Tag: nicolae ciuca

  • Ion Cristoiu: Cum şi-a tras clapa lui însuşi Nicolae Ciucă

    Luni, 4 iulie 2022, dimineaţa. Europa FM trasmite următoarea ştire, menită a ridica tensiunea politică din România, ţară hărţuită de Caniculă:

    „Premierul Nicolae Ciucă va prezenta, luni, rezultatele evaluării miniştrilor din echipa sa. (…)

    Surse politice spun că unii miniştri ar putea fi înlocuiţi.”

    Nu e singura instituţie de presă care împinge opinia publică să aştepte cu sufletul la gură ziua de luni, 4 iulie 2022, cînd Nicolae Ciucă ar urma să anunţe rezultatele evaluării de către domnia sa, în calitate de premier, a prestaţiei avute de fiecare membru al Guvernului. Momentul bilanţului a fost programat public de şeful Guvernului încă din 25 mai 2022. Atunci, domnia sa, cum se împlineau şase luni de la preluarea guvernării, ţinea să precizeze:

    „Nu o să facem un bilanţ astăzi pentru că am convenit că această activitate să aibă loc la sfîrşitul luni iunie din motive şi argumente cît se poate de obiective. (….) Am convenit la nivelul Coaliţiei ca procesul de evaluare pe care-l asumasem pentru primele şase luni să fie prelungit pînă la sfîrşitul lunii iunie.”

    Se ştie că zicala Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor e valabilă şi într-o ţară precum România, mîndră că poate oferi marilor puteri teritoriu pe gratis pentru ca acestea să-şi instaleze baze militare. Prin urmare, de cînd Nicolae Ciucă s-a apucat să anunţe că evaluarea miniştrilor de către domnia sa va avea loc la finele lui iunie 2022, presa noastră s-a instalat într-o pîndă intensă pentru a sesiza, fie şi cu o oră înaintea anunţului de la Palatul Victoriei, ce ministru va fi dat afară, provocînd astfel bucurie în partidul care l-a numit, pentru că se face astfel un loc liber la masa cu fripturi bugetare.

    Treptat-treptat, atenţia presei faţă de evaluare slăbeşte, ocupată cum e cu alte întîmplări mai mult sau mai puţin senzaţionale. Joi, 30 iunie 2022, purtătorul de cuvînd al Guvernului, anunţă că luni, 4 iulie 2022, Premierul (cu P mare) va prezenta public rezultatele evaluării de către el a activităţii de şapte luni a miniştrilor.

    Presa întră în fibrilaţie.

    În zilele care urmează, dar mai ales duminică, 3 iulie, pe de o parte pentru că mai e puţin pînă la ora fatală, pe de alta, pentru că duminică e zi de odihnă lăsată de Dumnezeu Politicii, televiziunile de ştiri, siturile, radiourile se întrec în a spori aţîţarea faţă de ziua de luni, Ziua cînd va veni Evaluarea, mult mai interesantă decît Ziua cînd vor veni peştii.

    Titlurile spun totul:

    Bate vânt de remaniere la Guvern. Premierul Ciucă prezintă „lista neagră” a miniştrilor restanţieri.

    Bate vânt de remaniere la Guvern: Nicolae Ciucă va prezenta evaluarea miniştrilor.

    Ciucă anunţă luni ce miniştri dă afară.

    Ce miniştri vor fi daţi afară. Ciucă anunţă luni remanierile.

    Luni, 4 iulie 2022.

    A venit Ziua cea Mare pentru televiziunile de ştiri.

    Ziua căderii într-o succesiune de Breaking Newsuri.

    Studiourile sînt pregătite pentru a comenta de ce a fost dat afară ministrul X, dacă asta va produce supărări sau fericiri la partidul care l-a desemnat, şi mai ales cine îi va lua locul. Ziariştii acreditaţi la Palatul Victoria şi-au pus veşminte de intrare în direct din Piaţa Victoriei cu clădirea Guvernului în spate.

    Toată lume aşteaptă o conferinţă de presă, prefaţată de un Statement, în care premierul să explice evaluările făcute miniştrilor săi şi acolo, unde a decis remanierea, să aducă argumente convingătoare.

    Aşteptare zadarnică.

    Evaluarea nu va fi prezentată, cum ar trebui, într-o conferinţă de presă transmisă în direct de televiziuni şi prin asta devenită moment politic important, cu posibilitatea de a fi alintat de presa guvernamentală drept moment istoric.

