BusinessMagazin

Tag: parfum

  • “Sunt atât de bogată încât am cheltuit 1 milion de lire sterline doar pe parfum în două luni”. O prinţesă saudită a fost acuzată că este de fapt o prostituată din Etiopia

    O presupusă prinţesă saudită declara că este atât de bogată încât şi-a permis să cheltuiască nu mai puţin de un un milion de lire sterline doar pe parfumul pe care l-a consumat în două luni. Sara Al Amoudi a fost acuzată că ar fi de fapt o prostituată etiopiană, extrem de săracă, care a pozat în prinţesă saudită pentru a-i escroca pe dezvoltatorii imobiliari Amanda Clutterbuck şi Ian Panton, de la care a luat apartamete luxoase în valoare de 14 milioane de lire sterline.

    Misterioasa prinţesă – a cărei vârstă este estimată între 31 şi 45 de ani – a plâns în faţa instanţei de judecată, argumentând că n-a fost niciodată o prostituată nevoiaşă, că averea sa este reală şi că partidele de cumpărături la care a fost pot dovedi clar acest lucru.

    Sara Al Amoudi a ajuns la tribunal într-un Rolls Royce şi i-a mărturisit judecătoarei că adicţia sa pentru cumpărături este atât de severă încât a apelat la ajutor medical specializat pentru a se trata. Într-o engleză cu accent puternic, ea a declarat: “am o problemă legată de mersul la cumpărături şi merg la doctor; numai în ultimele două luni am cheltuit doar pentru parfum 1,4 milioane de dolari. Vă pot arăta pozele”.

    Sara Al Amoudi a apărut în instanţă îmbrăcată cu o burka care o învăluia complet şi cu încălţări cu tocuri de 10 cm. La cererea juriului a îndepărtat vălul de pe faţă dar continua să-şi ascundă faţa.

    Ea afirmă că a avut o legătură amoroasă cu presupusa victimă (Ian Patton, 45 de ani), în vreme ce partenera şi iubita acestuia (Amanda Clutterbuck, 56 de ani) şi că el ar fi împrumutat şi furat de la ea circa 5 milioane de lire sterline din “banii de buzunar” pe care îi primea din Arabia Saudită. Ea insistă că în momentul în care a preluat cele şase apartamente de lux, acest lucru a echivalat cu rambursarea banilor împrumutaţi sau furaţi de la ea.

    Cei care au dat-o în judecată spun însă că ea i-a escrocat, spunând că are sume uriaşe de investit într-un proiect de dimensiuni ample, pretinzând că este una din soţiile regelui Abdullah al Arabiei Saudite, în vârstă de 88 de ani. Cei doi londonezi pretind că paguba lor este de 14 milioane de lire sterline.

    Sara al Amoundi a replicat însă că acuzaţiile sunt mincinoase, că ei nu-i lipsesc nicicând banii, având permanent între 100.000 şi 400.000 de lire sterline în locuinţă. Ea a adăugat că în Arabia Suadită era privită ca o criminală din pricina unei relaţii adulterine, dar a argumentat că a fost forţată să se mărite la 13 ani cu un om al cărui nume n-a vrut să-l dea, argumentând că atât viaţa ei cât şi a fiicei de 13 ani ar fi periclitată de acest lucru.

    În februarie 2014, judecătorul de la Curtea Supremă de Arbitraj de la Londra a decis că femeia poate rămâne în posesia bunurilor ce au o valoare estimată la 14 milioane de lire sterline. Tribunalul nu a găsit motive care să arate că cei care au dat-o în judecată ar fi fost păcăliţi.

  • “Sunt atât de bogată încât am cheltuit 1 milion de lire sterline doar pe parfum în două luni”. O prinţesă saudită a fost acuzată că este de fapt o prostituată din Etiopia

    O presupusă prinţesă saudită declara că este atât de bogată încât şi-a permis să cheltuiască nu mai puţin de un un milion de lire sterline doar pe parfumul pe care l-a consumat în două luni. Sara Al Amoudi a fost acuzată că ar fi de fapt o prostituată etiopiană, extrem de săracă, care a pozat în prinţesă saudită pentru a-i escroca pe dezvoltatorii imobiliari Amanda Clutterbuck şi Ian Panton, de la care a luat apartamete luxoase în valoare de 14 milioane de lire sterline.

    Misterioasa prinţesă – a cărei vârstă este estimată între 31 şi 45 de ani – a plâns în faţa instanţei de judecată, argumentând că n-a fost niciodată o prostituată nevoiaşă, că averea sa este reală şi că partidele de cumpărături la care a fost pot dovedi clar acest lucru.

    Sara Al Amoudi a ajuns la tribunal într-un Rolls Royce şi i-a mărturisit judecătoarei că adicţia sa pentru cumpărături este atât de severă încât a apelat la ajutor medical specializat pentru a se trata. Într-o engleză cu accent puternic, ea a declarat: “am o problemă legată de mersul la cumpărături şi merg la doctor; numai în ultimele două luni am cheltuit doar pentru parfum 1,4 milioane de dolari. Vă pot arăta pozele”.

    Sara Al Amoudi a apărut în instanţă îmbrăcată cu o burka care o învăluia complet şi cu încălţări cu tocuri de 10 cm. La cererea juriului a îndepărtat vălul de pe faţă dar continua să-şi ascundă faţa.

    Ea afirmă că a avut o legătură amoroasă cu presupusa victimă (Ian Patton, 45 de ani), în vreme ce partenera şi iubita acestuia (Amanda Clutterbuck, 56 de ani) şi că el ar fi împrumutat şi furat de la ea circa 5 milioane de lire sterline din “banii de buzunar” pe care îi primea din Arabia Saudită. Ea insistă că în momentul în care a preluat cele şase apartamente de lux, acest lucru a echivalat cu rambursarea banilor împrumutaţi sau furaţi de la ea.

    Cei care au dat-o în judecată spun însă că ea i-a escrocat, spunând că are sume uriaşe de investit într-un proiect de dimensiuni ample, pretinzând că este una din soţiile regelui Abdullah al Arabiei Saudite, în vârstă de 88 de ani. Cei doi londonezi pretind că paguba lor este de 14 milioane de lire sterline.

    Sara al Amoundi a replicat însă că acuzaţiile sunt mincinoase, că ei nu-i lipsesc nicicând banii, având permanent între 100.000 şi 400.000 de lire sterline în locuinţă. Ea a adăugat că în Arabia Suadită era privită ca o criminală din pricina unei relaţii adulterine, dar a argumentat că a fost forţată să se mărite la 13 ani cu un om al cărui nume n-a vrut să-l dea, argumentând că atât viaţa ei cât şi a fiicei de 13 ani ar fi periclitată de acest lucru.

    În februarie 2014, judecătorul de la Curtea Supremă de Arbitraj de la Londra a decis că femeia poate rămâne în posesia bunurilor ce au o valoare estimată la 14 milioane de lire sterline. Tribunalul nu a găsit motive care să arate că cei care au dat-o în judecată ar fi fost păcăliţi.

  • Cât cheltuie femeile din România pe parfum

    O femeie cheltuie, în medie, 250 de lei pentru parfumurile preferate şi face o nouă achiziţie o dată la trei luni, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii retailerilor de produse Sole Luxury Boutique.

    Astfel, conform companiei, comportamentul de achiziţie este influenţat în principal de noutăţile sau ofertele de preţ existente  în magazinele fizice şi online, ceea ce demonstrează faptul că femeile nu rămân fidele unui singur parfum, ci folosesc mai multe arome, în funcţie de ocazie.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Sole au observat că deşi parfumurile sunt schimbate destul de des, româncele preferă să rămână în zona unui singur producător, printre cele mai apreciate branduri numărându-se Lancome, Yves Saint Laurent şi Tom Ford.

    În ceea ce priveşte modalitatea de achiziţie, Angela Ţiboc, director al diviziei de Fashion&Lifestyle a companiei, afirmă că majoritatea cumpărăturilor se realizează în mediul online, unde varietatea gamei este mult mai largă, iar preţurile mai mici.

    „De regulă, clientele apelează la comenzile online cu scopul de a comanda un parfum deja deţinut  sau un produs asemănător, pe care îl aleg în funcţie de notele conţinute şi cunoscute. De asemenea, achiziţiile în mediul online reprezintă rezultatul testărilor din magazinele fizice”, a completat Ţiboc.

  • Românii cheltuie 3,5 mld. lei pe cosmetice şi parfumuri

    Cel mai puternic avans, de 5,3%, dublu faţă de piaţă în ansamblul său, îl au vânzările de dermatocosmetice, vândute exclusiv prin farmacii. ♦ Vânzările directe mănâncă un sfert din totalul pieţei de 3,5 mld. lei. ♦ Un singur segment de piaţă, cel al produselor profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică, este pe minus. ♦ Vânzările online „galopează“, cu plus 20% în 2015.

    Românii au cheltuit anul trecut 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF pe baza in­formaţiilor oferite de jucătorii din piaţă.

    Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per an­samblu, care a postat un plus de circa 9% anul trecut, cel mai bun an de după 2008. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a avansat anul trecut cu aproape 9%, însă motor au fost pro­dusele alimentare, al căror TVA s-a redus de la 24% la 9% începând cu data de 1 iunie. Pentru bunuri nealimentare avansul a fost de aproape 3%, similar celui înregistrat de piaţa de cosmetice, produse de îngrijire şi de parfumerie.

    Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele de piaţă, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vân­zările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 mld. lei (780 mil. euro).

    În prezent piaţa de cosmetice din România este una dintre cele mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Sole Luxury Boutique începe Black Friday pe 20 noiembrie şi ţinteşte vânzări de 1 milion de euro

    Sole Luxury Boutique, retailer de produse fashion şi de înfrumuseţare, anunţă lansarea unei campanii de Black Friday, atât în magazinul online, cât şi în locaţiile offline, pentru care a pregătit stocuri în valoare de peste 1 milion de euro şi reduceri de până la 50%.

    Astfel,  în perioada 20-22 noiembrie, vizitatorii site-ului SoleShop, precum şi ai magazinelor fizice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Baia-Mare şi Nurnberg (Germania) se vor putea bucura de reduceri de până la 50% la mii de produse de lux,  precum  genţi, parfumuri, cosmetice, accesorii fashion şi ceasuri semnate de branduri renumite, precum Bvlgari, Dolce&Gabbana, Calvin Klein, Guess, Frends, Kenzo, Cartier, Ralph Lauren, Prada, Armani sau Tom Ford.

    „Este pentru prima dată, de la lansarea magazinului online, când participăm la Black Friday cu peste 20.000 produse în stoc şi, cunoscându-ne clientela, mizăm în mod special pe gamele de parfumuri şi cosmetice”, a declarat Angela Ţiboc, Director al Diviziei de Fashion&Lifestyle a Sole.

    Printre produsele ce se vor afla în promoţie se numără şi cel mai scump model din oferta retailer-ului, o geantă tip trapez de la Celine, al cărei preţ, în mod normal, depăşeşte 12.900 lei.

    Solevizează 10.000 mii de clienţi, iar pentru prima ediţie de Black Friday, Sole Luxury Boutique mizează pe creşterea numărului de clienţi din perioada campaniei cu până la 500% şi anticipează un trafic de 10 ori mai mare pe durata weekend-ului, comparativ cu alte perioade din an.

    De asemenea, în perioada campaniei, transportul va fi gratuit indiferent de valoarea comenzii, iar clienţii care plătesc online, cu cardul, vor avea prioritate la livrarea produselor.

  • Lansarea oficială a noului parfum al Rihannei, întreruptă de un grup de activişti ecologişti – VIDEO

    Protestatarii au criticat-o pe celebra artistă R&B pentru faptul că poartă adeseori articole vestimentare care sunt confecţionate din produse de origine animală.

    Câteva sute de fani s-au reunit în magazinul Macy’s din Brooklyn, luni seară, pentru a asista la lansarea noului parfum al cântăreţei Rihanna, intitulat “RiRi by Rihanna”, însă evenimentul nu a fost lipsit de controverse. Un mic grup de persoane s-a adunat în faţa magazinului, ţinând pancarte cu fotografii ale unor animale, simpatice şi prietenoase, însoţite de sloganuri precum “Cine a murit pentru blana ta?” şi “Jupuit de viu”.

    O înregistrare video, publicată pe site-ul TMZ.com, îi arată pe acei activişti ecologişti scandând “Ruşine, Rihanna!”, înainte ca un grup de agenţi de pază să intervină, pentru a o proteja pe vedetă de o eventuală confruntare cu protestatarii.

    Rihanna a fost de mai multe ori criticată în trecut pentru faptul că poartă accesorii vestimentare din blană naturală şi a fost agresată fizic şi verbal de activişti ai organizaţiei PETA (People for the Ethical Treatment of Animals) în 2012, după ce apăruse în public cu o pereche de cizme spectaculoase, foarte înalte, din piele de şarpe.

    Rihanna şi-a lansat primul album discografic în 2005, iar primul ei single care a ajuns pe primul loc în topul Billboard a fost piesa “S.O.S.”. Au urmat alte trei piese care au ajuns pe prima poziţie a clasamentelor muzicale: “Umbrella”, “Take a Bow” şi “Disturbia”. Înainte de “Loud”, din 2010, cântăreaţa a lansat albumul “Rated R”, în noiembrie 2009. Cele mai recente albume ale sale sunt “Talk That Talk” (2011) şi “Unapologetic” (2012). Albumele sale s-au vândut în peste 150 de milioane de exemplare la nivel mondial, iar cântăreaţa a fost recompensată cu opt premii Grammy.

  • A renunţat la compania pe care o conducea de 12 ani pentru a lansa un business în domeniul parfumurilor

    Parfumeria s-a inventat în Orient, chiar dacă marketingul şi  reclama ne-au determinat să credem că parfumurile vin din Franţa“, explică Anca Marcu, antreprenoarea ce a lansat pe piaţă Marab Perfumery, o afacere de comercializare de parfumuri orientale, în timp ce descrie fiecare dintre parfumurile de pe raftul magazinului său, unele dintre ele cu arome ce pot fi catalogate drept agasante de un necunoscător. După un an şi jumătate de activitate, Marab Perfumery este formată din magazinul din Bucureşti, o franciză de tip insulă într-un centru comercial din Constanţa, un magazin online, dar şi colaborări cu câteva saloane de frumuseţe, activităţi ce au generat anul trecut afaceri de 540.000 de lei (circa 122.700 euro).

    „Am acumulat experienţă mai mult în management, nu a fost ceva ce mi-a plăcut, dar a fost ceva ce am ales la momentul respectiv“, explică Marcu, referindu-se la momentul când a intrat în antreprenoriat, în 2001, pornind o afacere de distribuţie de produse de unică folosinţă. S-a ocupat de administrarea acesteia timp de 12 ani, apoi, după o călătorie în Dubai, a hotărât să schimbe domeniul în care activa şi să transforme pasiunea mai veche pentru parfumuri într-o nouă afacere, intrând pe nişa parfumurilor orientale. „Am depistat acolo o lume total diferită a parfumeriei faţă de ce ştiam şi am hotărât să aduc o parte din aceasta aici“, descrie ea momentul când a hotărât să se axeze pe o afacere de distribuţie de parfumuri orientale, în 2013.

    A revenit în ţară, a cercetat structura pieţei şi s-a întors în Dubai cu un plan de afaceri, având în plan să aducă pe piaţa locală câteva dintre mărcile întâlnite acolo. A investit aproximativ 15.000 de euro în primul stoc de marfă, dar lucrurile nu au evoluat conform planului. Dacă iniţial îşi propusese să aducă parfumuri ce urmau a fi distribuite retailerilor specializaţi, a realizat că piaţa nu era suficient de dezvoltată pentru ca ei să le accepte. „Toţi mi-au întors spatele, aşa că a trebuit să atac cu un alt plan de bătaie“, povesteşte antreprenoarea despre unul dintre motivele pentru care afacerea nu a funcţionat de la început şi anume ataşamentul românilor faţă de mărcile cunoscute. Arabii nu sunt interesaţi de marketing şi de reclamă şi mărcile comercializate de ei nu erau renumite, deoarece alegerea parfumurilor se face în Orient pe baza aromelor preferate de clienţi. Românii însă sunt sensibili la reclamă şi preferă în continuare mărcile cunoscute.

    A început astfel să vândă ea însăşi parfumurile, mai întâi într-un spaţiu sezonier de pe litoral, în iunie 2013, pe care l-a considerat şi o modalitate de testare a pieţei, pe seama diversităţii de clienţi de acolo. În acelaşi an, în septembrie, a participat la un târg de profil la Romexpo, iar apoi a deschis un magazin în centrul Capitalei, pe o stradă aflată în apropiere de Calea Victoriei.

    Primele importuri au fost ale Casei Sterling, o firmă ce acoperă o paletă de branduri, arome şi preţuri variate. „Nu am vrut să fim o nişă doar pentru acei oameni care au posibilitatea de a cumpăra un parfum scump, ci am vrut o paletă de preţuri prin care să fim deschişi la mai multe categorii de clienţi.“ Un alt producător despre care aminteşte este Casa Urud, cu brandul Salveza, prezent şi în Galeriile Lafayette şi pe a cărei creatoare a întâlnit-o într-una din desele călătorii în Dubai. „Mi-a povestit cum bunica ei a creat parfumuri pentru familia regală şi a continuat acest obicei al familiei, la rândul ei creând pentru casa regală şi, de asemenea, creând multe parfumuri pentru VIP-uri“, explică Anca Marcu modul cum se construieşte reputaţia unui brand oriental.

  • Povestea creatorei de modă Coco Chanel

    Coco Chanel (Gabriel Bonheur Chanel) a fost o creatoare de modă şi fondatoare a imperiului Chanel. Ea este singura creatoare de modă prezentă în lista Time a celor mai influenţi 100 de oameni din secolului XX.

    Influenţa creatoarei a depăşit limitele culturii vestimentare, iar produsul ei cel mai cunoscut, parfumul Chanel no. 5, este unul dintre cele mai vândute din istorie. Coco Chanel este cunoscută şi astăzi pentru determinarea, ambiţia şi energia de care a dat dovadă pentru a-şi atinge scopurile, atât pe plan personal, cât şi profesional. Cu toate acestea, viaţa ei a generat numeroase controverse, mai ales datorită comportamentului său pe durata ocupaţiei naziste din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Fondatoarea Bet365.com este una dintre cele mai bogate femei din lume

    Gabriel Bonheur Chanel s-a născut în 1883 în Saumur, Franţa. După ce a învăţat să coasă la vârsta de şase ani, Chanel s-a angajat la o croitorie, iar în timpul liber a cântat într-un cabaret frecventat de ofiţeri ai armatei franceze. În această perioadă şi-a atras porecla Coco, cel mai probabil datorită unui cântec numit ”Ko Ko Ri Ko„. În anul 1906, Chanel l-a cunoscut pe Etienne Balsan, un tânăr ofiţer ce provenea dintr-o familie bogată. Părinţii lui Balsan deţineau una dintre cele mai mari fabrici de haine din Franţa şi produceau echipament destinat armatei franceze. În 1909, când Chanel s-a mutat la Paris, tânărul ofiţer i-a pus la dispoziţie apartamentul său şi a introdus-o în cercurile selecte din capitala franceză.

    Căpitanul Arthur Edward ”Boy„ Capel, unul dintre prietenii lui Balsan, a ajutat-o pe Chanel să deschidă un magazin în cartierul parizian Deauville. Produsele erau croite din materiale ieftine şi orientate, în general, către zona sport. Câţiva ani mai târziu, Coco Chanel a deschis un nou butic în Biarritz, un oraş situat în sudul Franţei care a avut statut de neutralitate în timpul primului război mondial. Aici, femeia l-a cunoscut pe Marele Duce Dimitri Pavlovici, un aristocrat rus cu care a avut o scurtă aventură, păstrând 
apoi o strânsă relaţie cu el de-a 
lungul vieţii.

    În anul 1919, ”Chanel„ era deja consacrat ca un brand, având sediul într-unul dintre cele mai exclusiviste cartiere din Paris. În următorii ani Chanel şi-a consolidat imaginea companiei, dechizând zeci de magazine în Franţa.

    În 1924, Coco Chanel a semnat un contract cu o companie deţinută de familia Wertheimer pentru a produce o gamă de parfumuri şi accesorii. Parfums Chanel a devenit imperiul cunoscut astăzi, cu venituri anuale de peste 7 miliarde de dolari. Redenumită Chanel, compania are peste 300 de magazine şi este prezentă pe toate continentele, având în jur de 1.500 de angajaţi.

  • Managerul de la Coty: Poţi recunoaşte criza după frenezia cu care femeile îşi cumpără rujuri

    Fondatorul celei mai mari companii de cosmetice din lume, Leonard Lauder, a definit în manualele de specialitate aşa-numitul „lipstick factor“ (factorul ruj): poţi recunoaşte o perioadă de criză după goana cu care femeile încep să cumpere rujuri, pentru că este singurul răsfăţ pe care şi-l mai pot permite, spune Răzvan Afenduli, general manager al Coty România. Practic în perioadele de criză femeile renunţă la înnoirea garderobei, la poşete, pantofi, dar ceva trebuie să cumpere. „De aceea a crescut în criză piaţa eşarfelor şi au crescut uriaş, în toată lumea, vânzările de produse pentru unghii“, arată reprezentantul Coty.

    De formaţie inginer, el vorbeşte extrem de natural despre tendinţe de vânzări în parfumeria selectivă sau preferinţe de consum la ojă, de pildă, graţie celor 18 ani de carieră în industria cosmeticelor. Completează că „de departe tot portofoliul de colour cosmetics are cea mai mare creştere, fenomen normal într-o perioadă de criză“. Dovadă a acestei teorii este şi faptul că vânzările de cosmetice decorative (ca oja şi rujul) ale Coty s-au dublat în ultimii doi ani şi jumătate, ajungând acum la 35-40% din cifra de afaceri a filialei locale, care s-a plasat anul trecut la 18,5 milioane de euro. Pe de altă parte, adaugă Afenduli, „partea proastă este că în perioadele de criză parfumul are un comportament similar pieţei de maşini, de parcă ar trebui finanţat“. De regulă, spune şeful Coty, o femeie nu are doar un parfum sau o apă de toaletă, ci 4-5; or în momentul în care trebuie să reducă din cheltuieli, cu uşurinţă renunţă la unul sau două produse din gama pe care o foloseşte. „Prin urmare, piaţa a înregistrat o cădere de peste 30%.“

    Cu plusuri serioase în vânzările de cosmetice decorative şi minusuri severe la capitolul parfumurilor, Coty România tot a bifat creşteri anuale de câte două procente, spune Afenduli. În 2014 compania a înregistrat vânzări de 18,5 milioane de euro în România, iar şeful Coty completează că ultimii ani au fost ciudaţi şi glumeşte: „În ciuda tratamentului aplicat, pacientul se simte bine. În ciuda crizei şi a tuturor nebuniilor, noi de prin 2009 încoace am început să creştem şi nu a fost nicio restructurare la nivel de angajaţi“. Echipa numără acum 65-70 de oameni, iar în 2015 Afenduli ar trebui să recruteze personal, pentru că pe plan internaţional compania se află în proces de achiziţii. Anul trecut, de pildă, în portofoliul Coty România au intrat, după încheierea achiziţiei pe plan mondial, parfumuri din gama premium. „Deşi a fost anunţată în ianuarie, preluarea a devenit efectivă la finalul lui martie. Am pierdut un trimestru extrem de important.“

    Compania s-a reaşezat din 2011 încoace: „Dacă se uită cineva pe partea de date de la registru comerţului, vede o reaşezare a tuturor indicatorilor din balanţa contabilă, începând cu capitalul rulant, asseturi, profitabilitate, brută, vânzări“. Din 2013 compania s-a pregătit pentru un program complet de modernizare pe piaţa românească. Unul din paşi a fost externalizarea depozitului, printr-un parteneriat cu operatorul logistic KLG, de la jumătatea lui 2013. În paralel, compania s-a pregătit pentru trecerea la SAP, care s-a întâmplat efectiv în vara anului trecut, dar pregătirea a durat un an şi jumătate. „Modelul de lucru al oamenilor din vest este un pic diferit de ceea ce se întâmplă la noi. La ei, într-un şantier 80% este planificare, 20% este muncă, iar în România este invers, de aceea străzile sunt murdare tot timpul.“ Ca urmare, implementarea noului sistem de lucru a durat două luni, „iar în acea perioadă nu cred că am avut o scădere a vânzărilor de peste 1%“.

    Tot anul trecut compania a integrat în portofoliu produsele preluate la începutul lui 2014, iar în aprilie compania şi-a schimbat sediul, „o altă investiţie importantă, şi de imagine şi de bani, costând mai mult de 300 de euro pe metrul pătrat; suma nu e mică, pentru că am făcut un spaţiu complet funcţional. Avem lumină artificială doar după 6 seara şi asta costă bani mulţi, pentru că se schimbă traseele instalaţiilor. Costă mult să ai toţi oamenii bucuroşi să muncească“, spune Afenduli, care şi-a construit cariera din industria cosmeticelor pe parcursul a 18 ani. Absolvent al Facultăţii de Electronică, s-a angajat în 1995; după 2-3 interviuri pentru slujbe de inginer, „nu înţelegeam cum aş putea trăi cu banii ăia“, a văzut un anunţ în ziar la firma de distribuţie Overseas şi s-a angajat ca agent de vânzări. În 1997, când s-a deschis Coty, „am ciocănit şi eu la uşă şi m-au luat, iar an de an a crescut prăvălia“, în tandem cu responsabilităţile sale.

    „De ce n-am schimbat jobul? L-aş fi schimbat, l-aş schimba şi acum, dar de câte ori m-am gândit să plec lucrurile s-au aranjat în aşa fel aici încât mai creşteam o poziţie, ca bani, ca tot. Atunci nu văd omul care să renunţe la confort când creşte în carieră. Când se va termina cu cosmeticele? Nu ştiu“. Din 2010 este director general şi primeşte în fiecare trimestru telefoane de la head-hunteri. Singurele discuţii reale, concrete din ultimii ani au fost pe o poziţie în private equity şi o companie de cosmetice, „care a vrut în mod deosebit să lucrez la ei dar nu mi-au dat poziţia pe care mi-am dorit-o“. Iar despre intenţiile antreprenoriale, spune el, „m-am gândit de nenumărate ori, dar din păcate nu am o afacere, pentru că cine munceşte nu are timp să câştige bani“.