“În faţa situaţiei umanitare, Franţa instituie un program de urgenţă în valoare de 50 milioane de euro”, a anunţat Macron pe Twitter, după o întrevedere cu un grup de organizaţii non-guvernamentale care activează în Siria.
Fondurile vor fi alocate ONG-urilor şi agenţiilor ONU care desfăşoară activităţi în Siria, inclusiv Biroului ONU pentru Afaceri umanitare, a anunţat Preşedinţia franceză.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În faţa situaţiei umanitare, Franţa instituie un program de urgenţă în valoare de 50 milioane de euro”, a anunţat Macron pe Twitter, după o întrevedere cu un grup de organizaţii non-guvernamentale care activează în Siria.
Fondurile vor fi alocate ONG-urilor şi agenţiilor ONU care desfăşoară activităţi în Siria, inclusiv Biroului ONU pentru Afaceri umanitare, a anunţat Preşedinţia franceză.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Le Drian a declarat că Franţa condamnă cu fermitate atacurile şi bombardamentele desfăşurate de forţele guvernamentale siriene în ultimele 24 de ore asupra oraşului Douma, adăugând că acestea reprezintă o “încălcare gravă a legislaţiei umanitare internaţionale”.
Diplomaţia de la Paris a precizat că va colabora cu statele aliate pentru a verifica dacă au fost folosite arme chimice în Siria.
“Folosirea armelor chimice este o crimă de război. Franţa îşi face datoria şi colaborează cu aliaţii şi organizaţiile internaţionale pentru a verifica veridicitatea şi natura acestor atacuri”, a mai spus ministrul francez de Externe.
Referindu-se la avertismentul preşedintelui Emmanuel Macron că Franţa ar putea acţiona unilateral în cazul unui atac chimic în Siria care să producă victime în rândul civililor, Jean-Yves Le Drian a spus că Parisul îşi va asuma întreaga responsabilitate în lupta împotriva proliferării armelor chimice.
Misiunea Marii Britanii la ONU a anunţat prin intermediul contului de Twitter că “Marea Britanie, Franţa, SUA, Polonia, Olanda, Suedia, Kuweit, Peru şi Coasta de Fildeş au convocat o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta despre rapoartele privind un atac cu arme chimice în Siria”.
Guvernul britanic a cerut comunităţii internaţionale să lanseze o “investigaţie urgentă” în privinţa incidentului din oraşul sirian Douma.
Astfel, 27 de nave, 21 de companii şi un om de afaceri vor intra sub incidenţa noului pachet de sancţiuni susţinut în unanimitate de către Consiliul de Securitate al ONU, a anunţat Haley.
Ambasadorul SUA la ONU a precizat că noul pachet de sancţiuni, adoptat la cererea Statelor Unite, este cel mai mare aprobat până acum de ONU împotriva regimului de la Phenian.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, 27 de nave, 21 de companii şi un om de afaceri vor intra sub incidenţa noului pachet de sancţiuni susţinut în unanimitate de către Consiliul de Securitate al ONU, a anunţat Haley.
Ambasadorul SUA la ONU a precizat că noul pachet de sancţiuni, adoptat la cererea Statelor Unite, este cel mai mare aprobat până acum de ONU împotriva regimului de la Phenian.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic intră într-un nou stadiu. În pofida înfrângerilor pe care Stat Islamic le-a suferit în Irak, Siria şi sudul Filipinelor, anul trecut, gruparea şi filialele ei încă reprezintă o ameninţare serioasă, a cărei naturi se schimbă”, a declarat Vorokov, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.
Acesta a descris organizaţia ca fiind o “reţea globală cu o ierarhie plată şi care are un control slab asupra filialelor sale”, adăugând că în prezent se concentrează asupra grupurilor mici şi motivate, care sunt pregătite să comită atentate, sau să ajute la complotarea lor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În 2017, temperatura medie globală a fost cu 1,1 grade Celsius peste nivelul înregistrat înainte de Revoluţia Industrială, potrivit datelor WMO. Recordul de temperatură a fost înregistrat în 2016, iar în 2017 şi 2015 datele au fost similare.
“17 dintre 18 cei mai călduroşi ani din istorie au fost în acest secol, iar gradul de încălzire din ultimii trei ani a fost excepţional. Statele Unite au avut anul cel mai scump din punctul de vedere al catastrofelor meteorologice şi climatice, în timp ce dezvoltarea altor ţări a fost încetinită sau inversată de cicloane tropicale, inundaţii şi secetă. Încălzirea arctică a fost deosebit de pronunţată şi va avea repercusiuni profunde şi de lungă durată asupra nivelurilor mărilor şi asupra modelelor meteorologice din alte părţi ale lumii”, a spus secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Petteri Taalas.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Declaraţiile ambasadorului rus au fost făcute în cadrul şedinţei Consiliului de Securitate al ONU, reunit pentru a discuta despre situaţia din Iran.
”În mod regretabil, astăzi suntem din nou martori la cum Statele Unite folosesc în mod greşit platforma Consiliului de Securitate al ONU. De ce Statele Unite, membru permanent al Consiliului de Securitate şi co-autor al Cartei ONU, subminează autoritatea Consiliului de Securitate al ONU, principalul organism responsabil pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale? Tema discuţiei de astăzi (protestele din Iran) nu are legătură cu prerogativele Consiliului de Securitate”, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU.
Turcia şi Yemen au cerut organizarea urgentă a întâlnirii celor 193 de membri din Adunarea Generală. Miroslav Lajcak, preşedintele Adunării Generale, a informat cei 193 de reprezentanţi printr-o scrisoare trimisă luni seara.
Deşi rezoluţia care ar fi inversat decizia SUA cu privire la statutul Ierusalimului a fost votată de 14 membri ai Consiliului de Securitate, aceasta a fost blocată de Statele Unite, care reprezintă un membru permanent al acestei instituţii.
Proiectul de rezoluţie prevede faptul că “orice decizie sau acţiune care a modificat caracterul, statutul sau componenţa demografică a Oraşului Sfânt al Ierusalimului nu are niciun efect juridic, sunt nu are forţă legală, este nulă şi neavenită şi trebuie să fie anulată în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Întâlnirea are sprijinul a nouă state membre – Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia, Senegal, Suedia, Ucraina şi Uruguay.
Ambasadorul Japoniei la ONU, Koro Bessho, cel care prezidează Consiliul de Securitate în luna decembrie, a precizat că întrunirea privind respectarea drepturilor omului în Coreea de Nord ar putea fi devansată pentru 11 decembrie.
China a încercat fără succes să oprească trei întâlniri anterioare privind drepturile omului din Coreea de Nord, prin convocarea unui vot procedural. Minimum nouă voturi sunt necesare pentru a câştiga un astfel de demers, iar China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa nu îşi pot exercita dreptul de veto.
În 2016, Statele Unite l-au pus pe liderul nord-coreean Kim Jong-Un pe lista neagră, pentru abuzuri privind drepturile omului.
Femeile din Coreea de Nord nu au acces la educaţie corespunzătoare şi la oportunităţi de angajare, fiind adesea victimele violenţei domestice şi agresiunii sexuale la locul de muncă, potrivit unui raport prezentat recent de către un comitet din cadrul ONU.
La 14 noiembrie, Coreea de Nord a transmis Organizaţiei Naţiunilor Unite că lucrează pentru susţinerea drepturilor femeilor şi a egalităţii de gen, însă sancţiunile impuse de către marile puteri asupra programelor sale nucleare şi cu rachete balistice au avut un impact asupra grupurilor vulnerabile, precum mamele şi copiii.
Coreea de Nord a anunţat, miercuri, că a testat cu succes o nouă rachetă balistică intercontinentală care poate transporta un focos nuclear către orice ţintă din Statele Unite ale Americii. Serviciile de informaţii sud-coreene nu exclud posibilitatea unui nou test nuclear din partea Coreei de Nord.
Imediat după testul balistic, Statele Unite şi Japonia au cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, iar administraţiile din întreaga lume au cerut intensificarea presiunii asupra Phenianului.