    La ora 11.30 pe site-ul Guvernului, se postează un text lung cît o zi de post sau mă rog de caniculă, purtînd un titlu ce poate fi recitat ca o poezie:

    Stabilitate, siguranţă şi dezvoltare – şapte luni de guvernare.

    Gen, Cineva din fundul mării care nu te dă uitării.

    Textul e nu doar lung, dar şi mediocru, sufocat de clişee.

    Dezamăgirea e totală.

    Din întreg textul doar cîteva rînduri sînt dedicate Evaluarii. Înţelegem că Evaluarea a fost o acţiune serioasă:

    „Evaluarea de etapă a membrilor Cabinetului am făcut-o pe baza a zece criterii obiective raportate la aşteptările cetăţeanului şi societăţii româneşti.”

    Numai că această evaluare pare a fi fost făcută pentru a-i da lui Nicolae Ciucă porţia zilnică de bucurie:

    „Am monitorizat cu atenţie şi m-am bucurat să constat că fiecare membru al Cabinetului a abordat cu multă seriozitate angajamentul de îndeplinire a ţintelor, jaloanelor şi reformelor din PNRR, ceea ce ne oferă şansa accesării acestui mecanism de finanţare european.”

    Nu numai că premierul nu anunţă nici o remaniere, dar ceea ce el numeşte Evaluarea miniştrilor la şapte luni de guvernare, e un material de propagandă de valoarea unui afiş din vremea ocupaţiei sovietice despre viaţa nouă din RPR. Totul e frumos, totul merge bine. Vorba lui Ion Băieşu:

    „Ce frumos e pe la noi / Fie miercuri, fie joi / Nu există să existe / Cetăţeni cu feţe triste”.

    Nu există o singură nemulţumire, o singură observaţie critică. Miniştrii nu numai că nu trebuie remaniaţi, dar mai mult, judecînd după cît sînt de buni, ar trebui eternizaţi în post prin modificarea în acest sens a Constituţiei.

    A tras clapa presei Nicolae Ciucă?

    Nu.

    Nicolae Ciucă şi-a tras clapa lui însuşi.

    Aşa zisul bilanţ al celor şapte luni de guvernare e atît de fals propagandistic, de ceauşist în părerea despre activitatea Guvernului, încît ar face din nou pe poetul proletcultist să scrie:

    Strungul, plugul şi condeiul/

    Au pornit să chiuie.

    Şi-au pus flori la pălărie/

    Şi văzduhul ţiuie.

    Pentru presă, pentru opinia publică acest exerciţiu de înfrumuseţare bolşevică a realităţii, contrastînd violent cu viaţa de fiecare zi, tot mai grea, s-a dovedit un prilej de a denunţa din nou una dintre slăbiciunile lui Nicolae Ciucă:

    Plăcerea de a vorbi doar prin Comunicate.

    Dacă n-ar fi publicat acest bilanţ, Nicolae Ciucă ar fi fost scutit de valul de critici dure care au urmat dezamăgirii produse de cunoaşterea Comunicatului.

    Mai bine tăcea.

     

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

  • Ciucă: Evaluarea de etapă a membrilor Cabinetului am făcut-o pe baza a zece criterii obiective

    „Am preluat responsabilitatea guvernării în urmă cu şapte luni, într-un moment în care economia era afectată de doi ani de pandemie, iar românii aveau nevoie de măsuri ferme care să le aducă siguranţă. Am trecut împreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm şi avem sub control efectele pe care România, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina”, susţine premierul.

    Potrivit acestuia, Sprijin pentru România, programul în valoare de 17,3 miliarde de lei, completează măsurile de protejare a cetăţenilor şi economiei de efectele crizelor multiple.

    „România este astăzi o ţară sigură şi stabilă social, economic şi politic, pregătită sa depăşească cu bine efectele crizelor cu care ne confruntăm şi să se angajeze pe drumul reformelor, modernizării şi dezvoltării. În cele şapte luni, am asigurat cetăţenilor noştri şi economiei naţionale garanţii de securitate, în pofida riscurilor pe care le implica războiul de la graniţă. Niciodată România nu a fost mai apărată decât este acum ca stat membru NATO şi UE. Acest statut al ţării noastre, noul Concept Strategic al NATO adoptat recent la Madrid şi armata naţionala in continua modernizare oferă mai departe securitate românilor, dar si refugiaţilor ucraineni care aleg sa rămână în România. Împreună cu societatea civilă, cu autorităţile locale, sprijiniţi de comunitatea europeană si instituţiile internaţionale, am reuşit să oferim adăpost şi sprijin pentru mai mult de 1,4 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului si s-au adăpostit temporar sau au tranzitat România”, a adăugat Nicolae Ciucă.

