BusinessMagazin

Tag: nvidia

  • Omul din spatele Nvidia, Jensen Huang, a devenit mai bogat decât cel mai înstărit membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din SUA şi a doua din lume. Averea acestuia a atins 91,3 mld. de dolari după o creştere absolut spectaculoasă a companiei Nvidia pe bursă

    O nouă creştere pe bursă a acţiunilor Nvidia l-a propulsat pe co-fondatorul companiei, Jensen Huang, în topul celor mai bogaţi oameni, depăşindu-l pe cel mai bogat membru al familiei Walton, Jim Walton,  cea mai înstărită familie din SUA.

    Acesta are o avere estimată la 91,3 miliarde de dolari, fiind pe locul 17 în topul bogaţilor lumii.

    Familia Walton a fondat Walmart, iar cel mai bogat membru al familiei, Jim Walton, are o avere de 86,7 miliarde de dolari. Împreună aceştia deţin aproape 300 de miliarde de dolari, fiind a doua cea mai bogată familie după Al Nahyans, familia regală din Abu Dhabi.

    În prezent cei mai bogaţi oameni sunt Bernard Arnault, fondatorul LVMH, cu o avere de 211 miliarde de dolari, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, cu o avere de 204 miliarde şi Elon Musk, co-fondator Tesla, cu 187 de miliarde de dolari.

    Nvidia este principalul beneficiar al boom-ului AI, producând procesoare destinate modelelor de inteligenţă artificială.

    Huang a declarat că inteligenţa artificială reprezintă începutul unei noi ere. „Acesta este începutul unei noi revoluţii industriale”.

  • Bursă: Nvidia valorează acum pe Wall Street mai mult decât toate companiile germane pe Bursa de Valori din Frankfurt

    Pe fondul rezultatelor peste aşteptări obţinute de Nvidia în primul trimestru din 2024, producătorul de cipuri valorează acum mai mult decât toate companiile germane listate la bursă la un loc, scrie MarketWatch.

    Potrivit datelor furnizate de FactSet, companiile cu listate piaţa principală în Germania au o valoare totală de 2.315 miliarde de euro, adică 2.510 miliarde de dolari.

    Câştigurile înregistrate de Nvidia la începutul tranzacţiilor de miercuri au plasat evaluarea acesteia la 2.600 de miliarde de dolari.

    Vânzările record de cipuri de inteligenţă artificială au făcut ca veniturile Nvidia să crească cu 262% în ultimul trimestru, depăşind aşteptările, iar directorul executiv al companiei a declarat că această creştere de succes va continua în acest an, odată cu lansarea unei noi linii de cipuri, scrie Financial Times.

    Cererea pentru unităţile de procesare grafică pentru centrele de date AI de la Nvidia a crescut vertiginos în ultimul an, deoarece cele mai mari companii de tehnologie se grăbesc să dezvolte infrastructura de calcul necesară pentru a livra la scară largă noi produse AI puternice. Google, Microsoft, Meta şi Amazon au indicat că cheltuielile lor vor rămâne ridicate pe tot parcursul anului 2024.

    Veniturile pentru cele trei luni până la sfârşitul lunii aprilie au fost de 26 de miliarde de dolari, faţă de estimările consensuale de 24,7 miliarde de dolari. Creşterea enormă de la un an la altul a fost similară celei din trimestrul precedent, când creşterea a atins 265%. Pentru trimestrul actual, Nvidia se aşteaptă la venituri de aproximativ 28 miliarde de dolari, plus sau minus 2%, faţă de estimările consensuale de 26,8 miliarde de dolari.

    Acţiunile Nvidia cresc cu 9% astăzi, ceea ce înseamnă că valoarea lor s-a dublat cu mai mult de două ori în timpul unei creşteri fulminante din acest an. Producătorul de cipuri a anunţat, de asemenea, o divizare a acţiunilor în proporţie de 10 la 1, începând cu 7 iunie, şi a anunţat că îşi măreşte dividendul trimestrial în numerar cu 150%.

  • Acţiunile Intel se prăbuşesc pe bursă: Gigantul american pierde 10% din valoarea de piaţă, în timp ce rivalitatea cu Nvidia devine acerbă. „Compania este în mod clar afectată, o să dureze ani de zile până vom vedea rezultatele deciziilor luate azi”

    Acţiunile Intel au scăzut cu 10% vineri după ce a devenit evident că boom-ul AI a direcţionat cheltuielile companiilor departe de echipamentele clasice, precum data centere, în care Intel avea un cuvânt greu de spus, titrează FT.

    Intel a pierdut aproximativ 30% din valoarea de piaţă de la începutul anului întrucât Nvidia, principalul rival, produce procesoare pentru AI tot mai eficiente.

    „Compania este în mod clar afectată, o să dureze ani de zile până vom vedea rezultatele deciziilor luate azi”, au arătat analiştii Bernstein.

    Intel plănuieşte să cheltuiască 100 de miliarde de dolari în patru state americane pentru a construi şi a extinde fabrici în incercarea de a ţine pasul cu competiţia.

    Mariile companii au prioritizat investiţiile în cipuri AI avansate, scăzând abrupt cererea pentru tradiţionalele procesoare Intel, considerate mult timp singura alegere în centrele de date.

  • Nvidia a dezvăluit un cip care face unele sarcini de 30 de ori mai rapid decât predecesorul său

    Gigantul tehnologic american Nvidia a dezvăluit cel mai recent cip de inteligenţă artificială. Acesta poate face unele sarcini de 30 de ori mai rapid decât predecesorul său, susţin reprezentanţii companiei. De asemenea, americanii au anunţat o nouă linie de cipuri pentru maşini.

    Noul cip AI a fost prezentat la un eveniment din San Jose, California, potrivit BBC. Reprezentanţii Nvidia susţin că principalii clienţi, inclusiv Amazon, Google, Microsoft şi OpenAI, ar trebui să folosească noul cip al companiei în serviciile de cloud computing şi pentru propriile lor oferte de AI.

    De asemenea, ei spun că noile instrumente software, numite microservicii, îmbunătăţesc eficienţa sistemului şi uşurează încorporarea unui model AI în activitatea sa.

    Alte anunţuri ale Nvidia includ o nouă linie de cipuri pentru maşini, care pot rula chatboţi în interiorul vehiculului. Compania a declarat că producătorii chinezi de vehicule electrice BYD şi Xpeng vor folosi noile cipuri.

    Nvidia este văzută ca o companie cheie care arată cât de rapid se răspândeşte tehnologia bazată pe inteligenţă artificială în lumea afacerilor. Firma are o cotă de piaţă de 80% şi speră să-şi consolideze dominaţia. Nvidia este a treia cea mai valoroasă companie din SUA, după Microsoft şi Apple.

  • Microsoft, OpenAI şi Nvidia se aliază pentru a susţine un start-up ce propune să folosească roboţi cu inteligenţă artificială în piaţa muncii. Soluţia vine pentru a ocupa joburile pe care oamenii le consideră „nedezirabile sau nesigure”

    Microsoft, OpenAI şi Nvidia investesc într-un start-up din Silicon Valley care îşi propune să folosească roboţi cu inteligenţă artificială pentru a transforma piaţa muncii la nivel global, scrie FT.

    Figure AI a comunicat că a reuşit să strângă 675 de milioane de dolari de la unele dintre cele mai importante companii din domeniul inteligenţei artificiale, ridicând valoarea afacerii la 2,6 miliarde de dolari.

    Compania a mai anunţat că are un parteneriat cu OpenAI pentru a dezvolta „modele de inteligenţă artificială pentru roboţi umanoizi”.

    „Viziunea noastră la Figure AI este accea de a aduce cât mai repede roboţi în piaţă”, a declarat Brett Adcock, CEO-ul Figure AI, start-up fondat în urmă cu aproape doi ani.

    Compania crede că roboţii vor putea rezolva crizele de pe piaţa muncii, ocupând până la 10 milioane de joburi „nedezirabile sau nesigure” în SUA. Sectorul manufacturier din SUA va avea 2,1 milioane de poziţii neocupate până în 2030, arată un studiu Deloitte.

    Microsoft va asigura accesul la baza sa de date pentru „a susţine implementarea roboţilor umanoizi în mediul de lucru, ajutând oamenii”, a arătat Jon Tinter, corporate vice-president of business development la Microsoft.

  • Americanii încurcă planurile de reorganizare a companiei Alibaba, gigantul de comerţ electronic având probleme în a mai face rost de procesoare performante

    Acţiunile listate în SUA ale companiei Alibaba s-au prăbuşit după ce anunţat că anulează divizarea segmentului Cloud faţă de compania mamă din cauza restricţiilor impuse de SUA, scrie CNBC.

    Gigantul chinez a pierdut 8% pe bursă în doar o zi, compania pierzând în total 1% din capitalizarea bursieră faţă de începutul anului.

    Alibaba a arătat că restricţiile impuse de SUA au făcut mai dificil pentru firmele chineze să obţină procesoare de la companiile americane.

    Decizia arată o schimbare a planurilor iniţiale de a reorganiza compania în 6 divizii separate, aceasta ar fi fost cea mai radicală restructurare din istoria organizaţiei chineze.

  • Investitorii prind viaţă: Cea mai mare listare din tehnologie din ultimii ani este aproape. Arm a strâns 52,3 miliarde de dolari înainte de începerea tranzacţionării. Apple, Google şi Nvidia au cumpărat acţiuni la compania engleză ce produce procesoare mobile

    Acţiunile Arm au fost cotate la 51$ de dolari pe unitate înainte de începerea tranzacţionării companiei, având astfel o valoare de piaţă de 52,3 miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Preţul se află la limita superioară a intervalului de 47-51 dolari pe acţiune datorită cererii mari, acţiunile fiind suprasubscrise de peste 5 ori.

    Listarea la bursă este urmărită de piaţă îndeaproape şi este considerată un benchmark pentru listările din zona de tehnologie. Este cea mai mare lansare la bursă din ultimii doi ani, ultima mare listare având loc în 2021 cand Rivian a reuşit să strângă aproximativ 12 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, cotaţiile companiilor din tehnologie s-au dus în jos în ultimii ani scăzând de la maximele atinse în perioada pandemiei, incertitudinea economică şi creşterea dobânzilor afectând bursa.

    IPO-ul va strânge aproximativ 4,9 miliarde de dolari pentru SoftBank, banca vânzând 9,4% din acţiunile Arm. După IPO, Softbank va controla în continuare aproximativ 90% din acţiunile Arm.

    Clienţii Big Tech ai companiei, printre care Apple, Google, Nvidia, Samsung, Intel şi TSMC, au indicat că vor cumpăra acţiuni Arm în valoare de 735 de milioane de dolari la preţul de IPO.

    Piaţa de bază a companiei Arm reprezentată de procesoarele pentru telefoane mobile a stagnat în acest an, Arm sperând să crească pe zona de inteligenţă artificială şi data centere, în ciuda faptului că joacă doar un rol periferic în această industrie.

    Softbank a sperat iniţial că Arm va fi evaluată la 70 de miliarde de dolari. Cifrele de vânzări aflate în stagnare şi expunerea ridicată a companiei în piaţa chineză au dus la o scădere a încrederii investitorilor.

  • 26.000 de angajaţi şi afaceri de 27 de miliarde de dolari, o astfel de companie a reuşit să construiască de la zero un imigrant nevoit să fugă de acasă

    După ce a avut şansa să ajungă în Statele Unite şi să îşi pună pasiunea pentru electronică în valoare prin studii şi, ulterior, ca angajat al gigantului AMD, Jensen Huang a profitat de cunoştinţele şi experienţa acumulate pentru a pune la rândul său bazele unui nou gigant tech: NVIDIA.

    Născut în iarna anului 1963, în Taiwan, Huang a fost interesat, încă din copilărie, de zona de electronică şi IT. După ce s-a mutat, alături de părinţii săi, în Thailanda, pe fondul unor conflicte civile familia a decis să îl trimită, împreună cu fratele său, în Statele Unite. Aici avea să urmeze Universitatea de Stat din Oregon, absolvind cu o diplomă în inginerie electrică. În timpul facultăţii a întâlnit-o şi pe viitoarea sa soţie, Lori, care era la vremea aceea colega sa de laborator, şi cu care are în prezent doi copii.

    S-a înscris apoi la un master în acelaşi domeniu, în cadrul Stanford. Ulterior s-a alăturat echipei AMD ca designer de microprocesoare, însă după un timp a decis să plece din multinaţională şi să pornească pe calea antreprenoriatului. În 1993, alături de Chris Malachowsky şi Curtis Priem, a pus bazele NVIDIA, companie activă iniţial în industria de gaming.

    Sub conducerea sa, businessul s-a extins în varii domenii, inclusiv în automotive şi data centere, până în punctul în care a ajuns lider global în industria de procesoare grafice, iar în 1999 s-a listat la bursă.

    Printre hobby-urile lui Jensen se numără ciclismul şi este totodată un cunoscut filantrop, implicându-se activ în acţiuni caritabile din sfera educaţiei şi nu numai, în care a făcut donaţii consistente, inclusiv suma de 35 de milioane de dolari către fostele sale facultăţi. De-a lungul timpului, el a fost recompensat cu numeroase premii şi recunoaşteri pentru activitatea sa, printre care s-a numărat titlul de antreprenorul anului în Silicon Valley, fiind totodată ales în repetate rânduri personalitatea de business a anului de către Fortune. La momentul actual, deţine o participaţie de 3,6 din companie şi are o avere de 33,6 miliarde de dolari.

    Anul trecut, NVIDIA a înregistrat venituri de aproape 27 miliarde de dolari, funcţionând cu o echipă de 26.000 de angajaţi.   

     

    Carte de vizită

    Jensen Huang, cofondator, NVIDIA

    1. S-a născut în februarie 1963, în Taiwan, emigrând ulterior în Thailanda, şi apoi în Statele Unite;

    2. A urmat cursurile Universităţii de Stat din Oregon, cu o diplomă de licenţă în inginerie electrică, şi un master la Stanford, cu calificare în acelaşi domeniu;

    3. A lucrat o perioadă la AMD, ca designer de microprocesoare, înainte de a porni propriul business, în 1993;

    4. Este căsătorit cu o fostă colegă de facultate, are doi copii şi o avere de aproape 34 de miliarde de dolari.

  • Povestea antreprenorului care a fondat una dinte cele mai cunoscute companii de tehnologie din lume

    După ce a avut şansa să ajungă în Statele Unite şi să îşi pună pasiunea pentru electronică în valoare prin studii şi, ulterior, ca angajat al gigantului AMD, Jensen Huang a profitat de cunoştinţele şi experienţa acumulate pentru a pune la rândul său bazele unui nou gigant tech: NVIDIA.

    Născut în iarna anului 1963, în Taiwan, Huang a fost interesat, încă din copilărie, de zona de electronică şi IT. După ce s-a mutat, alături de părinţii săi, în Thailanda, pe fondul unor conflicte civile familia a decis să îl trimită, împreună cu fratele său, în Statele Unite. Aici avea să urmeze Universitatea de Stat din Oregon, absolvind cu o diplomă în inginerie electrică. În timpul facultăţii a întâlnit-o şi pe viitoarea sa soţie, Lori, care era la vremea aceea colega sa de laborator, şi cu care are în prezent doi copii.

    S-a înscris apoi la un master în acelaşi domeniu, în cadrul Stanford. Ulterior s-a alăturat echipei AMD ca designer de microprocesoare, însă după un timp a decis să plece din multinaţională şi să pornească pe calea antreprenoriatului. În 1993, alături de Chris Malachowsky şi Curtis Priem, a pus bazele NVIDIA, companie activă iniţial în industria de gaming.

    Sub conducerea sa, businessul s-a extins în varii domenii, inclusiv în automotive şi data centere, până în punctul în care a ajuns lider global în industria de procesoare grafice, iar în 1999 s-a listat la bursă.

    Printre hobby-urile lui Jensen se numără ciclismul şi este totodată un cunoscut filantrop, implicându-se activ în acţiuni caritabile din sfera educaţiei şi nu numai, în care a făcut donaţii consistente, inclusiv suma de 35 de milioane de dolari către fostele sale facultăţi. De-a lungul timpului, el a fost recompensat cu numeroase premii şi recunoaşteri pentru activitatea sa, printre care s-a numărat titlul de antreprenorul anului în Silicon Valley, fiind totodată ales în repetate rânduri personalitatea de business a anului de către Fortune. La momentul actual, deţine o participaţie de 3,6 din companie şi are o avere de 33,6 miliarde de dolari.

    Anul trecut, NVIDIA a înregistrat venituri de aproape 27 miliarde de dolari, funcţionând cu o echipă de 26.000 de angajaţi.   

     

    Carte de vizită

    Jensen Huang, cofondator, NVIDIA

    1. S-a născut în februarie 1963, în Taiwan, emigrând ulterior în Thailanda, şi apoi în Statele Unite;

    2. A urmat cursurile Universităţii de Stat din Oregon, cu o diplomă de licenţă în inginerie electrică, şi un master la Stanford, cu calificare în acelaşi domeniu;

    3. A lucrat o perioadă la AMD, ca designer de microprocesoare, înainte de a porni propriul business, în 1993;

    4. Este căsătorit cu o fostă colegă de facultate, are doi copii şi o avere de aproape 34 de miliarde de dolari.

  • O nouă revoluţie în tehnologie: CEO-ul Nvidia, Jensenm Huang, avertizează că inteligenţa artificială reduce barierele de intrare pe piaţa IT. „Toată lumea ar putea fi un programator acum”

    Inteligenţa artificială înseamnă că oricine poate fi acum un IT-ist, deoarece tot ce trebuie să facă este să vorbească cu computerul, a declarat luni CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, titrează Reuters.

    Vorbind în faţa a mii de oameni prezenţi la forumul Computex din Taipei, Huang, a explicat că inteligenţa artificială conduce o nouă revoluţie în domeniul calculatoarelor.

    „Nu există nicio îndoială că suntem într-o nouă eră”, „În fiecare nouă epocă puteai face lucruri care nu erau posibile înainte, iar inteligenţa artificială se califică cu siguranţă”, a adăugat acesta.

    „Bariera de intrare în programare este incredibil de jos. Am închis acest decalaj. Toată lumea ar putea fi un programator acum”

    Progonoza de venituri a companiei Nvidia pentru al doilea trimestru este cu 50% mai mare decât estimările realizate de Wall Street, iar gigantul tehnologic vrea să mărească producţia pentru a satisface cererea suplimentară de cipuri, folosite printre altele pentru softuri precum ChatGPT.