BusinessMagazin

Tag: obligatii

  • Locuiti la bloc si nu va indepliniti obligatiile? Riscati amenzi ce pot ajunge la 3.000 de lei

     Persoanele care locuiesc la bloc si detin un apartament trebuie sa indeplineasca mai multe obligatii prevazute in legislatia in vigoare. Cei care nu se conformeaza pot fi sanctionati cu amenzi de maximum 3.000 de lei.

    Proprietarul unui apartament poate sa modifice locuinta pe care o detine sau poate sa ii aduca imbunatatiri, insa trebuie sa aiba in vedere ca lucrarile pe care le va efectua sa nu puna in pericol structura blocului sau a altor apartamente, se mentioneaza in Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.

    Acelasi act normativ prevede ca pentru unele modificari proprietarul are nevoie de acordul asociatiei de proprietari. Mai exact, el nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.

    In plus, anumite lucrari de modificare a apartamentelor trebuie efectuate in mod obligatoriu de catre proprietari, dupa cum se arata in Legea nr. 230/2007.

    Tot pe lista obligatiilor proprietarilor de apartamente se inscriu si cele privind efectuarea lunara a platilor si cele care intervin la vanzarea apartamentelor.

    Ati provocat daune unui vecin? Sunteti obligat sa reparati stricaciunile

    Conform legislatiei in vigoare, proprietarii sunt obligati sa mentina apartamentele pe care le detin in stare buna, pe propria cheltuiala.

    De asemenea, atunci cand este cazul, acestia trebuie sa efectueze anumite lucrari pentru intretinerea apartamentelor.

    Concret, proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica.

    “Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri”, se precizeaza in Legea nr. 230/2007.

    In ceea ce priveste blocurile afectate de cutremure, proprietarii sunt obligati sa ia de urgenta masuri pentru consolidare, cu sprijinul autoritatii publice locale sau centrale.

    Totodata, actul normativ stabileste in mod expres ca niciun proprietar nu poate incalca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala a celorlalti proprietari din bloc.

    Cititi mai multe pe www.avocat.net

  • Cele mai lungi datorii din istorie. Unele sunt vechi de aproape 300 de ani şi încă nu au fost plătite

    Fie din cauza datoriilor de război sau a consturilor reparaţiilor de după război, guvernele au întâmpinat de-a lungul istoriei obligaţii financiare care au fost plătite după decenii sau chiar secole. Iată şase dintre datoriile statelor care au fost plătite în decursul multor ani.

    În 2014, guvernul britanic a anunţat planul său de a plăti o parte din datoria care datează din secolul XVIII.

    Vezi aici care sunt  cele mai lungi datorii din istorie. Unele sunt vechi de aproape 300 de ani şi încă nu au fost plătite

  • Liderii UE estimează că Marea Britanie trebuie să achite obligaţii de 60 miliarde de euro. Londra respinge ideea

    Cu ocazia summitului Consiliului European, desfăşurat joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state care vor rămâne în UE au calculat că Marea Britanie ar trebui să achite obligaţii de 50 de miliarde de lire (59,6 miliarde euro) în momentul concretizării Brexit.

    Suma reprezintă obligaţii asumate de Marea Britanie în calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, inclusiv indemnizaţii sociale precum pensii, au declarat surse diplomatice citate de cotidianul The Guardian şi de BBC News.

    Însă Guvernul Theresa May a transmis că nu este de acord cu această sumă, argumentând că îşi va achita obligaţiile cât va fi în UE, sumele rămase urmând să fie negociate. “Negocierile nu au început, astfel că această cifră practic nu există. (…) Aceasta este una dintre temele cu care ne vom confrunta. Vom vedea rezultatul negocierilor”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Downing Street.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a urcat pe cinci poziţii în clasamentul global Paying Taxes 2017 calculat de PwC

    România a urcat 5 poziţii, până pe locul 50, în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume, informează PwC.

    În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).

    La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est, cu 161 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 164 de ore şi un nivel global de 251 de ore.

    În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 25,6 de plăţi şi una a Uniunii Europene de doar 11,8 plăţi anual.

    „Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, spune Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Paying Taxes 2017 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

    Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 55.

  • Putin: Rusia trebuie să neutralizeze toate ameninţările, inclusiv elementele antibalistice

    Rusia trebuie să neutralizeze toate ameninţările la adresa securităţii, inclusiv cele generate de sistemul antirachetă al NATO, avertizează preşedintele rus, Vladimir Putin.

    “Sarcina noastră este a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă, implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale”, a declarat Vladimir Putin vineri după întrevederi cu oficiali din cadrul industriei apărării.

    Rusia îşi respectă toate obligaţiile internaţionale în privinţa sistemelor militare avansate, a adăugat Putin: “Noi respectăm toate obligaţiile internaţionale. (…) Vom continua să facem tot posibilul pentru menţinerea echilibrului strategic”.

    Liderul rus a notat că unele ţări nu respectă obligaţiile internaţionale, spre exemplu în domeniul apărării antirachetă, obiectivul fiind obţinerea supremaţiei strategice. “Considerăm că tentativele de modificare a balanţei strategice sunt extrem de periculoase”, a subliniat Putin, citat de site-ul agenţiei Sputnik.

    Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.

  • UPDATE: Cei mai mulţi alegători ar vrea ca Marea Britanie să rămână în UE – sondaj

    Cei mai mulţi alegători din Marea Britanie ar opta pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană dacă ar fi organizat un nou referendum, relevă un sondaj BMG Research, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Potrivit sondajului, 45% dintre britanici ar prefera menţinerea ţării în UE, 43% se pronunţă în favoarea Brexit, iar 12% sunt nehotărâţi.

    Dacă ar fi excluşi nehotărâţii, ponderea britanicilor favorabili rămânerii în UE este de 51%, iar a celor pro-Brexit de 49%.

    În referendumul din 23 iunie, 51,9% dintre britanicii care au mers la urne au votat în favoarea Brexit, în timp ce 48,1% s-au pronunţat pentru rămânerea în UE.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 19-24 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.546 de adulţi britanici.

    Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu.

    Cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, a afirmat săptămâna trecută fostul premier laburist britanic Tony Blair. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Politicianul laburist, care a sugerat recent că ar intenţiona să devină din nou prim-ministru, consideră că acordul UE-Marea Britanie pe tema Brexit trebuie aprobat în Parlament, prin alegeri parlamentare anticipate ori printr-un nou referendum. “Dacă vrem să menţinem accesul la piaţa unică a Uniunii Europene, vor apărea diverse obligaţii care ne vor fi impuse, privind libertatea de circulaţie, obligaţii juridice…; atunci vom pune următoarea problemă: libertăţile de care ne vom bucura sunt atât de substanţiale încât chiar vrem să părăsim Uniunea Europeană? O altă posibilitate este să avem o formă mai dificilă de Brexit, să părăsim definitiv piaţa comună, iar atunci trebuie să calculăm problemele, dificultăţile, formele de restructurare economică şi socială necesare pentru a avea succes în această situaţie”, a explicat Tony Blair. “Dacă va deveni clar fie că acesta este un acord care nu merită aprobat sau unul care va avea implicaţii serioase, oamenii ar putea decide că nu îl vor; vor trebui să existe modalităţi, fie prin Parlament, fie prin alegeri anticipate, posibil printr-un nou referendum, în care oamenii să îşi exprime punctele de vedere”, a subliniat Blair, citat de BBC.

    Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie, iar mulţi lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

  • Comisa Europeană a clasat o procedură de infringement împotriva României pe domeniul păduri

    Comisia Europeană a clasat o procedură de infringement, declanşată împotriva României pentru management defectuos în domeniul Păduri, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    ”Comisa Europeană a clasat cauza 2015/2152 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ce revin statului român în temeiul art. 10 alin. (1) – (2), al art. 11 şi al art. 19 din Regulamentul nr. 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse de lemn, precum şi în temeiul art. 7 alin. (1) din Regulamentul nr. 2173/2005 privind instituirea unui regim de licenţe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană”, arată Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românul cu cea mai mare datorie la stat

    ANAF a publicat, luni, lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei.

    Potrivit datelor ANAF cel mai dator român este Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei şi candidat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. Ciortea Bogdan Mihai, Dumitrescu Paul, Ardeiaş Liviu, Slave Cornelia Mariana, Codre Florin, Filip Daniel Alexandru şi Guruiţă Bogdan Victor sunt  românii care completează top 10 al celor mai mari datori la stat. 

     George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane lei.

    Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de 2 milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Întreaga listă poate fi consultată pe site-ul ANAF.

    Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

     

  • Cine este românul cu cea mai mare datorie la stat

    ANAF a publicat, luni, lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei.

    Potrivit datelor ANAF cel mai dator român este Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei şi candidat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. Ciortea Bogdan Mihai, Dumitrescu Paul, Ardeiaş Liviu, Slave Cornelia Mariana, Codre Florin, Filip Daniel Alexandru şi Guruiţă Bogdan Victor sunt  românii care completează top 10 al celor mai mari datori la stat. 

     George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane lei.

    Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de 2 milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Întreaga listă poate fi consultată pe site-ul ANAF.

    Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

     

  • Topul companiilor cu datorii la stat mai mari de 10 milioane de lei

    186 de mari contribuabili, cu restanţe mai mari de 100.000 lei, înregistrează obligaţii fiscale totale de 2,60 miliarde de lei, din care 1,92 miliarde de lei obligaţii de plată principale şi 684 milioane de lei obligaţii accesorii. Din total, 417 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate, se arată în comunicatul ANAF.

    European Food, Societatea Română de Televiziune şi Complexul Energetic Hunedoara  sunt primii trei cei mai mari datornici la bugetul de stat. European Food figurează cu o sumă de 400,8 milioane lei (unde 400,1 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale contestate), deţinând prima poziţie în topul datornicilor.

    Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, cu 174,7 milioane lei, iar pe trei Societatea Română de Televiziune, cu 170,3 milioane lei.

    Poziţia a patra este deţinută de firma Doly-Com cu obligaţii fiscale de 101,7 milioane lei, din care suma 96,4 milioane lei este contestată. Public Games se află pe locul al cincilea cu datorii de 89,4 milioane lei.

    La categoria contribuabili mijloci, compania Oana Management SRL, ce oferă consultanţă, este cea mai datornică şi are de plată peste 363 milioane de lei. Birda Group Internaţional (comerţ cu amănuntul) şi Fresh Plaza SRL (organizare de târguri şi expoziţii) cu peste 90, respectiv 84 milioane de lei datorie. 

    2.486 de contribuabili mijlocii, cu restanţe mai mari de 50.000 lei, au obligaţii fiscale restante în cuantum total de 3,80 miliarde de lei, din care obligaţii de plată principale în sumă de 2,85 miliarde de lei şi obligaţii fiscale accesorii în sumă de 950 milioane de lei. Din total, suma de 316 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate.

    Deoarece în săptămâna 25-29.04.2016 a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să îşi stingă datoriile, sau să îşi clarifice situaţia fiscală, şi pentru a asigura publicarea unor informaţii cât mai corecte, în zilele imediat următoare va fi publicată lista debitorilor mici contribuabili, instituţii publice, persoane fizice cu obligaţii fiscale restante rezultate şi din activităţi economice independente sau profesii libere, cu restanţe mai mari de 10.000 lei şi persoane fizice cu restanţe mai mari de 1.500 lei.

    Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată şi cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară.

    în aplicarea iniţiativei europene Open Data, şi pentru a facilita accesul publicului larg, lista este publicată pe date.gov.ro în format accesibil, reutilizabil şi redistribuibil, fără restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data).

    Utilizarea datelor deschise (open data), permite cetăţenilor să identifice, să descarce şi să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică. Fondat pe principiile transparenţei, participării şi colaborării, portalul urmăreşte modelele similare întreprinse în Statele Unite ale Americii şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante se publică în baza art. 162 din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015. Cuantumurile de la care obligaţiile fiscale restante fac obiectul publicării pe pagina de internet a ANAF şi Procedura de publicare a listelor debitorilor şi cuantumul obligaţii fiscale restante înregistrate au fost aprobate prin OPANAF nr. 558/2016. Contribuabilii cu restanţe fiscale înregistrate au primit notificări prealabile şi li s-a oferit astfel posibilitatea stingerii datoriilor sau clarificării situaţiei fiscale.