BusinessMagazin

Tag: oficiali

  • Ajutorul de deces ar putea fi majorat în 2023. Câţi bani se vor da în plus

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte din anul 2023 cu 694 de lei, conform proiectului de lege al bugetului asigurărilor de stat pentru 2023, adoptat în această săptămână de Guvern.

    Astfel, după majorarea cu 694 de lei, nivelul ajutorului de deces va ajunge la 6.789 lei pentru anul 2023.

    De asemenea,  şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi mmajorat la 3.395 lei.

    Potrivit legii menţionate este majorată valoarea ajutorului de deces de la 5.163 de lei la 5.429 de lei. De asemenea, indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată în acest an de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Conform  Legii 263/2010 – privind sistemul unitar de pensii publice ajutorul de deces se acordă în în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia.

    Pentru ca modificările menţionate mai sus să intre în vigoare, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 trebuie să fie votat de Parlament, promulgat de şeful statului şi apoi publicat în Monitorul oficial.

     

  • Jumătate din Kiev rămâne fără curent electric, spun oficialii ucraineni

    Aproximativ 50% din capitala Ucrainei, Kiev, rămâne fără curent electric vineri dimineaţă, în urma loviturilor ruseşti asupra infrastructurii critice care au dus la întreruperi generalizate de energie electrică, potrivit autorităţilor ucrainene.

    Administraţia militară a oraşului Kiev a declarat pe Telegram că alimentarea că apă a fost complet restabilită şi că echipele de urgenţă lucrează rapid pentru a restabili căldura în oraş.

    Instituţia a adăugat că “de îndată ce sistemul energetic se va stabiliza, comunicaţiile vor apărea în toate cartierele din Kiev”, după ce întreruperile de curent au afectat reţelele de telefonie mobilă.

    Faptul că Rusia a vizat miercuri infrastructura critică a dus la oprirea temporară a majorităţii centralelor electrice din Ucraina şi a lăsat majoritatea oamenilor fără electricitate. Forţele armate ucrainene au declarat că 70 de rachete ruseşti au fost lansate miercuri după-amiază şi 51 au fost doborâte, împreună cu cinci drone de atac.

     

     

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie mai devreme. Angajaţi care beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare

    Autorităţile vor modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin reducerea vârstei de pensionare pentru dansatori sau solişti de balet, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat la jumătatea anului 2022 şi care a primit în data 23 noiembrie 2022 votul decisiv al Parlamentului.

    Mai exact, este vorba despre proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adoptat în această săptămână de Camera Deputaţilor cu vot pentru 2227, contra 20 voturi şi o abţinere.

    Proiectul propune ca la articolul 56, alin(2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    b) 50 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b), cu excepţia balerinilor, dansatorilor, soliştilor balet şi acrobaţilor, pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;

    Această modificare are ca scop rezolvarea unei inechităţi actuale din Legea pensiilor, prin reducerea vârstei de pensionare pentru dansatori sau solişti de balet aşa cum este deja pentru balerini şi acrobaţi.

    Această prevedere se adresează celor care îndeplinesc condiţia stagiului minim de cotizare , chiar şi înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

     

     

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie mai devreme. Angajaţi care beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu jumătate din anii munciţi

    Autorităţile vor modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin includerea unor activităţi din sectorul construcţiilor de maşini, dar şi din unităţile de producţie ale minelor de minereuri în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat la sfârşitul anului 2021 şi care a primit în data 16 noiembrie 2022 votul decisiv al Parlamentului.

    Mai exact, este vorba despre proiect de Lege pentru completarea art.30 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adoptat în această săptămână de Camera Deputatilor cu vot pentruâ244, contraâ1, abţineriâ1 şi două persoane care nu au votat.

    Proiectul propune ca la articolul 30 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

    • sectorul construcţii maşini, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice: turnarea pieselor şi lingourilor de oţel, în turnătoriile de oţel; turnarea pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase şi pieselor cu modele uşor fuzibile în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase şi turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forţă în secţiile de forjă; turnarea cuzineţilor din aliaje neferoase pe suport de oţel în turnatoriile de cuzineţi; activitetea desfăşurată de către ingineri, subingineri şi tehnicieni cel puţin 50% din timp în secţiile de producţie respective.”

    Totodată, se preconizează şi asimilarea ca stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2021, în care salariaţii au desfăşurat activităţi în sectorul construcţii maşini, în locuri de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă.

    În plus aceste modificări se vor aplica şi pentru activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie ale minelor de minereuri, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice extracţiei minereurilor care a ocupat următoarele funcţii: adjunct şef carieră, adjunct şef depozit, adjunct şef uzin ă, artificier, automacaragiu, buldozerist, electrician, electrician subteran, electromecanic, electromecanic subteran, electromecanic turbosuflant ă, electronist, excavatorist, frezor, inginer, inginer conducător formaţie de lucru, inginer şef investiţii, inginer şef producţie, instalator, laborant, lăcătuş,  ăcătuş mecanic, lăcătuş mecanic subteran, macaragiu, maistru, manipulant, mecanic, mecanic maşini utilaje, mecanic subteran, miner subteran, miner suprafaţă, muncitor necalificat, muncitor necalificat subteran, operator preparare, operator preparare subteran, prelucător aşchiere, revizor tehnic, şef carieră, şef laborator control tehnic de calitate, şef depozit, şef secţie, şef uzină, strungar, subinginer, subinginer conducător formaţie de lucru subteran, sudor, sudor subteran, tehnician.”

    De asemenea, în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale  va fi luată în considerare şi activitatea de trefilare, inclusiv prin decaparea cu acizi, desfăşurată de către persoanele încadrate în muncă la SC ArcelorMittal Roman.

    Astfel, persoanele care desfăşoară activităţile enumerate mai sus beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu jumătate din anii munciţi în aceste condiţii.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

     

  • Este oficial: Dacia va produce maşini electrice în România. “La Mioveni producem maşini “înalte” şi când acestea vor fi electrice, atunci aici le vom produce

    Ce-a dea patra generaţie a Dacia Duster, care va fi lansată cel mai probabil în 2033 va fi prima maşină electrică produsă la uzina Dacia de la Mioveni, potrivit lui Denis Le Vot, CEO-ul mărcii Dacia în cadrul Grupului Renault.

    “Acum ştim că în 2035 modelele Dacia vor fi electrice. Prima noutate o vom avea cu următoarea generaţie a Sandero care va fi electrică în 2028. Următoarea va fi cu Duster din 2033 – cea de-a patra generaţie. Acum va urma Jogger Hybrid în care practic nu am investit nimic, sau am investit foarte puţin deoarece vorbim despre o tehnologie pe care o luăm de la Renault”, a spus Denis Le Vot în cadrul unei mese rotunde la Bucureşti.

    El a subliniat că “Acum Spring reprezintă 12% din vânzările Dacia, iar cele GPL sunt la peste 30%, deci circa jumătate din ce vine Dacia este cu emisii zero sau cu emisii reduse de dioxid de carbon”.

    Denis Le Vot a explicat că următorul model Dacia electric va fi următoarea generaţie a lui Sandero, aşteptată în 2028 şi care cel mai probabil va fi produsă tot în Maroc.

    “În Maroc producem de obicei acum maşinile “joase” iar la Mioveni pe cele înalte precum SUV-urile şi crossoverele – Duster, Jogger şi Sandero Stepway. Următorul Duster va fi unul cu motor cu ardere internă (aşteptat în 2025 – n.red.) iar generaţia care va urma, cel mai probabil în 2033 va fi electric”, a explicat Denis Le Vot.

    El a subliniat că “nu contează cine produce primul, ci cine face cei mai mulţi bani din asta, iar profitul mai mare este obţinut la maşinile mai mari cu volume mai mari, adică Duster.

     

     

  • Ce spun oficialii MidEuropa şi cei ai Medicover despre o posibilitatea de a-şi uni forţele pe piaţa de sănătate privată din România?

    Oficialii fondului de investiţii MidEuropa Parteners, proprietarul reţelei de sănătate privată Regina Maria, spun că nu comentează zvonurile privind o posibilă tranzacţie cu Medicover. De cealaltă parte, oficialii Medicover România neagă că ar exista discuţii în acest sens.

    ZF a scris ieri că fondul de private equity MidEuropa Partners, proprietarul Regina Maria, şi grupul suedez Medicover, discută în birourile centrale de la Londra şi, respectiv, Stockholm despre posibilitatea de a-şi uni operaţiunile din România sub aceeaşi umbrelă.

    „Politica firmei este să nu comentă zvonurile din piaţă”, a spus Berke Biricik, executivul care conduce operaţiunile MidEuropa pe plan local.

    În România, MidEuropa a venit iniţial în anii 2000, iar mai activ în 2015, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de circa 120 mil. euro, conform datelor de la acea vreme.

    Fondul ce deţine în portofoliul local companii precum Regina Maria (sănătate), Profi (supermakerturi) şi Cargus (curierat) a încercat vânzarea Regina Maria către terţi în mai multe rânduri, potrivit datelor din piaţă. Pentru că nu a reuşit, fondul de private equity , unul dintre cei mai importanţi investitori financiari din România în ultimele două decenii, a vândut operatorul de sănătate privată Regina Maria, însă cumpărătorul este tot el, spun sursele din piaţă. Reprezentanţii MidEuropa nu au confirmat niciodată informaţia ZF.

    Oficialii grupului Medicover, ce deţin în România atât clinicile şi spitalul cu acelaşi nume, cât şi reţeaua de laboratoare Synevo, liderul pieţei de profil, neagă că ar purta discuţii cu MidEuropa privind operaţiunile din România.

    „Explorarea oportunităţilor de expansiune prin achiziţii face parte din activitatea normală a grupului Medicover. Cu toate acestea, în acest caz putem confirma că nu suntem în discuţii cu Regina Maria şi nici cu proprietarul Regina Maria cu privire la o fuziune”, spun oficialii Medicover în România.

    Medicover, ce are o prezentă de aproape 30 de ani pe piaţa locală, are o amprentă mult mai restrânsă în România pe segmentul de clinici, comparativ cu primii jucători – MedLife şi Regina Maria. Însă grupul suedez este foarte puternic pe segmentul de laboratoare, unde deţine reţeaua Synevo, liderul pieţei de profil. Deşi Synevo şi Medicover sunt operate pe entităţi juridice separate, ele sunt amândouă parte a Medicover.

    Astfel, ideea celor doi giganţi de a-şi uni forţele pe piaţa din România aduce beneficii diferite fiecărei părţi în parte, spun sursele ZF. MidEuropa Partners şi-ar întări prezenţa pe segmentul de laboratoare şi ar putea în final să obţină un preţ mai bun dintr-o eventuală vânzare ulterioară a companiei nou create. Medicover, pe de altă parte, a rămas în urmă în cursa dezvoltării din România, cursă în care Regina Maria şi MedLife s-au întrecut în achiziţii menite să le asigure o poziţie la vârful pieţei. Fiecare dintre cei doi jucători a făcut în ultimii 5-6 ani câteva zeci de preluări de ope­ratori privaţi mai mici, ce deţineau clinici ori spitale. Medicover a fost mult mai temperat în achiziţii, iar acum este greu să mai ajungă din urmă ceilalţi jucători.

     

     

     

  • Dezvoltarea spionajului Chinez sperie Europa: Oficialii serviciilor secrete occidentale susţin că „agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”

    Un ofiţer superior de informaţii francez, cunoscut sub numele de Henri M, este detaşat la Beijing unde, mânat de o serie de imprudenţe sentimentale, începe să transmită informaţii secrete inamicului.

    La scurt timp după, bărbatul este rechemat în Franţa şi, la un proces din 2020, este condamnat la opt ani de închisoare pentru transmiterea de „informaţii prejudiciabile” unei puteri străine – chiar dacă infracţiunea a fost comisă cu două decenii în urmă. Un coleg al agentului, cunoscut sub numele de Pierre-Marie H, care a continuat să spioneze pentru China până la arestarea sa în 2017, a primit o pedeapsă de 12 ani în cadrul aceluiaşi proces.

    Sentinţele dure aplicate agenţilor şi decizia Franţei de a-şi evidenţia activităţile prin desfăşurarea unui proces reflectă îngrijorarea europeană tot mai mare privitoare la extinderea operaţiunilor chineze de spionaj. Amploarea spionajului chinez ar putea reprezenta un pericol chiar mai mare decât cel al serviciilor de informaţii ale Rusiei, adversarul tradiţional al Occidentului, scrie Financial Times.

    „Agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”, a declarat un oficial european pentru CIA, agenţia de informaţii din SUA.

    „Cele mai performante operaţiuni ale Chinei sunt acum la fel de reputate ca cele ale Rusiei”, a confirmat un oficial actual al serviciilor secrete occidentale. 

    China este deja bine cunoscută pentru atacurile cibernetice avansate, cum ar fi atacul comaniei Microsoft din 2021, care a compromis 30.000 de organizaţii la nivel global şi despre care SUA, UE şi Marea Britanie au spus că a fost efectuat de grupuri criminale care lucrează la ordinul Beijingului. China a negat acuzaţiile, numindu-le „nefondate şi iresponsabile”.

    Abilităţile Beijingului de „human intelligence” au dobândit un nivel de sofisticare asociat de obicei cu spionajul rus, potrivit a opt oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale, sporind semnificativ sentimentul de panică în vestul Europei.

    „Ruşii au o istorie în spionaj încă de pe vremea ţarului [înainte de Uniunea Sovietică]”, a spus Alex Younger, fost şef al MI6, serviciul secret de informaţii al Regatului Unit. „În mod tradiţional, chinezii au avut un serviciu de spionaj semnificativ mai slab, dar lucrul acesta s-a schimbat dramatic în ultima vreme.”

    Creşterea activităţii serviciului de spional al Partidului Comunist din China, aflat la guvernare, a fost descrisă ca o provocare „cameleonică” de Ken McCallum, şeful serviciului britanic de informaţii interne MI5, şi Christopher Wray, directorul FBI, la o conferinţă comună la Londra, în iulie.

    Oficialii au spus că operaţiunile externe ale Rusiei încă se bazează, de obicei, pe o tradiţie a ofiţerilor de elită, instruiţi în tehnici de spionaj, cum ar fi comunicaţiile codificate, pentru a atinge un obiectiv de securitate specific. China, însă, are obiective mai largi, de la influenţarea politică până la obţinerea de secrete comerciale sau tehnologice.

    „Spionajul rusesc tinde să fie foarte concentrat, în timp ce China foloseşte o abordare total diferită, înfiripată în întreaga societate”, a spus un al treilea oficial de informaţii. Agenţii au făcut referire la legea din 2017 a Chinei în domeniul informaţiilor, care cere „tuturor organizaţiilor şi cetăţenilor” să „susţină, să asiste şi să coopereze cu eforturile naţionale de informaţii”.

  • Veşti bune: Cum poţi obţine până la 500.000 de EURO nerambursabili. Vedeţi aici toate detaliile

    Astăzi, 23 august 2022, încep înscrierile pentru granturile de investiţii cu sume cuprinse între 50.000 euro şi 500.000 euro, oferite prin Programul de granturi nerambursabile pentru creşterea rezilienţei IMM-urilor (POC 4.1.1).

    Informaţii pentru cei care vor să depună proiecte, conform informaţiilor publicare pe site-ul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene:

    • Pentru proiectele care intră sub incidenţa ajutorului de minimis valoarea finanţării nerambursabile este de minim 50.000 euro şi maxim 200.000 euro, iar pentru proiectele care intră sub incidenţa ajutorului de stat valoarea finanţării nerambursabile este de minim 50.000 euro şi maxim 500.000 euro;
    • Potenţialii beneficiari se pot înrola în aplicaţia IMMRECOVER pentru pregătirea documentelor începând cu data de 16 august 2022, data la care începe perioada de preînscriere;
    • Lansarea apelului de proiecte şi depunerea propunerilor de proiecte în aplicaţia informatică IMM Recover va avea loc pe data de 23 august 2022;
    • Înregistrarea şi transmiterea cererilor de finanţare (proiectelor) în aplicaţia electronică IMM Recover, împreună cu toate anexele solicitate prin Ghidul solicitantului se va face începând cu data de 23 august 2022, ora 10.00, pentru o perioadă de 7 zile calendaristice;
    • Apelul se va încheia pe data de 29 august 2022, ora 23:59:59;
    • Solicitările privind relocarea contului în aplicaţia electronică IMM Recover trebuie transmite pe adresa de email: modificare.cont.immrecover@mfe.gov.ro

    Toate proiectele selectate pentru finanţare în cadrul acestui program, prin intermediul celor trei măsuri, trebuie finalizate până la finalul anului 2023.

     

     

  • Întoarcerea la origini: Liberty a devenit sponsor oficial al Oţelului Galaţi, echipă fondată acum 60 de ani pentru combinatul de la Galaţi. Campioană a României în 2011, Oţelul a promovat recent în liga a doua

    Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex Galaţi, a devenit sponsor oficial al clubului de fotbal Oţelul Galaţi. Echipa, care a jucat vreme de mai bine de 27 de ani în Liga 1 de fotbal a României, are un campionat câştigat în 2011 şi o supercupă a României tot în 2011.

    „Suntem mândri să susţinem cea mai iubită echipă din regiunea Galaţi. Liberty este onorat sa facă parte din trecutul şi viitorul echipei Otelul Galaţi. Clubul are o istorie de succes şi este susţinută de suporteri înfocaţi, mulţi dintre ei colegii noştri, de aceea susţinem clubul şi comunitatea. Din fericire, am fost prezent la finala victorioasă din sezonul trecut şi am fost impresionat de atmosfera de pe stadion, de emoţiile comunităţii, de numărul familiilor cu copii prezenţi la meci şi de pasiunea fanilor conduşi de The Steel Boys”, a spus Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Steel Group Europe şi Chairman of the Board Liberty Galaţi.

    Oţelul Galaţi este una dintre cele mai cunoscute echipe de fotbal din România, cu performanţe atât pe plan local, cât şi pe plan european.

    În prezent evoluează în Liga a doua, alături de echipe altădată mari din fotbalul românesc: Dinamo Bucureşti, FC Braşov sau Poli Timişoara. Oţelul însă este în acest moment pe o traiectorie ascendentă, pentru că a promovat recent în Liga a doua, în vreme ce, de exemplu, Dinamo, a retrogradat recent din prima ligă.

    Fondată în 1964 ca echipa combinatului siderurgic de la Galaţi, a intrat în prima ligă în 1986. În 2011 a reuşit să câştige campionatul românesc, după victoria cu FC Timişoara. În 2016, din cauza problemelor financiare, echipa s-a desfiinţat, dar suporterii clubului au înfiinţat Asociaţia Suporter Club Oţelul Galaţi, cu care au putut participa la meciurile din Liga a patra de fotbal. În primul sezon, echipa a promovat în liga a treia şi, în sezonul 2021-2022, a promovat în liga a doua. Echipa este antrenată de Dorinel Munteanu. 

     

     

     

  • Delta Dunării a primit „oficial“ doar 8.103 turişti în lunile mai şi iunie, faţă de peste 38.000 turişti în perioada similară din 2021

    ♦ Capacitatea de cazare pe judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni.

    Delta Dunării, una din principalele destinaţii turistice interne, a atras în mod oficial doar 8.103 de turişti în lunile mai şi iunie, de  aproape cinci ori mai puţin faţă de  perioada similară a anului trecut, când unităţile de cazare raportau în total puţin peste 38.000 de turişti, arată datele de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea (ARBDD). Turiştii care se cazează la localnici nu se găsesc în aceste cifre, după cum precizează oficialii administraţiei.

    „În luna iunie 2022, conform raportărilor primite până la acest moment din partea agenţilor economici autorizaţi care prestează activităţi de turism, au fost înregistraţi 2.296 de turişti, din care 2.256 de turişti români şi 40 de turişti străini iar în luna mai anul acesta 5.807 de turişti din care 3.484 tu­rişti români şi  2.323 turişti străini“, au transmis către ZF oficialii ARBDD. Spre comparaţie, în mai anul trecut erau înregistraţi 25.526 de turişti în Delta Dunării iar în iunie 12.832 de turişti.

    Proprietarii de pensiuni din Delta Dunării spuneau că au avut doar câteva camere ocupate în iunie, după ce turiştii au anulat rezervările când a început războiul din Ucraina.

    Mihaela Găină, manager al complexului turistic Cormoran din Delta Dunării, declara recent că se anunţă mai slab acest sezon de vară, mai puţin de jumătate din camere fiind ocupate în iunie.

    Elena Prodan, administratorul mai multor pensiuni din Delta Dunării, susţinea că anul acesta nu se aşteaptă profit. La Casa Anica din Sulina nu am avut turişti în iunie iar la pensiunea Cuibul Cucului din Crişan  am o singură săptămână ocupată cu un grup de 22 de oameni în august, afirma ea.

    „Menţionăm că în perimetrul Rezervaţiei Delta Dunării se  practică şi alte forme de turism (turism individual, pe cont propriu, turism de o zi, cazare la localnici)  şi care nu se desfăşoară prin intermediul  agenţilor economici autorizaţi, în structurile de cazare autorizate“, potrivit oficialilor ARBDD. Anul trecut administaţia a eliberat 118.000 permise de acces iar anul acesta până la finalul lunii iunie a eliberat doar circa 30.000 de premise de acces.

    Delta Dunării este a treia cea mai mare deltă din Europa (dupa Delta Volgăi şi Delta Kuban) şi a 22-a delta din lume. Are o su­prafaţă de 580.000 de hectare (5.800 kilometri pătraţi), adică 2,5% din suprafaţa României (date de la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din Tulcea). Peste jumătate din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural în 1990.

    În total, capacitatea de cazare pe judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni din care 4.500 de locuri în Sulina, Sf. Gheorghe, Murighiol, Chilia Veche şi Crişan, potrivit ulltimelor date.