de lei în 2016. Pariul pe piaţa serviciilor de cloud este unul solid, iar studiile arată că 96% din companiile americane, majoritatea prezente şi în România, folosesc cel puţin o tehnologie de cloud. ”Peste 81% au în plan sau utilizează deja două platforme de cloud. Nu vedem acelaşi val de adopţie şi în România încă, însă se va reflecta şi aici. Noi suntem la începutul valului“, spune Cristian Herghelegiu, CEO al Dendrio.

    Compania îşi propune ca Dendrio să devină un lider absolut al pieţei de integrare multi-cloud în România şi chiar în regiune, aceasta fiind ţinta pentru următorii trei ani. Firma vine cu certificări unice în România, cum ar fi Gold Certified Microsoft sau singurul centru de training certificat de Amazon.

    Noua achiziţie a grupului, Elian Solutions, vine cu o cifră de afaceri de 850.000 de euro şi implementează soluţii de tipul Microsoft Dynamics NAV. ”Ne concentrăm pe vânzare de licenţe şi servicii de implementare. Noi luăm produsul de la Microsoft, dar îl împachetăm după cerinţele clientului“, spune Iulian Motoi, CEO al Elian Solutions.

    Factorul nou, care marchează expansiunea grupului şi către alte segmente de business, este intrarea în start-up-ul Equatorial, care livrează servicii de educaţie sub formă de joc. Plecând de la o serie de studii realizate de Technavio, Gallup şi Catalyst, start-up-ul a concluzionat că doar în Europa sunt investiţi peste 100 de miliade de euro în educaţia şi pregătirea adulţilor, în timp ce doar 13% din populaţia activă merg cu plăcere la serviciu. În plus, decizia de a livra educaţie prin jocuri se bazează şi pe concluzia unui studiu realizat de Verto Analytics, conform căruia peste 12 miliarde de ore pe lună sunt alocate de populaţia planetei pentru jocuri online.

    ”Am construit un joc care are ca obiectiv rezolvarea unor probleme serioase de business, nu distracţia. Am reuşit să îi facem pe oameni să participe la jocuri şi să facă parte dintr-un univers imaginar, practicând şi învăţând ceea ce au ei de făcut. Îi ajutăm să transpună task-urile în provocări individuale sau colaborative care se transformă în jocuri“, afirmă Dan Berteanu, CEO al Equatorial Marathon.

    Cât de eficient este un pariu pe joc şi joacă? În ultimii trei ani, Equatorial a ajuns la 21 de clienţi corporate, peste 40 de proiecte realizate, 2.550 de utilizatori şi peste 540.000 de euro în venituri. Iar pentru următorii trei ani îşi propune să ajungă la peste un număr aproape dublu de utilizatori (5.000) şi venituri de aproape trei ori mai mari – 1,4 milioane de euro. În portofoliul de clienţi se regăsesc nume precum Aegon, Enel, BRD, BAT, eMag, Groupama, Banca Transilvania, Dacia, BCR, ING, Engie, Medicover şi Orange.

    ”În 1998 a intrat prima platformă de e-learning de la Cisco în România şi încă de atunci ne dorim să venim şi noi cu o soluţie inedită. Cred că parteneriatul cu Equatorial poate fi o şansă pentru o astfel de idee“, spune Mihai Logofătu, CEO al Bittnet.

    Fraţii Logofătu au pus bazele centrului de training şi formare profesională în domeniul IT&C Academia Credis, în jurul anului 2000. Au organizat cursuri în domeniul IT pentru elevi şi studenţi, fiind prima academie Microsoft din România, cât şi una dintre primele academii Cisco, creată în jurul lui 2000. Cei doi fraţi au fost împinşi de mici spre IT, de către părinţii lor, dar nu au urmat apoi studii universitare în acest domeniu. Au devenit antreprenori, însă influenţa sectorului i-a transformat în primii oameni de afaceri din IT-ul românesc care s-au listat la bursă.

  • Doi fraţi români au pornit o companie de IT care în numai 5 ani a crescut cifra de afaceri de 11 ori şi profitul de 36 de ori. Care este reţeta succesului

    ”Elian şi Dendrio sunt consultanţi ca şi noi, iar cei de Equatorial sunt dezvoltatori, fiind o platformă de dezvoltare cu şanse de creştere exponenţială. Dacă noi creştem 40% sau 60% şi este bine, pentru Equatorial o creştere de 1.000% poate fi accesată foarte uşor“, declară Cristian Logofătu, cofondator şi director financiar al grupului Bittnet.

    Pariurile fraţilor Logofătu în segmentul de integrare de soluţii IT&C şi furnizare de servicii de training în domeniul IT au fost roditoare până acum. În 2012, cifra de afaceri a companiei era de 3,8 milioane de lei, iar profitul era la 50.000 de lei. În doar cinci ani, compania a crescut de peste unsprezece ori, ajungând la venituri consolidate de 43 de milioane de lei, iar câştigurile au ajuns de 36 de ori mai mari, ajungând la un profit net consolidat de 1,8 milioane de lei în 2017. Datele consolidate include şi rezultatele GECAD NET, actuala Dendrio.

    Echipa Bittnet reuneşte aproximativ 60 de persoane, din care 30 sunt angajaţi cu normă întreagă în cadrul structurilor Bittnet şi Dendrio, în timp ce restul sunt contractaţi pentru diverse soluţii şi servicii, acesta fiind unul dintre elementele modelului de business aplicat de fraţii Logofătu.

    ”E mult mai important să vină cineva atunci când ai nevoie să livreze o soluţie, decât să stea să se uite trei săptămâni pe pereţi. Întreaga echipă se apropie de 60 de oameni, cu echipă tehnică şi vânzări, din care o parte sunt angajaţi, adică sunt prezenţi şi au activităţi în fiecare zi, iar restul sunt colaboratori, care lucrează şi cu noi, şi cu alte companii. Dar este valoros întreg sistemul“, explică Cristian Logofătu.

    Directorul financiar al grupului spune că perspectivele de creştere până la 100 de milioane de lei se leagă pe productivitatea angajaţilor. ”Ne bazăm pe pariurile fiecărui membru al echipei de vânzări. Ne uităm la fiecare membru şi vedem ce proiecte are fiecare, ce proiecte poate aduce, ce clienţi are şi cum putem obţine prin marketing noi clienţi. În plus, facem o serie de estimări raţionale, bazându-ne pe calcule statistice şi parteneriate.“

    Anul trecut, Bittnet a realizat proiecte pentru clienţi din 22 de ţări, din Europa şi până în Canada sau Filipine. Grupul colaborează cu peste 100 de parteneri de revânzare a produsului, iar peste 10% din business este generat de doi clienţi din piaţa de telecom.

    Potrivit datelor transmise de companie, cea mai mare creştere procentuală din punctul de vedere al componenţei veniturilor a fost înregistrată de serviciul de stocare în cloud, care a crescut cu 297%, generând venituri de 1,6 milioane lei în 2017, faţă de 400.000 de lei în 2016. Pariul pe piaţa serviciilor de cloud este unul solid, iar studiile arată că 96% din companiile americane, majoritatea prezente şi în România, folosesc cel puţin o tehnologie de cloud. ”Peste 81% au în plan sau utilizează deja două platforme de cloud. Nu vedem acelaşi val de adopţie şi în România încă, însă se va reflecta şi aici. Noi suntem la începutul valului“, spune Cristian Herghelegiu, CEO al Dendrio.

    Compania îşi propune ca Dendrio să devină un lider absolut al pieţei de integrare multi-cloud în România şi chiar în regiune, aceasta fiind ţinta pentru următorii trei ani. Firma vine cu certificări unice în România, cum ar fi Gold Certified Microsoft sau singurul centru de training certificat de Amazon.

    Noua achiziţie a grupului, Elian Solutions, vine cu o cifră de afaceri de 850.000 de euro şi implementează soluţii de tipul Microsoft Dynamics NAV. ”Ne concentrăm pe vânzare de licenţe şi servicii de implementare. Noi luăm produsul de la Microsoft, dar îl împachetăm după cerinţele clientului“, spune Iulian Motoi, CEO al Elian Solutions.

    Factorul nou, care marchează expansiunea grupului şi către alte segmente de business, este intrarea în start-up-ul Equatorial, care livrează servicii de educaţie sub formă de joc. Plecând de la o serie de studii realizate de Technavio, Gallup şi Catalyst, start-up-ul a concluzionat că doar în Europa sunt investiţi peste 100 de miliade de euro în educaţia şi pregătirea adulţilor, în timp ce doar 13% din populaţia activă merg cu plăcere la serviciu. În plus, decizia de a livra educaţie prin jocuri se bazează şi pe concluzia unui studiu realizat de Verto Analytics, conform căruia peste 12 miliarde de ore pe lună sunt alocate de populaţia planetei pentru jocuri online.

    ”Am construit un joc care are ca obiectiv rezolvarea unor probleme serioase de business, nu distracţia. Am reuşit să îi facem pe oameni să participe la jocuri şi să facă parte dintr-un univers imaginar, practicând şi învăţând ceea ce au ei de făcut. Îi ajutăm să transpună task-urile în provocări individuale sau colaborative care se transformă în jocuri“, afirmă Dan Berteanu, CEO al Equatorial Marathon.

    Cât de eficient este un pariu pe joc şi joacă? În ultimii trei ani, Equatorial a ajuns la 21 de clienţi corporate, peste 40 de proiecte realizate, 2.550 de utilizatori şi peste 540.000 de euro în venituri. Iar pentru următorii trei ani îşi propune să ajungă la peste un număr aproape dublu de utilizatori (5.000) şi venituri de aproape trei ori mai mari – 1,4 milioane de euro. În portofoliul de clienţi se regăsesc nume precum Aegon, Enel, BRD, BAT, eMag, Groupama, Banca Transilvania, Dacia, BCR, ING, Engie, Medicover şi Orange.

    ”În 1998 a intrat prima platformă de e-learning de la Cisco în România şi încă de atunci ne dorim să venim şi noi cu o soluţie inedită. Cred că parteneriatul cu Equatorial poate fi o şansă pentru o astfel de idee“, spune Mihai Logofătu, CEO al Bittnet.

    Fraţii Logofătu au pus bazele centrului de training şi formare profesională în domeniul IT&C Academia Credis, în jurul anului 2000. Au organizat cursuri în domeniul IT pentru elevi şi studenţi, fiind prima academie Microsoft din România, cât şi una dintre primele academii Cisco, creată în jurul lui 2000. Cei doi fraţi au fost împinşi de mici spre IT, de către părinţii lor, dar nu au urmat apoi studii universitare în acest domeniu. Au devenit antreprenori, însă influenţa sectorului i-a transformat în primii oameni de afaceri din IT-ul românesc care s-au listat la bursă.

  • Pariul cu miză dublă

    ”Elian şi Dendrio sunt consultanţi ca şi noi, iar cei de Equatorial sunt dezvoltatori, fiind o platformă de dezvoltare cu şanse de creştere exponenţială. Dacă noi creştem 40% sau 60% şi este bine, pentru Equatorial o creştere de 1.000% poate fi accesată foarte uşor“, declară Cristian Logofătu, cofondator şi director financiar al grupului Bittnet.

    Pariurile fraţilor Logofătu în segmentul de integrare de soluţii IT&C şi furnizare de servicii de training în domeniul IT au fost roditoare până acum. În 2012, cifra de afaceri a companiei era de 3,8 milioane de lei, iar profitul era la 50.000 de lei. În doar cinci ani, compania a crescut de peste unsprezece ori, ajungând la venituri consolidate de 43 de milioane de lei, iar câştigurile au ajuns de 36 de ori mai mari, ajungând la un profit net consolidat de 1,8 milioane de lei în 2017. Datele consolidate include şi rezultatele GECAD NET, actuala Dendrio.

    Echipa Bittnet reuneşte aproximativ 60 de persoane, din care 30 sunt angajaţi cu normă întreagă în cadrul structurilor Bittnet şi Dendrio, în timp ce restul sunt contractaţi pentru diverse soluţii şi servicii, acesta fiind unul dintre elementele modelului de business aplicat de fraţii Logofătu.

    ”E mult mai important să vină cineva atunci când ai nevoie să livreze o soluţie, decât să stea să se uite trei săptămâni pe pereţi. Întreaga echipă se apropie de 60 de oameni, cu echipă tehnică şi vânzări, din care o parte sunt angajaţi, adică sunt prezenţi şi au activităţi în fiecare zi, iar restul sunt colaboratori, care lucrează şi cu noi, şi cu alte companii. Dar este valoros întreg sistemul“, explică Cristian Logofătu.

    Directorul financiar al grupului spune că perspectivele de creştere până la 100 de milioane de lei se leagă pe productivitatea angajaţilor. ”Ne bazăm pe pariurile fiecărui membru al echipei de vânzări. Ne uităm la fiecare membru şi vedem ce proiecte are fiecare, ce proiecte poate aduce, ce clienţi are şi cum putem obţine prin marketing noi clienţi. În plus, facem o serie de estimări raţionale, bazându-ne pe calcule statistice şi parteneriate.“

    Anul trecut, Bittnet a realizat proiecte pentru clienţi din 22 de ţări, din Europa şi până în Canada sau Filipine. Grupul colaborează cu peste 100 de parteneri de revânzare a produsului, iar peste 10% din business este generat de doi clienţi din piaţa de telecom.

    Potrivit datelor transmise de companie, cea mai mare creştere procentuală din punctul de vedere al componenţei veniturilor a fost înregistrată de serviciul de stocare în cloud, care a crescut cu 297%, generând venituri de 1,6 milioane lei în 2017, faţă de 400.000 de lei în 2016. Pariul pe piaţa serviciilor de cloud este unul solid, iar studiile arată că 96% din companiile americane, majoritatea prezente şi în România, folosesc cel puţin o tehnologie de cloud. ”Peste 81% au în plan sau utilizează deja două platforme de cloud. Nu vedem acelaşi val de adopţie şi în România încă, însă se va reflecta şi aici. Noi suntem la începutul valului“, spune Cristian Herghelegiu, CEO al Dendrio.

    Compania îşi propune ca Dendrio să devină un lider absolut al pieţei de integrare multi-cloud în România şi chiar în regiune, aceasta fiind ţinta pentru următorii trei ani. Firma vine cu certificări unice în România, cum ar fi Gold Certified Microsoft sau singurul centru de training certificat de Amazon.

    Noua achiziţie a grupului, Elian Solutions, vine cu o cifră de afaceri de 850.000 de euro şi implementează soluţii de tipul Microsoft Dynamics NAV. ”Ne concentrăm pe vânzare de licenţe şi servicii de implementare. Noi luăm produsul de la Microsoft, dar îl împachetăm după cerinţele clientului“, spune Iulian Motoi, CEO al Elian Solutions.

    Factorul nou, care marchează expansiunea grupului şi către alte segmente de business, este intrarea în start-up-ul Equatorial, care livrează servicii de educaţie sub formă de joc. Plecând de la o serie de studii realizate de Technavio, Gallup şi Catalyst, start-up-ul a concluzionat că doar în Europa sunt investiţi peste 100 de miliade de euro în educaţia şi pregătirea adulţilor, în timp ce doar 13% din populaţia activă merg cu plăcere la serviciu. În plus, decizia de a livra educaţie prin jocuri se bazează şi pe concluzia unui studiu realizat de Verto Analytics, conform căruia peste 12 miliarde de ore pe lună sunt alocate de populaţia planetei pentru jocuri online.

    ”Am construit un joc care are ca obiectiv rezolvarea unor probleme serioase de business, nu distracţia. Am reuşit să îi facem pe oameni să participe la jocuri şi să facă parte dintr-un univers imaginar, practicând şi învăţând ceea ce au ei de făcut. Îi ajutăm să transpună task-urile în provocări individuale sau colaborative care se transformă în jocuri“, afirmă Dan Berteanu, CEO al Equatorial Marathon.

    Cât de eficient este un pariu pe joc şi joacă? În ultimii trei ani, Equatorial a ajuns la 21 de clienţi corporate, peste 40 de proiecte realizate, 2.550 de utilizatori şi peste 540.000 de euro în venituri. Iar pentru următorii trei ani îşi propune să ajungă la peste un număr aproape dublu de utilizatori (5.000) şi venituri de aproape trei ori mai mari – 1,4 milioane de euro. În portofoliul de clienţi se regăsesc nume precum Aegon, Enel, BRD, BAT, eMag, Groupama, Banca Transilvania, Dacia, BCR, ING, Engie, Medicover şi Orange.

    ”În 1998 a intrat prima platformă de e-learning de la Cisco în România şi încă de atunci ne dorim să venim şi noi cu o soluţie inedită. Cred că parteneriatul cu Equatorial poate fi o şansă pentru o astfel de idee“, spune Mihai Logofătu, CEO al Bittnet.

    Fraţii Logofătu au pus bazele centrului de training şi formare profesională în domeniul IT&C Academia Credis, în jurul anului 2000. Au organizat cursuri în domeniul IT pentru elevi şi studenţi, fiind prima academie Microsoft din România, cât şi una dintre primele academii Cisco, creată în jurul lui 2000. Cei doi fraţi au fost împinşi de mici spre IT, de către părinţii lor, dar nu au urmat apoi studii universitare în acest domeniu. Au devenit antreprenori, însă influenţa sectorului i-a transformat în primii oameni de afaceri din IT-ul românesc care s-au listat la bursă.

  • Raed Arafat, după ce Olivia Steer a spus că rujeola nu există: Dezinformările costă vieţi inocente

    Raed Arafat afirmă că decizia invocată de Olivia Steer nu se referă la existenţa sau nu a virusului, ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că persoana care îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virusului rujeolei primeşte 100.000 euro.

    “Decizia Curţii Supreme Germane nu se referă la existenţa sau nu a virusului ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că cine îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virsului rujeolei, acesta primeşte 100.000 Euro.

    Este cazul Bardens vs. Lanka, prin care Bardens a solicitat acestuia plata sumei întrucât el a înaintat 6 articole ştiinţifice care probează existenţa virusului rujeolei! Prima instanţă a dat dreptate lui Bardens şi a ordonat executarea plăţii sumei de 100.000 euro de către Lanka care a constestat decizia la o curte superioară.

    În cadrul curţii supreme s-a stabilit ca Lanka să nu plătească pentru că este dreptul lui să spună dacă probele înaintate de Bardens sunt satisfăcătoare exigenţelor sale, însă Curtea Supremă Germană nu a zis niciodată că virusul nu există. Mai mult în cadrul procesului s-au folosit şi argumente precum faptul că Bardens a prezentat 6 articole care în mod coroborat conţin probele necesare asupra existenţei virusului rujeolei iar Lanka a explicat că el a cerut un singur articol care să conţină toate dovezile, acesta fiind un joc de cuvinte cu dublu înţeles în limba Germană”, a scris, pe Facebook, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.

    Secretarul de stat a reiterat ideea potrivit căreia astfel de manipulări şi dezinformări pot “costa vieţi inocente, inducând părinţii în eroare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul pe informaţie, petrolul secolului al XXI-lea

    Numele nu dezvăluie legăturile acestuia cu România, ţara unde a locuit până la 15 ani, înainte de a pleca în hexagon, unde a devenit inginer, apoi antreprenor. Theodore Michel Vrangos, pe jumătate român, este cofondator al i-Tracing, cel mai puternic pure player independent din domeniul securităţii cibernetice, un business de 20 de milioane euro anul trecut, cu 150 de clienţi din toată lumea printre care giganţi precum Carrefour, Société Générale sau Credit Agricole. Iar dacă povestea nu era destul de complexă, în scenă a intrat recent şi fondul de investiţii Keensight Capital, controlat de familia Rothschild, una dintre cele mai bogate şi puternice din lume.

    Să începem cu începutul. Cine este Theodore Michel Vrangos? ”Mama este pe jumătate româncă şi pe jumătate franţuzoaică“, povesteşte antreprenorul. Bunicii săi s-au cunoscut în 1910 la Sorbona, unde bunicul său urma un doctorat. ”Apoi el a convins-o pe bunica să vină în România, unde au trăit de altfel toată viaţa, astăzi fiind înmormântaţi la cimitirul Bellu.“

    Tatăl său provenea dintr-o familie cu origini greco-macedonene, dar care venise în România cu afaceri, bunicul patern deschisese o fabrică de ciocolată aici. Familia tatălui său a fost apoi expulzată odată cu instalarea regimului comunist, dar tatăl lui Theodore Michel Vrangos a rămas. ”Aşa că eu m-am născut în România şi am şi trăit aici până la vârsta de 15 ani.“

    Era 1979-1980 când familia sa a decis să plece în Franţa, prima destinaţie fiind însă Grecia, unde locuiau încă bunicii paterni. ”Am mers la Salonic, iar pe mine m-au înscris la Pinewood College.“ Văzând nivelul de matematică de acolo, părinţii săi au decis să îl trimită singur înapoi în România vreme de un an de liceu pentru a învăţa matematică, astfel ca atunci când ajunge în Franţa să se poată înscrie la un liceu bun. După liceu a absolvit şcoala de ingineri Grande École D’Ingenieurs, care este diferită de celelalte facultăţi din Franţa.

    Apoi a plecat în Anglia pentru un Master of Sciences care a durat un an şi jumătate. ”Acolo am ajuns să fac şi un internship în consultanţă, la o companie devenită astăzi PwC.“ în 1991 îşi înfiinţa prima sa firmă, în domeniul consultanţei, alături de trei asociaţi. După şase ani au vândut-o grupului Dimension Data din Africa de Sud, astăzi un gigant cu afaceri de 8 mld. euro, cu prezenţă în 47 de ţări şi 28.000 de salariaţi. în 1996, la Paris, era fondată firma Ciber Networks, care după cum îi spune şi numele activa în domeniul securităţii cibernetice.

    Această companie a fost fondată de Theodore Michel Vrangos alături de un partener francez care i-a rămas alături în business până astăzi; sunt acţionari împreună şi în firma actuală – i-Tracing. ”Pe la jumătatea vieţii acestei companii, am vândut pachetul majoritar către grupul Omnicom, unul dintre cei mai mari jucători din media, listat la bursa de la New York.“ Apoi, la nouă ani de la momentul fondării, în 2005, au făcut exit cedând businessul către BT, fostul British Telecom Franţa.

    Astfel a apărut i-Tracing în 2006, o companie specializată în cybersecurity. ”|n total, eu am înfiinţat 11 companii, de la firmă de head-hunting – Human Eye – la alte mici firme adiacente businessurilor principale.“

    Antreprenorul spune că i-Tracing este din acelaşi domeniu mare de activitate ca şi Ciber Networks, dar de fapt cele două fac lucruri total diferite. Ciber Networks a fost o companie utilă în primii ani ai internetului, care acoperea nevoi de bază. ”Aduceam din Israel tehnologie CheckPoint în 1996. Astăzi ne ocupăm de protecţia informaţiei, nu a maşinilor. Informaţia este petrolul secolului al XXI-lea.“

    Printre altele, compania i-Tracing face astăzi audit IT, se ocupă de detecţia intruziunilor şi a furtului de informaţii. Mulţi dintre clienţii firmei sunt prezenţi în România, ba chiar au SOC  Society Operation Center  local, au antene de securitate amplasate aici pentru protecţia sistemelor. ”Noi le concepem, le implementăm şi-i ajutăm să le opereze. Diferenţa este colosală faţă de acum zece ani, atacurile cibernetice sunt mult mai subtile“, povesteşte antreprenorul, pe care l-am cunoscut în timpul uneia dintre vizitele sale în România. El vine lunar pentru întâlnirile cu clienţii.

    Tot cam la fel de des merge şi la Londra, unde există o sucursală a businessului. ”Cunosc toţi clienţii. Timpul mi-l împart în special între Paris şi restul Franţei. Eu mă ocup şi de recrutare şi de achiziţii.“

    i-Tracing are filiale în Hong Kong, Marea Britanie şi Elveţia. |n fiecare dintre aceste ţări compania a trimis ingineri francezi, pentru că trebuie să fie aproape de clienţi. Prima filială deschisă a fost la Londra în 2013, unde băncile franceze aveau şi au încă filiale importante. Brexitul ar putea produce însă schimbări pe viitor.

    ”Primii noştri clienţi au fost Crédit Agricole, Sanofi şi Carrefour. A urmat apoi SFR, legat atunci de Vodafone.“ Acum firma i-Tracing are peste 150 de clienţi, dintre care 53 sunt veniţi doar anul trecut. Pe listă se numără şi publicaţia Les Echos din Franţa.

    ”Clienţii ne-au ales pentru că aveam un track record bun în Paris în IT. Există un ecosistem IT şi lumea ne ştie.“ Ca start-up trebuie să fii creativ şi să ai o poziţionare bună, să alegi şi momentul potrivit pentru lansare. Nu trebuie să fii «nice to have», ci «have to have», explică antreprenorul. ”|mi amintesc că în primele trei luni am avut întâlniri cu patru clienţi şi fiecare ne-a dat o idee pe care nu o aveam.“

    A mers la un meeting cu un client din industria bancară şi i-a oferit ideea de a se ocupa de cei care creează profiluri false pentru a lua credite fără a le mai rambursa apoi. Asta se întâmpla acum mai bine de un deceniu, în primele luni de activitate. Businessul a ajuns la afaceri de 20 mil. euro anul trecut şi pentru 2018 are bugetată o creştere de peste 25%. ”Ca să ne menţinem pure player independent trebuie să creştem foarte repede.“

    Anul trecut, la final de septembrie, fondul de investiţii Keensight Capital − fostul R Capital Management şi divizia de investiţii a grupului Rothschild − a intrat în acţionariatul i-Tracing, cumpărând 33% din acţiuni. Theodore Michel Vrangos nu oferă date despre valoarea acestei tranzacţii, care a avut de partea cumpărătorului una dintre cele mai influente familii din lume.

    În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor„, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume. Businessul familiei s-a extins apoi şi în alte domenii de activitate, de la imobiliare la IT.

    ”Am fost curtaţi de mai multe fonduri. Noi suntem patru acţionari − doi fondatori şi doi angajaţi deveniţi acţionari. Avem şi alţi zece oameni cheie în companie. Am negociat puternic pentru că am vrut şi vrem să rămânem majoritari.“
    Compania de securitate cibernetică i-Tracing are astăzi 150 de angajaţi, însă se află în plin proces de recrutare. De fapt, din cauza lipsei grave de talente pe piaţa din Franţa, Theodore Michel Vrangos spune că se uită şi la piaţa din România. El este de părere că guvernul local ar trebui să investească masiv în IT. |n Franţa sunt multe programe care sprijină industria IT prin facilităţi fiscale pentru companiile tech.

    ”Căutăm ingineri în securitate care să ofere şi consultanţă. Analizăm chiar posibilitatea deschiderii unui centru în România. Am avut un CTO (chief technology officer) român, dar nu mai este la noi. |n rest nu avem alţi români în echipă, deşi ştiu că sunt cunoscuţi în piaţă ca fiind buni profesionişti.“

    Antreprenorul spune că firma i-Tracing are două direcţii principale de dezvoltare. |n primul rând, ”vrem să ne dezvoltăm organic şi să continuăm angajările. Avem în plan să ajungem la 200 de persoane anul acesta.“ Antreprenorul Theodore Michel Vrangos spune că, pe lângă faptul că găsesc greu oameni, se confruntă şi cu o serie de plecări.

    Mulţi dintre cei care pleacă aleg să se relocheze în provincie, deci nu este vorba de o mutare la concurenţă. Viaţa la Paris este scumpă, iar salariile sunt similare cu cele din alte oraşe mari din Franţa. ”Circa 15 ingineri au plecat de la noi anul trecut, iar mai bine de jumătate au ales să se relocheze, au plecat în oraşele lor natale.“ Preţurile din sectorul imobiliar fac diferenţa în luarea unei astfel de decizii: în Paris costul este de 10.000 de euro/mp, pe când în Bordeaux sau Lyon preţurile sunt de trei ori mai mici, spune antreprenorul.

    El adaugă că i-Tracing plăteşte angajaţii la preţul pieţei, mai exact un inginer junior câştigă 3.000 – 3.500 de euro brut pe lună. După circa zece ani, când ajunge pe la 35 de ani, câştigul urcă la 50.000-55.000 de euro brut pe an.

    ”O a doua direcţie de dezvoltare pentru noi va fi realizarea de achiziţii. Suntem cel mai puternic pure player independent pe o piaţă de securitate cibernetică dominat dominată de corporaţii. Ne batem cu Atos, cu Orange, care are o filială specială Cyberdefense, şi cu CapGemini.“

    Antreprenorul estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 25-27 mil. euro, fără să ţină cont de viitoarele achiziţii. ”Vrem însă să cumpărăm două companii, fie amândouă din Franţa, fie una de pe piaţa noastră şi o alta din Elveţia sau Germania de Sud, o zonă puternic industrializată. Purtăm discuţii cu şase societăţi.“ După aceste preluări compania ar urma să ajungă la 250-300 de ingineri.

    Pentru că antreprenorii vor să rămână majoritari în business şi pe viitor, achiziţiile se vor face prin finanţare bancară, nu cu bani de la fond, deci prin diluarea participaţiei lor. După ce a fondat 11 firme şi a făcut deja o serie de exituri către giganţi internaţionali, antreprenorul Theodore Michel Vrangos nu se gândeşte la o nouă vânzare, ci la dezvoltare.

  • Certificat de naştere de star

    Sphera Franchise Group, o companie creată pentru a pregăti listarea la bursă a brandurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, este cea mai mare companie înfiinţată anul trecut, arată datele de la Registrul Comerţului. Acţionarii companiei, printre care se află Nicolae Badea şi Radu Dimofte, au înfiinţat Sphera Franchise Group în vara anului trecut, iar în noiembrie 25% din acţiunile companiei nou-create au fost listate la Bursă. În prezent, Sphera Franchise Group are o capitalizare de 1,6 mld. lei, iar de la listarea din noiembrie valoarea acţiunilor a crescut cu 45%.

    De altfel, în topul celor mai mari 50 de companii înfiinţate anul trecut se află şi afaceri care sunt de ani buni pe piaţă, dar care în 2017 au creat entităţi noi în care şi-au grupat activităţile locale şi care au drept CAEN principal activităţi ale holdingurilor (6420). Este cazul SAM Mills Business Investment Holding, Electrogroup Infrastructure, Fortuna BET Shops Holding.

    ”Printre motivele pentru care grupurile de societăţi au optat pentru implementarea unei structuri de tip holding pot fi enumerate: consolidarea tuturor participaţiilor sub umbrela unei singure entităţi, astfel încât să fie realizată o mai bună administrare a societăţilor cu activităţi operaţionale şi o alocare mai eficientă a resurselor materiale şi umane, dar şi accesul respectivelor societăţi la facilităţile fiscale acordate holdingurilor“, spune Diana Fejer, senior managing associate la Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi reprezentând Deloitte Legal în România. În top cinci cele mai mari companii înfiinţate anul trecut se află şi firma Electrogrup Infrastructură, cu activităţi de tip holding, controlată de fraţii Teofil şi Simion Mureşan şi de Marian Pantazescu. La fel ca şi Sphera Franchise Group, şi Electrogrup, grup constructor şi deţinător de infrastructură energetică, telecom şi civilă, a anunţat anul trecut că ia în calcul listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru 2018.

    ”În contextul admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau într-un sistem alternativ, o astfel de consolidare a participaţiilor din diverse entităţi la nivelul unei singure societăţi holding are şi mai mult sens, deoarece creşte şansele unei capitalizări mai mari. Tot prin prisma intenţiei admiterii la tranzacţionare şi a cerinţelor aferente unei astfel de operaţiuni se poate justifica şi capitalul social ridicat. Capitalul social ridicat mai poate fi justificat de necesitatea de finanţare a societăţilor respective, coroborat cu noile prevederi fiscale care limitează deductibilitatea dobânzii şi a costurilor asimilate pentru orice tip de credit“, mai arată Diana Fejer.

    O altă companie nou-creată cu activităţi de tip holding este Platforma IA Capital, un business în care două firme din grupul CITR au adus capital de 4,5 milioane de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania Platforma IA Capital este controlată de firmele CIT Resources şi CIT Restructuring. Reprezentanţii companiei nu au oferit însă informaţii privind rolul acestei noi companii în cadrul grupului CITR.

    În top 50 sunt şapte companii care au ca domeniu principal activităţi de tip holding, însă cel mai prolific CAEN al anului trecut a fost dezvoltarea şi promovarea imobiliară; nu mai puţin de zece companii din top 50 au astfel de activităţi. Spre comparaţie, activităţile de producţie din industria alimentară au un singur reprezentant între cele mai mari 50 de firme înfiinţate anul trecut.

    ”În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, avansul economic datorat creşterii venitului mediu al persoanelor fizice şi a consumului, precum şi relaxarea condiţiilor de creditare au condus la un reviriment al acestui sector. Intenţia manifestată de unele dintre cele mai mari companii de retail din lume de a intra pe piaţa românească, precum şi localizarea în România a unor centre de excelenţă în domeniul tehnologiei şi al consultanţei au avut ca efect creşterea necesităţii de spaţii de birouri şi au dat undă verde construcţiei de noi clădiri de birouri“, adaugă Diana Fejer.

    Anul trecut numărul de companii noi din economie a crescut cu 29%, la peste 136.000 de firme, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Doar în 2008 au fost înmatriculate mai multe firme decât anul trecut, astfel că anii cu cea mai mare creştere economică din ultimul deceniu (2008 şi 2017) se văd şi în viaţa companiilor din România.

    La polul opus, numărul firmelor şterse din economie a scăzut cu 25% anul trecut, la 82.000 de companii, un raport care arată că după ”duşul rece“ din 2016 încrederea din economia locală a revenit.

    Pentru businessul companiilor, 2016 a fost singurul an din ultimul deceniu când numărul firmelor radiate a fost mai mare decât al celor înmatriculate, cu un sold negativ de peste 3.000 de companii. Anul trecut însă diferenţa dintre firmele create şi cele şterse din economie a urcat la aproape 55.000 de companii, arată datele publicate de Registrul Comerţului. Şi numărul de SRL-uri a revenit în 2017 aproape de pragul de 100.000 de unităţi (98.000 de firme, cu o pondere de 72% în total).

  • Pariul record de un miliard de euro

     Sunt numele unora dintre fondurile de investiţii care au pariat sau măcar au tatonat piaţa locală în ultimii ani. Doar anul trecut aceşti investitori financiari au scos din buzunare peste un miliard de euro pentru a cumpăra companii sau active româneşti. A fost primul an din istoria româniei când acest prag a fost depăşit.

    „Marile fonduri de investiţii se uită la România. Nume care până acum priveau piaţa doar în context regional o analizează individual.” Aceasta este o frază pe care am auzit-o de mai multe ori în ultimii trei ani, o perioadă în care piaţa totală de fuziuni şi achiziţii din România a început să prindă contur cu amprentă financiară de 3-4 mld. euro sau chiar peste.

    Investitorii financiari (fonduri de investiţii) şi cei strategici (companii active într-o anumită industrie) au devenit tot mai interesaţi de România într-o perioadă în care economia duduie, iar consumul este din nou vioara întâi, motorul principal al creşterii.

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a continuat să crească anul trecut (în primele 11 luni – cele mai recente date) cu peste 10%, urmând trendul din 2016. Şi din punctul de vedere al creşterii economice România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană. Astfel că interesul investitorilor este justificat.

    Primele fonduri de investiţii şi-au întors privirea către România acum mai bine de două decenii, când economia locală abia învăţa primele lecţii despre capitalism. Apoi, banii au început să vină, apoi s-au oprit. Şi tot aşa o vreme. În linie cu evoluţia economiei. În timpul crizei financiare investitorii au devenit mai atenţi, mai precauţi, astfel că numărul tranzacţiilor şi valoarea lor totală a scăzut. Odată cu revenirea economiei pe un trend ascendent, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) şi-a reînceput şi ea urcarea.

    „România reprezintă principala noastră destinaţie de investiţii de mai bine de 20 de ani”, spune Horia Manda, executivul român care conduce fondul de investiţii Axxess Capital şi unul dintre veteranii pieţei locale. El adaugă că activitatea fondului în România a început în 1997 cu Romanian American Enterprise Fund (RAEF), prin care a construit baza de la care a început să se extindă regional începând cu 2005, chiar dacă prima investiţie transfrontalieră a venit în 1998, prin achiziţia Orgachim de către producătorul de vopselei Policolor în Bulgaria. Între timp, Policolor nu se mai află în portofoliul Axxess Capital, ci în cel al altui fond de investiţii, RC2.

    Fondul de investiţii Axxess Capital a fost în perioada 2015-2017 unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa de profil, având în portofoliu trei achiziţii şi patru exituri. Cea mai recentă mutare este cea prin care a vândut pachetul de 30% pe care îl deţinea în cadrul companiei IT Bitdefender pentru 180 mil. euro. Cumpărătorul este un alt fond, Vitruvian, care îşi face astfel intrarea pe piaţa locală. Prin această mutare, Bitdefender devine primul business antreprenorial românesc evaluat la peste 600 mil. euro. Compania este fondată şi controlată în continuare de familia Talpeş.

    „Într-adevăr, în ultimii ani asistăm la un interes în creştere din partea acestui segment investiţional (al fondurilor de investiţii – n.red.), tot mai multe nume mari exprimându-şi interesul şi urmărind în mod activ oportunităţile din piaţa locală”, spune Nadia Badea, partener în cadrul casei de avocatură Clifford Chance şi coordonatorul practicii M&A şi real estate din cadrul biroului de la Bucureşti. Ea adaugă că se poate remarca, de asemenea, întoarcerea unor investitori care au ieşit din piaţă în urmă cu câţiva ani.

    Tendinţa coincide cu efervescenţa din private equity la nivel global. „Intensitatea activităţii de private equity se vede foarte bine în cifre; potrivit celor mai recente date pe care le avem, ponderea tranzacţiilor M&A din această arie a crescut de la 23% la aproximativ 30% din valoarea totală a pieţei, în 2017.” În România, fondurile de investiţii au pariat anul trecut peste 1,2 mld. euro, pentru prima dată în istorie, cifra cuprinzând şi tranzacţiile făcut de fondurile specializate pe sectorul imobiliar precum NEPI Rockcastle şi Globalworth, nu doar cele de private equity. Pentru această estimare, Business Magazin a luat în calcul doar mutările locale, nu şi cele internaţionale în cadrul cărora România reprezintă o piesă din puzzle.