    Acesta spune că, în plan social, prin măsuri coerente şi atent ţintite, Guvernul a venit cu o plasă de siguranţă care să-i protejeze pe cetăţeni şi că creşterea preţurilor la produse de bază, carburanţi şi energie ar fi fost şi mai acut resimţită în lipsa intervenţiei Guvernului.

    „Am introdus măsuri de compensare şi stabilizare a preţului la energie electrică şi gaze naturale. Împreună cu mediul privat ne-am asumat reducerea/stabilizarea preţului la benzină şi motorină si eliminarea acţiunilor speculative din piaţa carburanţilor. Am încurajat mediul privat să menţină locurile de muncă şi să creeze altele noi pentru a înlătura riscul şomajului. Am crescut salariul minim pe economie şi am acordat facilităţi antreprenorilor să facă încă o majorare, oferind facilitatea suspendării impozitului şi contribuţiilor. Din primele zile de mandat am crescut pensiile şi drepturile sociale, iar în această lună cei mai mulţi dintre pensionari vor primi un sprijin financiar de 700 de lei care sa-i ajute in aceasta perioada marcata de creşterea preţurilor”, susţine prim-ministrul.

    El a amintit şi alte măsuri sociale şi economice luate de Guvern şi susţine că acest Executiv este cel care a alocat cel mai mare buget de investiţii din ultimii 32 de ani, a crescut absorbţia fondurilor europene cu 7% şi pregăteşte mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene. De asemenea, a amintit de fondurile europene prin Politica de Coeziune şi prin PNRR.

    „Faptul că România a înregistrat cea mai mare creştere economică între statele membre ale Uniunii Europene in primul trimestru al acestui an, iar investiţiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an comparativ cu anul trecut validează încrederea investitorilor în economia naţională şi confirmă măsurile luate de Guvern. Este nevoie sa consolidam ceea ce am reuşit până acum, iar stabilitatea socială, economică şi politică sunt fundamentale pentru continuarea obiectivelor noastre. Investiţiile vor fi impulsionate in continuare de către fondurile europene pe care le avem la dispoziţie, precum şi de parteneriatul onest cu mediul de afaceri. În momente de criză este nevoie mai mult ca oricând să fim solidari şi uniţi, să ne ascultăm, să ne înţelegem, să ne ajutăm”, a mai spus în mesaj premierul.

    „Păstrarea cotei unice de impozitare, a schemelor de ajutor de stat şi accesul la finanţare asigură mediul necesar dezvoltării investiţiilor. Continuăm să îmbunătăţim colectarea la bugetul de stat prin digitalizare si o administraţie mai eficientă. Un obiectiv importante asumat de Guvern este obţinerea independenţei energetice a României şi transformarea ţării într-un factor de securitate energetică în regiune. Noua Lege offshore şi investiţiile în energie fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră şi a celor de mare adâncime din judeţul Buzău. Prin exploatarea resurselor din platoul continental al Mării Negre care aparţine României, vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil şi dovedeşte capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina”, mai artă Nicolae Ciucă.

    El spune că volumul mare de finanţare pentru următorii ani va accelera ritmul de modernizare al României.

    „Evaluarea de etapă a membrilor Cabinetului am făcut-o pe baza a zece criterii obiective raportate la aşteptările cetăţeanului şi societăţii româneşti. Stadiul îndeplinirii Programului de Guvernare, angajamentul în baza căruia am preluat responsabilitatea guvernării, şi al Programului Sprijin pentru România, a fost corelat eforturilor de a asigura finanţarea măsurilor luate din surse interne şi externe. Iar în acest sens am monitorizat cu atenţie şi m-am bucurat să constat ca fiecare membru al Cabinetului a abordat cu multă seriozitate angajamentul de îndeplinire a ţintelor, jaloanelor şi reformelor din PNRR, ceea ce ne oferă şansa accesării acestui mecanism de finanţare european. Aceeaşi importanţă am acordat-o atragerii celorlalte fonduri europene puse la dispoziţia României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020 şi pregătirii proiectelor pentru finanţarea din actualul exerciţiu financiar. Modul în care resursele naţionale şi europene au fost utilizate în beneficiul oamenilor şi dezvoltării comunităţilor este un alt criteriu care a stat la baza evaluării echipei guvernamentale”, a mai transmis Ciucă.

  • Ciucă: Se caută surse alternative de asigurare a gazului. În acest moment, România nu este afectată

    „Am avut o discuţie în această dimineaţă cu ministrul Energiei. România nu este afectată în acest moment. Consumul de gaze este mult sub caăpacitatea de producţie pe care noi o avem, ştiţi foarte bine că suntem una dintre puţinele ţări din Europa care beneficiem de resursă de gaz consistentă, sigur nu pe deplinătatea nevoilor noastre, asigurăm pentru perioada de iarnă un import de aproximativ 20% din necesar”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

    Acesta a precizat că se caută alternative la gazul rusesc.

    „Acum, se caută surse alternative de asigurare a gazului, dar încă o dată în acest moment România nu este afectată”, a adăugat premierul.

    Gigantul energetic rus Gazprom a anunţat miercuri că a întrerupt toate livrările de gaze atât către Bulgaria, cât şi către Polonia, după ce ambele ţări au refuzat să plătească în ruble, informează BBC.

  • Ciucă: Forţele Terestre, cea mai numeroasă categorie a Armatei Române

    Premierul Nicolae Ciucă susţine, într-un mesaj cu ocazia Zilei Forţelor Terestre Române, cea mai numeroasă categorie a Armatei, că acestea au reprezentat întotdeauna o referinţă atât pentru celelalte forţe, cât şi pentru naţiune.

    „Forţele Terestre Române sunt sărbătorite în fiecare an în ziua în care îl prăznuim pe ocrotitorul acestora, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă. Militarii Forţelor Terestre, cei care compun cea mai numeroasă categorie de forţe a Armatei României, au fost întotdeauna la datorie, au răspuns întotdeauna prezent atunci când au fost chemaţi, oricare a fost misiunea pe care au avut-o de îndeplinit, fie aceasta pe teritoriul naţional sau în teatrele de operaţii externe. S-au străduit permanent să se ridice deasupra cerinţelor şi aşteptărilor şi să demonstreze profesionalism şi dăruire”, se arată în mesajul premierului.

    Conform acestuia, Forţele Terestre au fost permanent o referinţă atât pentru celelalte categorii de forţe, dar şi pentru naţiune.

    „La ceas de sărbătoare, onorăm sacrificiul militarilor care s-au jertfit în luptele împotriva celor care au atentat la independenţa României şi îi punem la loc de cinste pe toţi eroii căzuţi la datorie în teatrele de operaţii din Europa, Africa sau Asia. De asemenea, le arătăm recunoştinţă tuturor celor care au participat la exerciţii şi misiuni pe teritoriul ţării noastre sau dincolo de frontiere şi care au contribuit la îmbunătăţirea imaginii foarte bune de care se bucură România printre aliaţi şi parteneri”, spune Nicolae Ciucă.

    Premierul susţine că, în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, rolul şi locul securităţii naţionale au intrat din nou în atenţia publică.

    „O apărare robustă nu se poate realiza decât cu militari foarte bine instruiţi, dar şi cu echipamente performante. Creşterea la 2,5% a bugetului Ministerului Apărării Naţionale reprezintă, pentru militari, mai multă instruire, înzestrare mai bună şi o logistică superioară, iar pentru români însemnă mai multă siguranţă”, a adăugat şeful Guvernului.

  • Ce spune premierul Ciucă, despre acuzaţiile venite din Rusia potrivit cărora România ar trimite mercenari în Ucraina

    „Nu există astfel de date, nici nu încape discuţia (n.r. despre informaţia potrivit căreia mercenerii se antrenează pe teritoriul României)… îi rog pe cetăţenii români să aibă grijă de unde se informează… există multe informaţii care fac parte din domeniul dezinformării, al fake news-ului, al propagandei”, a declarat Nicolae Ciucă.

    Premierul a mai comentat şi zvonurile potrivit cărora avioanele MiG-21 LanceR sunt ţinute la sol în România pentru a putea fi trimise în Ucraina. „Absolut deloc… ele nu au fost scoase din uz”, a explicat premierul care a spus că avioanele nu mai sunt folosite din cauza problemelor tehnice.

    Pe 15 aprilie, MApN a decis să suspende toate zborurile cu avioanele MiG-21 LanceR din cauza accidentelor în care au fost implicate aceste aeronave.

  • Nicolae Ciucă este noul preşedinte al PNL

    Nicolae Ciucă a devenit duminică preşedinte al PNL, după ce moţiunea lui „Uniţi pentru o Românie stabilă şi puternică” a obţinut peste 1.000 de voturi la congresul PNL.

    La congresul de duminică au fost 1.120 de voturi valabile, din care 1.060 de voturi au fost „pentru” moţiunea propusă de Nicolae Ciucă.

    Au fost anulate 60 de voturi şi au fost neutilizate 159 de voturi.

    Astfel, Nicolae Ciucă, singurul candidat la congresul de duminică, devine noul preşedinte al PNL.

    „Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru votul de încredere, pentru efortul pe acre l-aţi făcut, aţi venit unii astăzi, în ziua de Florii, ceilalţi de peste tot de pe cuprinsul ţării, diasporei vreau să-i mulţumesc foarte mult şi m-aş bucura să fie la fel de uniţi şi la fel de dinamici cum au fost astăzi şi să arate lumii că PNL, că România are spirit, are voinţă, are potenţial, are capacitate şi are resursă umană, să nu ne fie teamă că nu putem să ne angajăm la orice efort şi la orice obiectiv, împreună cu tot ceea ce înseamnă valorile europene”, a spus Nicolae Ciucă, după anunţarea rezultatelor.

    „Vă doresc succes şi vă îndemn să ne întoarcem fiecare acolo unde ne desfăşurăm activitatea, să ne apucăm serios de muncă”, le-a mai spus Ciucă liberalilor prezenţi la congres.

  • Ciucă i-a mulţimit lui Florin Cîţu pentru ceea ce a făcut bine pentru PNL

    Singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL la congresul de duminică, Nicolae Ciucă, i-a mulţumit lui Florin Cîţu, pentru ceea ce a făcut bine pentru PNL.

    „Îl salut pe preşedintele Senatului, Florin Cîţu, şi îi mulţumesc pentru tot ce a făcut bine pentru PNL”, a spus Nicolae Ciucă la începutul discursului său de la Congresul extraordinar al PNL.

    El şi-a prezentat moţiunea „Uniţi pentru o Românie stabilă şi puternică” cu care candidează la funcţia de preşedinte al partidului, după ce Florin Cîţu a demisionat din funcţie în urmă cu o săptămână.

    Nicolae Ciucă a spus, adresându-se liberalilor, că „nu sunt cu vechime in partid, nu am experineţă politică”, dar a precizat că este pregătit să-şi asume această funcţie „pentru ca am încredere în experienţa dumneavoastră”.

  • Ciucă, de Ziua Mondială a Sănătăţii: Trebuie să adaptăm sistemul de sănătate la nevoile pacienţilor

    „Sănătatea reprezintă un factor major pentru starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar şi un indicator important al capacităţii de dezvoltare a societăţii în care trăim. Acest lucru s-a văzut în cei peste 2 ani de pandemie, în care oamenii din întreaga lume au avut de suferit din cauza unui virus care a curmat milioane de vieţi, total imprevizibil şi care a generat nu doar o criză sanitară mondială, ci şi o criză economică, ale cărei efecte vor fi resimţite mult timp de acum înainte”, a transmis şeful Guvernului.

    Conform acestuia, pandemia pare că se apropie de sfârşit şi, potrivit celui mai probabil scenariu avansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, severitatea COVID-19 se va diminua în timp.

    „A fost o perioadă foarte dificilă, în care medicii şi întreg personalul sanitar, alături de alte categorii profesionale, s-au implicat, de multe ori până la epuizare, pentru sănătatea fiecărui pacient şi pentru sănătatea publică. Eforturile lor au contribuit în foarte mare măsură la depăşirea celor 5 valuri pandemice de până acum şi le mulţumesc tuturor pentru aceasta. Ceea ce consider foarte important pentru perioada următoare este să adaptăm permanent sistemul de sănătate la nevoile pacienţilor şi la cele mai noi standarde în materie de terapie şi de siguranţă, obiective pe care Guvernul le are în atenţie inclusiv prin Programul de Guvernare şi prin jaloanele şi ţintele pe care România şi le-a propus în cadrul Componentei Sănătate a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, mai spune premierul.

    Acesta adaugă că investiţiile în infrastructura spitalicească, în logistica medicală necesară şi în pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate se vor materializa la termenele pe care Guvernul şi le-a asumat.

    „Perioada de pandemie a schimbat radical percepţia românilor faţă de sănătate, care au început să devină mai atenţi la factorii nocivi pentru sănătate, mai receptivi la abordarea unor comportamente şi stiluri de viaţă sănătoase şi de prevenţie – un semnal important privind priorităţile cetăţenilor. Am încredere în medici şi în personalul din sistemul sanitar românesc, care salvează zilnic vieţi sau le redau oamenilor sănătatea, că îşi vor continua cu succes misiunea în slujba vieţii şi le mulţumesc, încă o dată, pentru aceasta!”, a mai adăugat Nicolae Ciucă.

  • Ciucă: agresiunea militară din Ucraina implică extinderea preventivă a umbrelei de securitate

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat sâmbătă că agresiunea militară din Ucraina implică extinderea preventivă a umbrelei de securitate. Mesajul a fost transmis SRI cu prilejul împlinirii a 32 de ani de la înfiinţarea serviciului.

    „Parte a Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, Serviciul Român de Informaţii şi-a consolidat misiunea de pilon al siguranţei naţionale în cei 32 de ani de activitate, prin profesionalism şi capacitatea permanentă de modernizare şi adaptare”, scrie în mesajul premierului Nicolae Ciucă.

    La fel ca în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, şeful Guvernului vorbeşte despre războiul din Ucraina şi despre pandemia COVID 19.

    „Situaţia complexă generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, suprapusă gestionării pandemiei COVID-19, aduce în atenţie noi provocări. Garantarea siguranţei cetăţeanului are o înţelegere extinsă în acest context şi necesită soluţii care să ofere securitate şi protecţie în plan social, economic, dar şi în ceea ce priveşte spaţiul cibernetic şi informaţional”, mai susţine Nicolae Ciucă.

    Ultimele evoluţii din plan mondial vor duce la modificări de abordare din partea SRI.

    „Contextul actual de securitate implică extinderea preventivă şi graduală a umbrelei de securitate şi protecţie a cetăţenilor români, prin acţiuni coordonate ale instituţiilor. Salut demersurile Serviciului Roman de Informaţii pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice a României. Aceste acţiuni trebuie continuate în deplină concordanţă cu respectarea drepturilor cetăţenilor şi a valorilor fundamentale ale societăţii democratice”, anunţă Nicolae Ciucă.

    Serviciul Român de Informaţii a fost înfiinţat în urmă cu 32 de ani.

  • Iohannis şi Ciucă, mesaje după tragedia din Constanţa. Noapte tragică pentru aviaţia din România

    „Sunt profund îndurerat de tragicul sfârşit al militarilor români care au pierit în această seară, în Dobrogea. Sunt alături de familiile îndoliate, cărora le transmit întreaga mea compasiune şi condoleanţe pentru pierderea suferită. Vom păstra vie memoria celor căzuţi în misiunile de apărare a României, care şi-au pus datoria faţă de ţară înaintea propriei vieţi. Dumnezeu să îi aibă în paza Sa”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

    Şeful statului numeşte noaptea de miercuri spre joi o „noapte tragică pentru aviaţia din România”. „Gândurile mele se îndreaptă către familiile îndoliate ale militarilor de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu care şi-au pierdut viaţa în zona localităţii Gura Dobrogei”, a transmis Klaus Iohannis.

    Pilotul aeronavei MiG-21 LanceR, care s-a prăbuşit miercuri seara în judeţul Constanţa, a decedat, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Aeronava prăbuşită în apropiere de localitatea Cogealac, într-o zonă nelocuită, făcea parte dintr-o formaţie de două avioane MiG-21 LanceR care executa misiuni de patrulare aeriană deasupra Dobrogei. Legătura radio a turnului de control cu aeronava prăbuşită a fost pierdută la ora 20.00, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localităţile Cogealac şi Gura Dobrogei.

    Tot miercuri seara, un elicopter militar, tip IAR 330-Puma al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, decolase de urgenţă în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei, judeţul Constanţa, la aproximativ 11 km de aerodrom. Şapte militari au murit.