BusinessMagazin

Tag: nuclear

  • Zelenski spune că ameninţarea de la centrala nucleară Zaporojie rămâne „serioasă”

    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat sâmbătă că persistă o „ameninţare serioasă” la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia, şi a declarat că Rusia este „pregătită din punct de vedere tehnic” să provoace o explozie localizată la această instalaţie, potrivit Reuters.

    Zelenski a citat serviciile secrete ucrainene ca sursă a informaţiilor sale.

    „Există o ameninţare serioasă, deoarece Rusia este pregătită din punct de vedere tehnic să provoace o explozie locală la centrală, ceea ce ar putea duce la o eliberare (de radiaţii)”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă comună la Kiev cu premierul spaniol în vizită, Pedro Sanchez.

    El nu a oferit alte detalii. Serviciile de informaţii militare ucrainene au declarat anterior că trupele ruseşti au minat centrala.

    Zelenski a cerut o mai mare atenţie internaţională faţă de situaţia de la instalaţia din sud-estul Ucrainei, care este cea mai mare centrală nucleară din Europa. De asemenea, el a solicitat sancţiuni împotriva companiei nucleare de stat ruseşti Rosatom.

    Sanchez a declarat că, prin vizita în capitala ucraineană în momentul în care Spania începe preşedinţia semestrială rotativă a UE, a dorit să sublinieze sprijinul său pentru Ucraina. Spania va oferi un pachet financiar suplimentar de 55 de milioane de euro pentru Ucraina, pentru a ajuta economia şi întreprinderile mici, a spus el.

    Centrala nucleară Zaporojie, situată în apropierea oraşului Enerhodar din sudul Ucrainei, este ocupată de Rusia de la începutul lunii martie a anului trecut, la scurt timp după invazia Moscovei.

  • Cum ar arăta un război nuclear între Rusia şi SUA? Oamenii de ştiinţă au simulat conflictul – VIDEO

    Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani a simulat un război nuclear între Rusia şi SUA.
    Pământul ar fi acoperit 10 ani de fumul radioactiv, iar 5 miliarde de oameni pot muri din cauza exploziilor, radiaţiilor şi foametei.
    Marea Britanie şi Franţa au capacităţi nucleare şi sunt obligate de articolul 5 al NATO să apere Statele Unite.
    Oamenii de ştiinţă au simulat un război nuclear între Rusia şi SUA pe fondul războiului din Ucraina. Mai mult de 5 miliarde de oameni pot muri din cauza exploziilor, radiaţiilor şi foametei, chiar şi din cauza frigului.

    Ce s-ar întâmpla în cazul unui război nuclear dintre Rusia şi SUA?
    Când una dintre părţi lansează bombele nucleare, cealaltă parte le detectează şi ripostează înainte să aibă loc impactul. Submarinele SUA lansează bombe nucleare din Vestul Norvegiei lovind Rusia după primele 10 minute. Ruşii din nordul Canadei încep să lovească SUA câteva minute mai târziu. Primele lovituri sunt la altitudini înalte, atacuri EMP, paralizând electricitatea şi toate reţelele, prin crearea unui câmp electromagnetic de zeci de mii de volţi pe metru.

    Următoarele lovituri vor ţinti zonele de comandă şi control, cum ar facilităţile de lansare nucleară. Rachetelor balistice intercontinentale le ia cam 30 de minute să ajungă. Oraşele mari vor deveni şi ele ţinte din ambele părţi pentru că au pe teritoriul lor baze militare şi ca să blocheze recuperarea post – conflict a inamicului. Unele rachete vor avea nevoie de ore să ajungă la ţintă. Fiecare lovitură generează o minge de foc la fel de fierbinte ca miezul Soarelui, urmată de un nor radioactiv în formă de ciupercă.

    Marea Britanie şi Franţa au capacităţi nucleare şi sunt obligate de articolul 5 al NATO să apere Statele Unite. Într-un astfel de scenariu, Rusia le-ar putea lovi şi pe ele. Incendiile vor afecta multe oraşe, unde furtunile vor extinde focul, topind sticla şi unele metale şi transformând asfaltul într-un lichid foarte fierbinte. Exploziile, câmpul electromagnetic şi radioactivitatea nu sunt cele mai rele probleme. Cea mai mare problemă ar reprezenta-o iarna nucleară.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Lukaşenko afirmă că Rusia a început să transfere arme nucleare tactice în Belarus

    Rusia a început să transfere arme nucleare tactice în Belarus, a declarat joi după-amiază preşedintele acestei ţări, Aleksandr Lukaşenko, pe fondul tensiunilor dintre Moscova şi NATO din cauza conflictului militar din Ucraina.

    “Transferul armelor nucleare a început”, a declarat Aleksandr Lukaşenko, citat de cotidianul Le Monde.

    Joi dimineaţă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a semnat cu omologul său belarus, Viktor Hrenin, documentaţia privind “procedurile de stocare a armelor nucleare non-strategice ruse într-o bază specială din Belarus, la Minsk”.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat în martie că a decis transferul de arme nucleare tactice în Belarus, în contextul tensiunilor cu NATO din cauza conflictului militar izbucnit prin invazia rusă în Ucraina.

  • O nouă eră. Germania închide până în seara aceasta ultimele centrale nucleare

    Turnurile fumegânde ale reactoarelor Isar II, Emsland şi Neckarwestheim II ar urma să se închidă pentru totdeauna până sâmbătă la miezul nopţii, în timp ce Berlinul îşi pune în aplicare planul de a produce energie electrică complet regenerabilă până în 2035.

    După ani de tergiversări, Germania s-a angajat să renunţe definitiv la energia nucleară după ce dezastrul de la Fukushima din Japonia din 2011 a produs radiaţii în aer şi a îngrozit întreaga lume.

    Reducerea definitivă a fost amânată din vara anului trecut până în acest an, după ce invazia Moscovei în Ucraina a determinat Germania să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia. Preţurile au crescut vertiginos şi au existat temeri de penurie de energie în întreaga lume – dar acum Germania este din nou încrezătoare în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze şi extinderea surselor regenerabile de energie.

    Sectorul nuclear comercial al Germaniei a început odată cu punerea în funcţiune a reactorului Kahl în 1961: promovat cu entuziasm de politicieni, dar întâmpinat cu scepticism de companii.

    Şapte centrale comerciale s-au alăturat reţelei în primii ani, iar criza petrolieră din anii 1970 a contribuit la acceptarea de către public.

    Cu toate acestea, expansiunea a fost încetinită pentru a nu afecta sectorul cărbunelui, a declarat Nicolas Wendler, purtător de cuvânt al grupului industrial german KernD, care se ocupă de tehnologia nucleară.

    Dar, în anii 1990, mai mult de o treime din energia electrică din Germania nou-reunificată provenea de la 17 reactoare.

    În deceniul următor, un guvern de coaliţie care includea Verzii – care au apărut din mişcarea anti-nucleară din anii 1970 – a introdus o lege care ar fi dus la eliminarea treptată a tuturor reactoarelor până în jurul anului 2021.

    Guvernele conduse de fostul cancelar Angela Merkel, conduse de conservatori, au mers şi au revenit asupra acestui subiect – până la Fukushima.

  • Tensiune escaladează. Submarinele nucleare ale Chinei şi-au intensificat patrulările

    Submarinele nucleare ale Chinei şi-au intensificat patrulările ceea ce a sporit tensiunea în Asia, potrivit Reuters.

    În premieră, China menţine pentru prima dată cel puţin un submarin cu rachete balistice nucleare pe mare, potrivit unui document al Pentagonului.

    Acest lucru sporeşte presiunea asupra SUA şi a aliaţilor săi, Coreea de Sud şi Japonia.

    Flota chineză de şase submarine cu rachete balistice din clasa Jin efectuează patrule „aproape în permanenţă” între Insula Hainan în Marea Chinei de Sud.

    Echipate cu o nouă rachetă balistică cu rază de acţiune mai mare, submarinele pot lovi partea continentală a SUA, susţin specialiştii.

  • Rusia ameninţă direct Statele Unite, după ce NATO a denunţat retorica nucleară “periculoasă”

    Rusia are armament capabil să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite, dacă ar fi ameninţată existenţa naţiunii ruse, a afirmat luni Nikolai Patruşev, principalul consilier al preşedintelui Vladimir Putin, după ce NATO a condamnat retorică nucleară “periculoasă” a Moscovei.

    “Politicieni americani, blocaţi în propria lor propagandă, rămân încrezători că, în situaţia unui conflict direct cu Rusia, Statele Unite pot lansa un atac preventiv cu rachete, după care Rusia nu va mai fi capabilă să riposteze. Este vorba de stupiditate, cu perspective limitate şi foarte periculoase”, a declarat Nikolai Patruşev, şeful Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională de la Moscova.

    “Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni cu avantajele sale militare. Dar are armament modern unic, capabil să distrugă orice adversar, inclusiv Statele Unite, în cazul unei ameninţări asupra existenţei sale”, a atras atenţia Patruşev, într-un interviu acordat publicaţiei Rossiiskaya Gazeta, conform agenţiei Reuters.

    Rusia a susţinut că a lansat ceea ce numeşte “operaţiunea militară specială” în Ucraina, catalogată de Occident drept invazie militară, pentru contracararea a ceea ce Moscova percepe a fi o ameninţare de securitate generată de apropierea Kievului de NATO.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat, conform unui interviu difuzat sâmbătă, că Rusia a ajuns la un acord cu Belarus pentru staţionarea de armament nuclear tactic pe teritoriul acestei ţări. Administraţia de la Washington nu a observat, până în prezent, indicii că Rusia ar fi transferat armament nuclear în Belarus, a declarat duminică John Kirby, un oficial din cadrul Preşedinţiei SUA. “Nu am observat niciun indiciu că preşedintele Rusiei a dat curs acestui angajament sau că a transferat arme nucleare. De fapt, nu am observat indicii că are intenţia de a utiliza arme nucleare (…) în Ucraina”, a afirmat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, subliniind că, în acest context, Statele Unite nu au motive să modifice configuraţia apărării nucleare.

    Alianţa Nord-Atlantică a denunţat, duminică, retorica nucleară “periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei. “Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă, monitorizăm atent situaţia. Nu am observat schimbări în poziţionarea forţelor nucleare ale Rusiei care să ne facă să ajustăm noi forţele”, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

  • Rusia condiţionează reactivarea Tratatului START de modificarea abordării politice a SUA

    Rusia va reactiva Noul Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START) doar dacă Administraţia de la Washington îşi modifică abordarea politică faţă de Moscova, afirmă Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

    “Ca reacţie la decizia preşedintelui Vladimir Putin de suspendare a Noului Tratat START, americanii şi-au intensificat eforturile pentru a convinge Rusia să se răzgândească şi să revină la negocierile pe tema Acordului, astfel încât să fie reluate inspecţiile. Dar acest lucru este imposibil”, a declarat vineri Serghei Riabkov, într-un interviu acordat postului RT, preluat de agenţia Tass.

    Moscova ar putea reveni la respectarea Tratatului Noul START “doar dacă Washingtonul îşi reanalizează poziţia faţă de Rusia”, a subliniat Serghei Riabkov.

    La rândul său, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că a avut discuţii “constructive” cu secretarul de Stat american Antony Blinken, cu ocazia întrevederii de săptămâna trecută, la reuniunea Grupului G20 din New Delhi. Principalele teme au fost situaţia armelor nucleare şi conflictul din Ucraina, a afirmat vineri Serghei Lavrov, conform agenţiei Tass şi site-ului Tagesschau.de.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat în februarie suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat cu Statele Unite. Vladimir Putin a denunţat atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina. Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat în mai multe rânduri că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare.

    Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat că Rusia nu va reveni la respectarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START) până când Statele Unite nu îşi vor modifica abordarea faţă de conflictul din Ucraina. “Până când Statele Unite nu îşi schimbă comportamentul, până nu vedem semnale privind o abordare a logicii comune în ceea ce fac în relaţia cu Ucraina, nu vedem nicio şansă ca decizia de suspendare a Tratatului Noul START să fie revizuită sau reexaminată”, a afirmat pe 1 martie Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

  • Importurile Chinei de uraniu rusesc stârnesc teama de o nouă cursă a înarmării: Stocul focoaselor nucleare deţinute de China s-ar putea mări de 4 ori în următorii 12 ani, ceea ce ar putea determina SUA să-şi extindă propriile stocuri

    Livrările de combustibil nuclear rusesc către un nou reactor din China au ridicat îngrijorarea SUA cu privire la potenţialul Beijingului de a produce plutoniu de calitate militară, conform unui raport citat de First Post.

    Potrivit Bloomberg, inginerii ruşi expediau o cantitate mare de combustibil nuclear către o insulă îndepărtată, situată la aproximativ 220 de kilometri de ţărmul nordic al Taiwanului, în aceeaşi zi din decembrie în care negociatorii chinezi şi americani susţineau că au purtat discuţii productive pentru reducerea tensiunilor militare.

    Aşa-numitul reactor cu reacţie rapidă al Chinei de pe insula Changbiao este una dintre cele mai atent monitorizate instalaţii nucleare din lume.

    Potrivit raportului, experţii americani în domeniul informaţiilor se aşteaptă ca CFR-600 să înceapă să producă plutoniu de calitate militară în acest an, ceea ce ar putea permite Beijingului să îşi cvadrupleze stocul de focoase nucleare în următorii 12 ani. În acest fel, China ar putea egala arsenalele nucleare pe care SUA şi Rusia le deţin în prezent.

    CFR-600 este un reactor nuclear cu neutroni rapizi de tip piscină răcită cu sodiu, aflat în construcţie în comitatul Xiapu, provincia Fujian, China, pe insula Changbiao.

    „Este foarte posibil ca acest program de reproducere să fie pur civil”, a declarat, potrivit raportului Bloomberg, Pavel Podvig, analist nuclear cu sediul la Geneva, de la Institutul pentru Cercetare în domeniul dezarmării al Naţiunilor Unite.

    „Un lucru care mă nelinişteşte este faptul că Beijingul a încetat să mai raporteze stocurile sale de plutoniu civil şi separat. Situaţia nu reprezintă un pistol cu trăgaci sensibil, dar cu siguranţă nu este nici un semn bun”, a adăugat Podvig.

    Capacitatea tot mai mare a Chinei de a-şi extinde armamentul atomic vine în contextul în care ultimul tratat rămas care limitează stocurile strategice ale SUA şi Rusiei este pe punctul de a se prăbuşi, pe fondul unei confruntări în spirală din cauza războiului din Ucraina.

    Într-o videoconferinţă din 30 decembrie, Putin i-a spus preşedintelui chinez Xi Jinping că parteneriatul în domeniul apărării şi al tehnologiei militare „ocupă un loc special” în relaţiile lor.

    „În mod clar, China beneficiază de sprijinul Rusiei”, a declarat Hanna Notte, un expert german în controlul armelor, pentru Bloomberg.

    Riscul pentru Beijing este că SUA şi-ar putea extinde propriile stocuri ca răspuns la acumularea de arme de către China, precum şi la abrogarea de către Kremlin a tratatelor de control al armelor, iar „discrepanţa va creşte din nou”, a spus ea.

  • Putin a promulgat legea prin care suspendă Tratatul de reducere a armamentului nuclear

    “Federaţia Rusă suspendă Tratatul dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii privind măsuri de reducere şi limitare a armamentului strategic ofensiv, semnat la Praga pe 8 aprilie 2010”, arată nota explicativă a textului legii.

    Putin a anunţat săptămâna trecută suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat cu Statele Unite. “Sunt nevoit să anunţ astăzi că Rusia suspendă participarea la Noul Tratat de Reducere a Armamentului Strategic. Elitele din Occident nu îşi ascund obiectivele. Dar nu au cum să nu înţeleagă faptul că este imposibil să învingă Rusia pe câmpul de luptă”, a afirmat Vladimir Putin, denunţând atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina.

    Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare. “Menţinem disponibilitatea de a avea întâlniri cu Rusia pentru a discuta despre Tratat şi despre problemele de stabilitate nucleară, aşa cum a demonstrat recenta reuniune în Procesul P5. După cum am spus anterior, indiferent ce se întâmplă în lume, Statele Unite sunt pregătite să continue măsurile esenţiale pentru controlul armamentului”, a comunicat săptămâna trecută Consiliul pentru Securitate Naţională de la Casa Albă. Procesul P5 se referă la contactele pentru reducerea riscurilor strategice între principalele puteri nucleare – Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa.

    Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a criticat decizia Moscovei de suspendare a Tratatului Noul START, dar a evocat disponibilitatea Washingtonului pentru negocieri în sensul reactivării Acordului. “Anunţul Rusiei că suspendă participarea la tratatul Noul START este profund nefericit şi iresponsabil. Vom urmări atent ce face Rusia la modul concret. Sigur că ne vom asigura că, în orice eventualitate, noi suntem poziţionaţi adecvat pentru securitatea ţării noastre şi a aliaţilor. Noi menţinem oricând disponibilitatea pentru discuţii cu Rusia în sensul limitării armelor strategice, indiferent de orice altceva se întâmplă în lume sau în relaţiile bilaterale”, a declarat Antony Blinken.

    Administraţia SUA a reafirmat, luni, apelul adresat Rusiei de reluare a negocierilor pentru controlul armamentului nuclear. “În mod evident, este în interesul lor intern şi în interesul nostru, în interesul securităţii mondiale, să continuăm să avem aceste discuţii. Noi ne vom întâlni cu ei, trebuie să ne întâlnim. Ambele ţări trebuie să facă acest lucru, trebuie să continue să se concentreze pe stabilitate internaţională şi reducerea riscurilor. Recentele declaraţii ale lui Putin par să genereze dubii asupra presupunerilor noastre că ruşii au apreciat mereu controlul armamentului. Prin condiţionarea acestui lucru de Ucraina acum (…) plasează într-adevăr sub semnul întrebării Tratatul Noul START”, a declarat Mallory Stewart, asistent al secretarului de Stat american pentru Controlul Armamentului, Verificare şi Conformare.

  • Cercetare: Unde să te ascunzi pentru a avea şansa de a supravieţui în timpul unei explozii nucleare

    Un grup de cercetători de la Universitatea din Nicosia, Cipru, a simulat o explozie nucleară pentru a afla în ce condiţii este posibil să se supravieţuiască.
    Rezultatele studiului au fost publicate în AIP Publishing, scrie ScienceAlert.
    Potrivit cercetătorilor, cel mai sigur loc este în cea mai îndepărtată parte a casei, departe de ferestre.
    Un grup de cercetători de la Universitatea din Nicosia, Cipru, a simulat o explozie nucleară pentru a afla în ce condiţii este posibil să se supravieţuiască. Rezultatele studiului au fost publicate în AIP Publishing, scrie ScienceAlert.

    Echipa a simulat explozia nucleară a unei bombe de 750 de kilotone, bazată pe racheta balistică intercontinentală rusească Sarmat, pe care Rusia a testat-o în aprilie 2022. Această bombă este de zece ori mai puternică decât cele lansate pe Hiroshima (15 kilotone) şi Nagasaki (25 de kilotone).

    Cercetătorii au ajuns la concluzia că unda de şoc a unei astfel de explozii ar distruge totul pe o rază de 4 km. Cu toate acestea, persoanele aflate în afara epicentrului exploziei vor avea o şansă de a fi salvate dacă se vor ascunde în locul potrivit.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro