Tag: om de afaceri

  • S-a născut în sărăcie în Scoţia, cu toate acesta a reuşit să ajungă cel mai bogat om din lume. “Dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare”

    Andrew Carnegie a fost un om de afaceri american de origine scoţiană considerat creatorul industriei moderne a oţelului. Născut într-o familie săracă din Scoţia, fără educaţie, Carnegie avea să ajungă cel mai bogat om din lume.

    Carnegie considera că este un act de “neglijenţă criminală” pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh.

    Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: “Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi.”

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901  a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică şi a fondat mai multe instituţii, printre care  Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţămând din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite.

    Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

  • “Proştii îl susţin pe tractoristul Dragnea. A făcut facultatea doar pentru că tatăl lui era miliţian”. Moment incredibil în direct, în războiul Firea – Dragnea

    În contextul unui adevărat război pornit de la dorinţa Gabrielei Firea de a o vedea pe Carmen Dan afară din Guvernul Dăncilă, fosta jurnalistă a făcut dezvăluiri despre strategia de manipulare pusă la cale de Dragnea imediat după huiduielile de pe Arena Naţională. Şi, pentru că rudele se ajută între ele, Gigi Becali nu a stat deoparte.

    Ba dimpotrivă. A lansat un atac de nicăieri la adresa lui Dragnea, în direct: “Când văd atâţia proşti care îi iau apărarea lui Dragnea, pot eu să fac ceva? Ei au bani, câştigă alegerile. Eu nu am banii pe care îi are mafia lor. Nu mai am nici cuvinte de nervi.

    Să pui oameni slabi ca să-i poţi conduce, asta-i tiranie. Ăia care îl apără pe Dragnea sunt proşti. Dragnea nici nu are dreptul să pună piciorul în România. A batjocorit o ţară. Nu mă mai sunaţi pe mine, că dau în Dragnea şi o să aveţi probleme. Măscăricii ăştia… Numai proştii îl pot susţine pe măscăriciul ăsta (Liviu Dragnea ). Un tractorist, a făcut facultatea că era tatăl lui miliţian. Dragnea te face să îl iubeşti pe Iohannis”, a spus finanţatorul FCSB, la România TV.

    Cititi mai muite pe www.mediafax.prosport.ro

  • A inceput noua eră la Rapid! Buget RECORD investit de noul acţionar al echipei

    Angelescu a preluat un pachet de 40% din actiuni, iar deocamdata este neclar cine detine restul de 60%. Un lucru este cert: “Nu va exista un actionar majoritar la Rapid”, spun oficialii clubului.
     
    Alaturi de Victor Angelescu, au fost prezenti azi la conferinta de presa Daniel Pancu, Constantin Schumacher si Florin Manea.
     
    Impresarul Manea urmeaza sa detina un rol important in alcatuirea unei strategii de transferuri pe viitor.
     
    Obiectivul clubului: promovarea in Liga 1 in 2020.
     
    Sezonul trecut, Victor Angelescu a detinut clubul Sportul Snagov, si spune ca a fost convins sa vina la Rapid dupa ce a vazut meciul dintre Academia Rapid si CSA Steaua, scrie sport.ro
  • Recompensă de UN MILION DE EURO în cazul omului de afaceri kuweitian dispărut în 2015 la Cheia

    Familia lui Mohammed Albaghli a anunţat că este dispusă să ofere suma de un milion de euro drept recompensă celor care oferă informaţii de natură să ducă la găsirea omului de afaceri.

    ”Pentru o mai multă încurajare şi stimulare, în vederea obţinerii de ajutor pentru a afla ce s-a întâmplat cu tatăl nostru, pe perioada unei singure luni, luna august, recompensa va fi ridicată la suma de un milion de euro care va fi oferită oricărei persoane care oferă informaţii de natură să ducă la găsirea tatălui nostru”, a anunţat familia.

    Sursa citată a precizat că, după această lună, se menţine recompensa de 500.000 de euro, oferită începând de anul trecut.

    Milionarul Mohammed Albaghli, de oirigine kuweitiană, a dispărut în data de 5 august 2015, ultima oară fiind văzut în satul Cheia din judeţul Prahova. Aici, Mohammed Albaghli are o casă de vacanţă, iar când a fost văzut pentru ultima dată pleca la plimbare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine este milionarul român misterior care a cumpărat Rapidul şi aruncă cu bani peste tot

    Omul de afaceri Victor Angelescu (34 de ani), a preluat 40% din acţiunile clubului Rapid Bucureşti, anunţă Telekom Sport. Milionar în euro, Angelescu revine în atenţia opiniei publice după ce s-a retras subit de la Sportul Snagov, unde promitea investiţii impresionante.
     
    Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, a confirmat informaţia, pentru Digi Sport: “Sunt mai mulţi oameni de afaceri. Este şi unul cu mai multe acţiuni, domnul Victor Angelescu, care are 40% din acţiuni. O să vedeţi în perioada următoare ce oameni mai sunt implicaţi. Le vom pune la dispoziţie baza Pro Rapid, contra cost, desigur”

    Victor Angelescu este director al APS România (Asset Portfolio Servicing). După ce a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la Snagov, Angelescu promitea un buget de 1 milion de euro, construirea unui nou stadion şi obiectivul cerut era promovarea în Liga 1 Betano. Acum, antrenorul Rapidului, Constantin Schumacher, spune că giuleştenii au parte de condiţii excelente: “Am venit în cantonament la munte, plecăm în cantonament la baza lui Fener, avem meciuri cu echipe din Liga a II-a din Turcia… Nu am ce să le reproşez. Plus, jucătorii, la fel, nu au ce să reproşeze. Pentru că li s-au mărit contractele, li s-au dublat la unii jucători”, a spus tehnicianul, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • De ce n-a strălucit până acum fotbalul rusesc

    Echipa Rusiei a spulberat în meciul de deschidere a campionatului mondial formaţia Arabiei Saudite. Este cea mai răsunătoare perfomanţă de mulţi ani. A câştigat şi împotriva Egiptului. Însă Rusia se bate în cea mai uşoară grupă a competiţiei (unii spun că ar fi cea mai uşoară din 1986 încoace). Arabia Saudită este o ţară cunoscută mai mult pentru cumpărarea de fotbal, nu pentru producţia acestuia. Jocul Egiptului s-a prăbuşit după un autogol stupid.

    Rusia este o ţară imensă, cu aproape 145 de milioane de locuitori, în care fotbalul este cel mai popular sport, în pofida competiţiei strânse cu hocheiul pe gheaţă. Spre comparaţie, Islanda, o ţară cu doar 334.000 de locuitori, a fost o prezenţă incomodă la ultimul campionat european şi a remizat cu Argentina, o legendă a fotbalului, la mondial.

    Un stat cu 145 de milioane de locuitori şi care iubeşte fotbalul are cu siguranţă o mulţime de talente. Problema este că şansele lor de a capta atenţia cuiva care le poate construi un viitor sunt aproape de zero, iar cei care ajung miraculos în fotbalul profesionist nu primesc ajutorul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Principala cauză a slăbiciunii fotbalului rusesc nu este lipsa de bani, scrie The Guardian. În ultima vreme în fotbalul rusesc au fost turnaţi mulţi, mulţi bani, mai ales de când Rusia a câştigat în 2010 dreptul de a găzdui Cupa Mondială. Însă în loc de investiţii în academii de fotbal, în pregătirea tinerilor şi în calitatea terenurilor de joc, inclusiv în facilităţi interioare, banii s-au dus pe stranieri scumpi, pe tarifele agenţilor şi pe salarii disproporţionate. Rezultatul este că puţini jucători ruşi au ajuns să joace în mod regulat la niveluri decente de competiţie, în timp ce aceia care au ajuns sus şi-au pierdut toată motivaţia de a-şi îmbunătăţi performanţele deoarece au fost răsfăţaţi.

    De vină este şi ceea ce reprezintă o constantă în economia şi societatea rusească: implicarea puternică a statului.

    Cu câteva excepţii notabile, investitorii privaţi au evitat fotbalul rusesc, astfel că cele mai multe cluburi de top sunt finanţate de autorităţile regionale şi de companiile de stat, lăsând echipele vulnerabile la reduceri bugetare şi la schimbarea priorităţilor politice, notează Reuters.
    Incertitudinile i-au forţat pe mulţi sponsori de stat să renunţe la a mai investi în dezvoltarea jucătorilor la nivel local, ei preferând în schimb să aducă staruri străine scumpe într-o cursă a rezultatelor când vremurile sunt bune şi să reducă ajutorul când banii sunt necesari în alte afaceri.

    „Toată lumea vrea să fie un sprinter. Nimeni nu vrea să investească pe termen lung“, a explicat Anatoli Vorobiov, fostul secretar general al Uniunii de Fotbal din Rusia.

    „În loc de investiţii în şcoli, în pregătirea tinerilor, o mare parte din bugetul de stat este cheltuită pe jucători străini, pe contractele foarte oneroase ale jucătorilor“, a spus el.

    Naţionala sovietică a ajuns în semifinalele Cupei Mondiale în 1966, a fost încoronată campioană europeană în 1960 şi s-a clasat a doua de trei ori. Însă sportul a avut de suferit atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, în condiţiile în care taberele de cantonament au dispărut într-o perioadă de transformare socială şi economică profundă.

    Din 1990, Rusia a jucat doar în trei faze finale ale Cupei Mondiale şi a câştigat doar două meciuri.

    Rusia nu a reuşit să câştige niciun meci la Cupa Mondială din 2014 sau la Euro 2016. După înfrângerea cu  3-0 contra Ţării Galilor la ultimul turneu, Leonid Slutski, antrenorul naţionalei ruse, a anunţat că jucătorii lui au ajuns la o concluzie simplă: „Suntem de tot rahatul, după cum se povesteşte pe blogul The Economist.

    De data aceasta, Rusia s-a calificat la campionatul mondial pentru că este ţara gazdă, deşi în clasamentul FIFA se clasează între Guineea şi Macedonia, naţionale de care nu se aud prea multe.

    Leonid Fedun este unul dintre puţinii proprietari privaţi ai unui club de fotbal rusesc de top. Fost ofiţer de armată, asociat apropiat al CEO-ului de la Lukoil, miliardarul a cumpărat Spartak Moscova în 2004, când echipa se confrunta cu probleme financiare grave.

    Fedun a creat o academie de tineret şi a construit un stadion cu 45.000 de locuri, în prezent una dintre cele 12 arene ale Cupei Mondiale. De cinci ori pe locul doi în prima ligă rusească de când a fost preluată de influentul om de afaceri, Spartak a devenit în cele din urmă campioană anul trecut, după o secetă de 16 ani.

    Însă miliardarul se teme că implicarea statului rus în fotbal şi în economie în general devine din ce în ce mai mare şi că acest lucru este în detrimentul dezvoltării sportului.

    „Banii de la stat sunt acolo şi nu există nicio scăpare“, a declarat el pentru Reuters. „Fotbalul nu poate exista în afara acestui sistem. Nu-mi place asta. Dar în acest moment nu există nicio alternativă.“

    „Majoritatea directorilor din ligă au alte interese“, a spus Fedun. „Ei trebuie să cheltuiască bugetele pe care le oferă statul sau sponsorii şi nu lucrează pentru dezvoltarea fotbalului.“

    Activităţile din sectorul public au reprezentat 46% din Produsul Intern Brut al Rusiei în 2016, în creştere de la 39,6% cu un deceniu mai devreme, potrivit Centrului pentru Cercetări Strategice din Rusia.

    În strategia sa de dezvoltare pentru 2030, Uniunea de Fotbal Rusă solicită înlocuirea treptată a fondurilor de stat din fotbalul profesionist cu investiţii private.

    Dar strategia acceptă că există prea puţine stimulente pentru a investi în sportul din Rusia, având în vedere veniturile modeste din vânzările de bilete, din drepturile de televizare şi din vânzarea de mărfuri.

    „Nu există condiţii pentru o creştere semnificativă a acestor venituri pe termen scurt“, se arată în proiecţiile organizaţiei.

    Vânzările de bilete şi veniturile din ziua meciului au reprezentat mai puţin de 5% din veniturile cluburilor din prima ligă în 2016, în timp ce drepturile de televizare au adus 4,1%, potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers bazat pe date de la UEFA.

    În schimb, drepturile de difuzare în cele mai bune zece ligi ale Europei, cu excepţia Rusiei, au reprezentat în medie 38,7% din totalul încasat de cluburi, în timp ce veniturile obţinute în ziua meciului şi din vânzările de bilete au constituit 15,5%.

    Pe măsură ce şi-a extins influenţa asupra sectoarelor cheie ale economiei în ultimele două decenii, statul a făcut mai uşor pentru giganţi controlaţi de guvern cum ar fi banca VTB, Rosneft şi Gazprom să-şi lase amprenta asupra sportului rusesc.

    „Televiziunea şi publicitatea reprezintă doar câteva procente din venit“, a declarat fostul oficial din fotbal Vorobiov. „Acest lucru trebuie compensat prin contracte mari de sponsorizare cu companii precum Gazprom, VTB şi Căile Ferate Ruse.“

    Sponsorizările şi alte venituri comerciale au reprezentat 60,6% din veniturile cluburilor din Prima Ligă din Rusia în 2016, potrivit PwC, aproape dublu faţă de media europeană.

    Însă investiţiile pot fi imprevizibile. Zenit St. Petersburg, finanţată de Gazprom, i-a adus în 2012 pe Hulk din Brazilia şi pe Axel Witsel din Belgia pentru 80 de milioane de euro, dar de atunci se fereşte de transferurile mari pe fondul scăderii preţurilor petrolului şi gazelor naturale. Gazprom este cel mai mare producător şi exportator de gaze naturale din lume.

    Clubul a semnat anul trecut cu managerul italian Roberto Mancini – plătindu-i 4,5 milioane de euro pe an, potrivit unei surse -, dar acesta a plecat după ce Zenit a terminat pe locul cinci în liga 1, cea mai slabă performanţă într-un deceniu. Mancini este acum antrenorul Italiei, echipă care nu s-a calificat pentru Cupa Mondială din Rusia.

    Investiţiile private mici nu sunt singurul motiv pentru care fotbalul rusesc nu străluceşte. Insiderii citează lipsa antrenorilor de calitate şi o slabă coordonare între autorităţile sportive ca factori care contribuie la performanţele slabe de până acum ale fotbalului rusesc. Puţini jucători ruşi au căutat experienţa ligilor mai competitive din străinătate, deoarece sunt cocoloşiţi acasă.

    Prima ligă, cu 16 echipe, limitează cluburile la un maxim de şase jucători străini pe teren, o măsură menită să ofere şanse talentelor locale.
    Însă această măsură a mărit în mod artificial valoarea jucătorilor ruşi, determinându-i să rămână într-o ligă unde salariile lor pot depăşi cu mult ceea ce ar putea obţine în altă parte.

    Doar doi jucători din echipa Rusiei din Cupa Mondială din 2018 joacă în afara ţării. Toţi membrii echipei de la campionatul mondial din 2014 – care nu au reuşit să câştige niciun meci la faza finală a competiţiei – au fost din echipe din prima ligă.

    FC Krasnodar se concentrează foarte mult pe jucătorii ruşi. Fondatorul miliardar Serghei Galiţski spune că vrea ca echipa Krasnodar să fie compusă în principal din absolvenţi ai academiei de tineret a clubului.

    Fondator al lanţului de supermarketuri Magnit, Galiţski are ca obiectiv nu doar să obţină succesul cu Krasnodar, ci şi să reînvie fotbalul rus prin schimbarea abordării jocului şi prin construirea de jos în sus.

    Galiţski a vândut în acest an cea mai mare parte a pachetului său de acţiuni la Magnit băncii de stat VTB pentru 2,5 miliarde de dolari şi a spus că îşi va satisface pasiunea pentru fotbal lucrând cu tineretul.

    În cei zece ani de existenţă, Krasnodar nu a câştigat încă prima ligă rusă, dar a demonstrat că promite pe teren, ajungând pe locul 16 în Europa League în 2017. Golgheterul Ligii Tinerilor UEFA în acest sezon a fost Ivan Ignatiev, jucătorul în vârstă de 19 ani al Krasnodar.

    Alte cluburi din oraşele ruseşti mai mici nu au fost atât de norocoase. Mai multe echipe care beneficiază de sprijin de la stat au renunţat la divizia superioară sau, aşa cum este cazul Alania Vladikavkaz, s-au prăbuşit când priorităţile guvernului s-au schimbat.

    „Nu a existat nicio finanţare de la guvernul regional timp de şapte luni“, povesteşte fostul preşedinte al clubului şi antrenor la Valeri Gazzaev. „Din acel  punct, ne-a fost imposibil să menţinem clubul.“

    Gazzaev, acum parlamentar, lucrează la o legislaţie care să ofere companiilor şi investitorilor privaţi avantaje fiscale pentru investiţiile în sportul profesional din Rusia.
    Fedun de la Spartak apreciază că în cel mai bun caz au fost 12 cluburi din prima ligă care să fi putut atrage destul de mulţi suporteri pentru a putea funcţiona.
    „Restul echipelor sunt guvernatori regionali şi elita locală care se dau în spectacol“, a spus el.

  • Ovidiu Tender: Sorin Ovidiu Vîntu mi-a cerut 4 milioane de dolari ca să nu am dosar penal la DIICOT

    „În luna mai, am fost chemat de Sorin Ovidiu Vîntu la locuinţa sa din Otopeni, unde mi-a propus să-i dau patru milioane de dolari pentru a nu mi se face dosar penal. I-am spus că mi se pare exagerat de mult, pentru că eu nu am făcut nimic. Sorin Ovidiu Vîntu nu mi-a spus persoana care urma să primească banii, dar mi-a făcut precizarea că suma nu e mare, pentru că sunt opt persoane şi fiecăreia îi va reveni câte 500.000 de dolari. Eu am crezut că este o prostie pentru că eu nu ştiam ce se întâmplă în România. I-am spus că nu am patru milioane cash, şi i-am spus că trebuie să fac acum infracţiuni să fac rost de bani. Mi-a dat un termen de două luni de zile să mă descurc, să fac rost de suma de bani, iar eu aveam nevoie de timp pentru a află cine este în spatele lui. Nu am platit. Pe 25 iulie mi-a zis că oamenii au considerat ca le-am dat ţeapă şi ca sunt pe cont propriu şi că am soarta în propriile mâini”, a spus omul de afaceri Ovidiu Tender, în faţa magistraţilor de la instanţa supremă.

    Acesta a mai adăugat că, la acel moment, i-a cerut lui Sorin Ovidiu Vîntu o garanţie că banii o să ajungă la cine trebuie.

    „Am vrut să mă asigur că ce spune este real, i-am cerut să-mi dea garanţii, să-mi dea un semnal, ceva, cu referire la cei 4 milioane de dolari. Acesta mi-a spus că o să fiu chemat la DIICOT, fără a nominaliza o persoană, şi o să mi se dea un semnal. La începutul lunii august 2005, Alina Bica, ce era procuror de caz, m-a chemat la DIICOT şi mi-a dat interdicţie de a mai pleca din ţară. La o săptămână după ce m-am întâlnit cu Vîntu, Alina Bica m-a chemat la parchet şi pe hol mi-a spus: Vă felicit, domnule Tender vă v-aţi descurcat. (…) La întâlnirea cu Sorin Ovidiu Vîntu, când mi-a cerut patru milioane de dolari, am vrut să mă asigur, am spus: Băi, vreau o dovadă că nu e ţeapă şi că nu iei tu banii. I-am spus să îmi dea un semnal. Vîntu mi-a spus că o să fiu chemat la DIICOT şi o să mi se dea un semnaş. La întâlnirea cu Bica, când m-a felicitat, am înţeles că acela era semnalul. La ambele întâlniri cu Vîntu a participat şi Liviu Luca, liderul de sindicat de la Petrom… Î timpul controalelor la societăţile mele, au identificat o tranzacţie care li s-a părut suspectă şi au deschis dosarul Carom. Am avut calitatea de inculpat, iar procurorii de caz au fost Alina Bica şi Codruţa Trandafir. Dosarul Carom a fost disjuns din dosarul Rafo”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelier din Eforie Nord: Încercăm să aducem cameriste din Republica Moldova. „E greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul.“

    „Avem 250 de angajaţi, dar am depus, alături de mai mulţi hotelieri de pe litoral, o cerere pentru aducerea de angajaţi din Republica Moldova. Pentru început avem nevoie de 20 de cameriste. Este foarte greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul de forţă de muncă, dat fiind că avem foarte mulţi români ce muncesc în străinătate, iar exportul de forţă de muncă se face foarte uşor“, a spus pentru ZF Nicolae Bucovală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un nou jucător în liga celor mai mari transportatori: Cristian Dolofan ajunge cu Dolo Trans Olimp la o flotă de 400 de camioane în 2018. “Nu achiziţionam camioane doar că să ne detaşăm de ceilalţi în „număr de camioane“

    Dolofan devine astfel unul dintre cei mai mari trans­por­tatori rutieri de pe piaţa lo­ca­lă, rivalizând deja cu nu­me grele precum Ion Lazăr, care cu Internaţional Lazăr Company, are o flotă for­mată din 700 de camioane.
     
    Com­pania are semnate con­tracte cu companii pre­cum cu Gefco, Arcese, Pirelli, Michelin, dar şi LKM Walter şi Rhenus. Dolo Trans Olimp trans­portă auto­vehicule inclusiv pentru Mercedes-Benz de la Kecskemet, pe lângă maşini Dacia de la Mioveni, dar şi automobile Peugeot şi Citroën pentru Trust Motors.
     
    „Achiziţia are la bază un volum previzionat de transport discutat cu clienţii noştri încă de la jumătatea anului trecut. Nu achiziţionam camioane doar că să ne detaşăm de ceilalţi în „număr de camioane“, a spus Cristian Dolofan. El este nepotul lui Gheorghe Dolofan, cel care deţine Trust Motors, importatorul mărcilor Peugeot, Citroën şi DS pe piaţa locală şi dealerul Eurial Invest. Dolo Trans Olimp a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 176,3 mil. lei (38,6 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul anterior.
     
  • ATUNCI ŞI ACUM. Cum arăta în tinereţe Ion Ţiriac, cel mai bogat român

    Zilele trecute, omul de afaceri a împlinit 79 de ani, iar cei de la CS Dinamo au postat o fotografie cu el în tinereţe, mesajul fiind: “La mulţi ani, ION ŢIRIAC! Familia Dinamo îl sărbătoreşte astăzi pe ION ŢIRIAC – tenisman, antrenor, manager, om de afaceri, preşedinte al COSR (în exerciţiu şi onorific), exemplu de succes la cel mai înalt nivel.
    Ion Ţiriac, fost sportiv legitimat la CS Dinamo, a împlinit 79 de ani, prilej de a-i ura ‘La mulţi ani cu sănătate’!”.

    Sportivul Ion Ţiriac:

    în 1958 devine jucător al lotului naţional de hochei, cu care a participat la Campionate Mondiale şi Jocuri Olimpice, în 1964 reprezentând România la JO de Iarnă de la Innsbruck.

    Între 1959 şi 1978 a fost tenismen, a jucat trei finale de Cupa Davis având ca partener la dublu pe Ilie Năstase.

    În 1970 a câştigat Roland Garros împreună cu Năstase, la dublu înregistrând în palmares 22 de titluri.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro