Tag: Ordonanţa de urgenţă
-
Cum pot fi angajate şi integrate persoanele cu dizabilităţi pe piaţa muncii în contextul recentelor modificări legislative
În scopul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, companiile care au cel puţin 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze această categorie de persoane, într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În caz contrar, înainte de Ordonanţă, companiile puteau opta pentru plata lunară către bugetul de stat a unei sume echivalente cu 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. De asemenea, angajatorii aveau opţiunea de a achiziţiona produse sau servicii de la unităţile protejate autorizate, în suma echivalentă cu cea datorată la bugetul de stat.
În urma publicării Ordonanţei de Urgenţă în Monitorul Oficial nr. 648, suma datorată către bugetul de stat s-a dublat, iar posibilitatea achiziţionării de produse de la unităţi protejate nu mai există. Astfel, activitatea a peste 700 de unităţi protejate, existente în momentul de faţă, va fi afectată negativ, în sensul în care ele vor intra în competiţie directă cu restul companiilor care nu fac parte din categoria unităţilor protejate, dar oferă acelaşi tip de produse şi servicii. Odată cu noile prevederi, unităţile protejate fără personalitate juridică nu vor mai putea funcţiona decât în cadrul instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, dispare o facilitate pentru existenţa unităţii protejate fără personalitate juridică, înfiinţată de persoana cu handicap, autorizată să deruleze activităţi economice independente.
În ultimii ani, numărul companiilor care au apelat la serviciile oferite de către unităţile protejate a crescut semnificativ, precum şi diversitatea serviciilor oferite de aceste unităţi. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, majoritatea unităţilor protejate au ca obiect de activitate activităţi de vânzări/intermedieri cu bunuri, ambalare, dar şi de fabricare a articolelor textile.
„Unităţile protejate au încercat de-a lungul timpului să se adapteze nevoilor angajatorilor, oferindu-le o gamă variată de servicii şi produse, începând de la programe de training, masaj la birou, până la produse realizate de către persoanele care prezintă dizabilităţi, precum articole textile. Odată cu noile prevederi, nemaiavând opţiunea apelării la unităţile protejate în scopul deducerii de taxe, teoretic angajatorii, mai ales cei cu un număr foarte mare de angajaţi, vor lua în calcul posibilitatea angajării de persoane cu dizabilităţi”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.
O altă modificare pe care o aduce noul act normativ este aceea că autorităţile şi instituţiile publice vor avea obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Soluţii de stimulare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi
Potrivit specialiştilor Smartree, există mai multe soluţii de încurajare a angajărilor pentru persoanele cu dizabilităţi. O astfel de soluţie este înfiinţarea unor şcoli şi a unor programe profesionale pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anumite meserii care să corespundă nevoilor actuale din cadrul organizaţiilor. Astfel, facilitarea accesului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi, la servicii de orientare şi formare profesională, la diverse materiale didactice adaptate nevoilor lor, în funcţie de tipul şi severitatea dizabilităţii, la tehnologii şi echipamente de asistare, poate ajuta la dezvoltarea în plan personal şi profesional a persoanelor în cauză.
„În prezent, companiile nu au adevărate programe de suport de integrare profesională specializate în domeniul dizabilităţii. Persoanele cu nevoi speciale au dreptul de a beneficia de toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia. Astfel, în funcţie de gradul de handicap al persoanei, angajatorii trebuie să pună la dispoziţie asistenţă personală, în sensul de sprijin pentru desfăşurarea activităţii profesionale”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.
Totuşi, în ultima perioadă, în anumite domenii, în cadrul cărora fluxurile operaţionale pot fi susţinute de către persoane cu dizabilităţi, se angajează persoane care să lucreze în retail, pe poziţii de casieri, în departamentul de contabilitate, în croitorie sau alte meserii, acest lucru depinzând şi de tipul, dar şi de gradul de handicap. Cu toate acestea, datele furnizate de autorităţi indică o reprezentare scăzută a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii din România.
Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la 31 decembrie 2016 numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 786.546 persoane, adică un procent de 3,54% din populaţia României. Dintre acestea, 706.401 sunt adulte, restul de 62.066 sunt copii. La finalul anului 2016, numărul total de persoane cu dizabilităţi angajate a fost de 33.449, iar rata de ocupare era de 17,97% din totalul persoanelor care pot fi angajate.
O altă soluţie care poate contribui la stimularea angajărilor pentru această categorie de persoane este oferirea de suport/consultanţă cu privire la subiecte precum întocmirea CV-ului, modalităţi de prezentare la un interviu, opţiuni de selecţie şi aplicare pentru un loc de muncă, dar şi o promovare mai bună a canalelor special dedicate acestor persoane precum site-uri specializate de joburi sau organizaţii de profil.
-
Reorganizarea RA Editura Didactică şi Pedagogică în societate pe acţiuni, adoptată tacit de Senat
Potrivit Constituţiei României, ”prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”.
Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Veste bombă despre cardul de sănătate. Ce a decis Guvernul în şedinţa de azi
Guvernul a adoptat azi o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin care utilizarea fără drept a cardului de sănătate devine infracţiune.
“Avem o ordonanţă de urgenţă astăzi pentru a modifica Legea 95 în sensul alinierii prevederilor legii cu prevederile noului Cod fiscal. În acelaşi timp, reglementăm utilizarea cardului de sănătate şi definim faptul că utilizarea fără drept a cardului de sănătate constituie acum infracţiune”, a declarat Bodog la începutul şedinţei de Guvern.
În Ordonanţa pusă în dezbatere pe site-ul ministerului Sănătăţii în data de 16 noiembrie se precizează ce anume va deveni infracţiune şi se va pedepsi conform prevederilor din Codul penal: reţinerea la nivelul furnizorilor de servicii medicale a unui card de sănătate şi utilizarea fără drept de către aceştia.
Potrivit Notei de fundamentare a ordonanţei, “se reglementează în mod expres faptul că, cardul naţional este un card electronic, personal şi netransmisibil, iar reţinerea la nivelul furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale a cardurilor naţionale şi/sau utilizarea de către aceştia fără drept, în scopul raportării şi validării unor servicii medicale/medicamente/dispozitive medicale constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal”, scrie realitatea.net
-
CUTREMUR pe piaţa muncii: guvernul Tudose modifică Legea Dialogului Social şi obligă companiile să negocieze cu angajaţii
Mai exact, în art. VII alineat 1 din actul mai sus menţionat se specifică următoarele: “Prin derogare de la prevederile art. 129 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în unităţile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă, iniţierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a OUG nr. 79/2017.”
Guvernul PSD, care a făcut o revoluţie fiscală prin trecerea contribuţiilor sociale din sarcina companiei în sarcina angajatului, a găsit o soluţie prin care salariile brute să crească, astfel încât salariile nete să rămână identice: obligaţia unor negocieri colective pentru firmele care au peste 21 de salariaţi, indiferent de forma de proprietate a companiei, potrivit ZF.
În articolul de la care se face derogare se specifica faptul că “Negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi”.
Noua ordonanţă, publicată pe 16 noiembrie, notează că “este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare.”
Guvernul se asigură astfel că angajatorii nu vor putea modifica contractele fără ca angajaţii să îşi dea acordul pe noua formă.
-
Ministerul Finanţelor: Revoluţia Fiscală a fost adoptată prin Ordonanţă de Urgenţă
MFP va organiza astăzi la ora 16.00, la sediul instituţiei o conferinţă de presă, la care vor fi prezenţi ministrul Ionuţ Mişa şi secretarul de stat Oana Iacob, privind modificările din legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal.
-
Sistemul Ro-Alert a fost înfiinţat prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului
”Pe ordinea de zi de astăzi se află un proiect foarte important pentru noi toţi, Ro-Alert-ul, un prim pas în implementarea acelui sistem de anunţare în timp real al cetăţenilor care se află într-o zonă de pericol, indiferent de ce tip e acel pericol, că e meteo sau alte ameninţări la adresa vieţii, siguranţei lor”, a spus, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro